183 matches
-
și, în consecință, compromiterea integrității ansamblului generează grotescul, truculența și tragicul. În romanul scriitorului spaniol, deteriorarea și derizoriul, pe care mizează îndeobște abordările moderne ale miturilor clasice, sînt duse pînă la extrem, ajungîndu-se la distrugerea, anihilarea totală, într-un cadru coșmaresc, apocaliptic. În haosul lumii distruse în cele din urmă de invadatori fioroși - o Eladă pustiită, o mare în ruine -, eroismul a fost înlocuit cu barbaria, iar mitul odiseic, purtat odinioară de apele mării, s-a destrămat. După proliferarea și fragmentarea
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
spre bine. Nu era așa. Pe lângă clasicele cotonogeli administrative, sistemul a pus la bătaie totul: de la subtile sabotaje ale generației „vechi” la șarjele comunistoide conduse de o doamnă corpolentă, cu gură mare și talent mic. Retrăiam, într-un fel, episoadele coșmarești care l-au avut drept protagonist pe-un alt super-român, I.-L. Caragiale. Asemeni lui Conu Iancu, Andrei Șerban a plecat scârbit, promițându-ș i să nu mai calce vreodată prin aceste locuri. Ar fi avut tot dreptul s-o facă
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]
-
amânării, în iritațiile inevitabilului. Sunt efectele preferate de scriitor. Verbial și melancolic, romanul lui Deleanu este o colecție de viețuiri ruginite, din care nu lipsesc temele specifice ruinelor sufletești. Foarte fidel vor fi înregistrate reprezentările maternității, interzise ori suprarealiste, uneori coșmarești. A. R. Deleanu știe să confecționeze din scenarii arhicunoscute semnificații proaspete. De la secretele cuplului și misterele domestice la poetica depărtării, cenzura identității și presiunea locativului. Ce rezistă până la capăt e felul în care Deleanu amplifică sentimentul fatalității. Început sub semnul
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
domeniu. în ce mă privește, las la o parte proza și poezia, consider eu, "delirante" pe care le comit, amintind aici doar antologia de poezie românească Deliruri și delire, care s-a dorit a fi un manual al tehnicilor onirice, coșmarești, halucinatorii etc., explorate în lirica scrisă în România mai cu seamă în secolul XX. Lumea fantasmelor, aceasta este obsesia firească și ținta Centrului de Cercetare a Imaginarului. Cum poate fi traversată irealitatea, care îi sînt instrumentele, care sînt structurile lumilor
Phantasma, o privire din interior by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/15217_a_16542]
-
și cu cine fac dragoste. Populația de dedesubt afla și spurca tot ce se întîmpla deasupra (sublinierea mea)" (p. 233). Un fel de apocalipsă pigmentată satanic e conturată în finalul capitolului din care citez, capitol împrumutînd chiar numele acestui personaj coșmaresc Păcatele Lumii. Astfel, ni se sugerează, lumii reale, scăldate de lumina zilei, i se opune, tinzînd la substituire, una a catacombelor, geamănă celei imaginare platoniciene, o lume aparent răsfrîntă în oglindă, însă de fapt caricată... Dar poate că nimic n-
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
refrenul (nu te mai preface ana), apoi unei terapii solitare, cu oscilații și indecizii (nu e timpul fato). Iată o radiografiere parțială a zonelor liminare. Până aici, nu de puține ori scabrosul corporal (sexual sau nu, după caz) conservă atmosfera coșmarescă, comparabilă aceleia din Capriciile lui Goya. Dezagregarea continuă a cărnii și a tramei discreditează orice formă de alteritate: numele invocate sunt, laolaltă, pasabile, după cum pasabil e și artificiul prin care destinatarul e când bărbat, când femeie. În realitate există un
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
dărîmase podul/ mirosind a bătrînețe și oameni/ lucrurile mă priveau cu blîndețe/ o eram singura dovadă a existenței mele/ singura pe care nu o puteam înlătura/ și în vremea aceasta lîngă mine/ crescuse multă multă nostalgie" (Martor). Viziunea e prematur coșmarescă, închegîndu-se din pulsații nu o dată suprarealiste: "tatăl meu strîngea în brațe o greșeală/ care-i limpezea ochii eu călăream un grifon/ din șuruburi blonde spre pipa unde/ trebuia să regăsesc poziția în genunchi/ sub păsări ce poartă în gheare munți
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Street, Tim Burton a impus prin creația sa cinematografică aproape un gen în sine, care presupune amestecul de tragic, grotesc, sadism, absurd, comic și suav, pe fundalul unei atmosfere gotice fără vârstă. Din universul burtonian, aflat la jumătatea drumului dintre coșmaresc și ironic, vin și personajele volumului de față, tot felul de copii ciudați, parțial umani, parțial altceva: mașină, obiect, aliment, gunoi, care poartă nume precum Chibrita, Zgâicioasa, Băiatul-stridie, Voodoțica, Gunoiela, Brânzelul, Puștiul-pată (în versiunea românească). Întâmplările sunt pe măsură: dl
Melancolica moarte a Băiatului-stridie and alte istorii de Tim Burton by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6506_a_7831]
-
general al festivalului) că festivalul se întrerupe: Nu vă spun ce a fost la gura lui, m-a făcut în toate felurile, m-a făcut trădător, Iuda, mi-a spus că fără festival n-aș fi existat"... Un moment mai coșmaresc n-avea să fie decît în '74, cînd filmul meu Toute une vie a fost fluierat copios, din cauza unei scene în care spuneam că Mao e un ticălos de același calibru cu Stalin. Am trecut drept reacționar! Dar, de cînd
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
brațe și pe piept - a început să chiuie animalic, ridicându-se de pe scaun și rotind viguros, ca și cum ar fi mânuit un lasou invizibil, un braț solid, „lucrat” în îndelungate ore la sală. Mulțimea a înmărmurit, incapabilă să reacționeze la apariția coșmarescă. După ce mașinăria infernală a dat colțul, o femeie de lângă mine a îngăimat: „Cred c-a fost diavolul, alungat de prezența Fecioarei din Fatima!” Nu era diavolul. Era fiul unuia dintre personajele pe care Iliescu le trimite și retrimite în misiuni
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
fi scrise despre cineva care îți este simultan partener și model. N-am să insist asupra acestor fragmente, deși ele fac deliciul lecturii. Îi las cititorului surpriza de a parcurge paginile antologice despre copilul care deschide ochii asupra unei realități coșmarești - în care promiscuitatea și sărăcia păreau a fi anticamera firească a infracționalității. Fără să detaliez, am să spun doar că mărturisirile lui Dan C. Mihăilescu se înscriu între cele mai fascinante (și înfiorătoare) texte confesive pe care le-am citit
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
în deșertul Kalahari, ci chiar în centrul orașului, și nu noaptea, ci ziua în amiaza mare. Oricum, Erica pare să fie într-o transă posttraumatică din care nu reușește să evadeze, regimul diurn al poveștii se schimbă cu unul nocturn, coșmaresc, iar foarte curînd love-story-ul se transformă într-un crime story cu Erica în rolul pistolarului justițiar. Prilejul de a folosi arma apare inițial într-o situație de legitimă apărare, Erica devine martorul incomod și indiscret al unui jaf și ucide
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
cîte un nou produs. Eroul romanului sugerează un Caiet Cangur, după o vagă idee legată de lectura unui articol despre marsupiale. De a doua zi încep să-i crească din pori tije vegetale comestibile și pentru bolnav începe o călătorie coșmarescă prin regiunile obscure ale infernului. Îmbinînd absurdul cu hiperrealismul și o veselie mordantă cu pasaje elegiace, Kobo Abe dă în această ultimă proză cu accente kafkiene măsura originalității sale. Olalario! Universitatea Mozarteum din Salzburg, considerată una din cele mai bune
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
un infern concentraționar unde homo homini lupus și nebunia, bestialitatea, crima devin reperele unei lumi scoase din țâțâni. Soția doctorului îl ucide pe acest "rege" grotesc de balamuc și lupanar, iar un incendiu transformă întregul stabiliment într-o imagine sulfuroasă, coșmarescă, infernală ca în Capriciile lui Goya așa cum înainte fusese un fel de stultifera navis, corabie a nebunilor. Filmul lui Meirelles este structurat în trei părți care corespund ca în Divina Commedia unei experiențe fundamentale a înțelegerii arhitecturii divine. Pe de
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
care nu se mai simte pe sine însuși (în Autodenunțuri și precizări există un episod paralel, deși nu în această cheie, cu fostul șef al cenzurii, în derivă ideologică după Revoluție). A doua zi după această întîlnire vecină cu incredibilul coșmaresc (era deja 1956), Radu Cosașu, comunistul fără partid, se „sinucide public”, lansînd mai tîrziu mult-înfierata „teorie a adevărului integral”, combătînd lenininst „minciuna comunistă” și cerînd dreptul la cuvîntul realității așa cum este ea. Urmată de 12 ani de „șomaj intelectual”, așa
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
curat activitate sindicală Să ologești tot ce găsești în cale, să incendiezi și să omori, să încerci să schimbi ordinea în stat așa cum s-a întâmplat în 1999, în văzul unei întregi lumi e o simplă rutină doar în lumea coșmarescă ale cărei cărămizi sunt puse și de slugoiul lui Ceaușescu. În orice altă lume, acestea sunt acte de maximă gravitate, pedepsite în consecință. Mare trebuie să fie ticăloșia unor oameni pentru a trece cu buretele peste bestialitatea organizată militar a
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
Carmen Ciora si Domnica Drumea Un delincvent de cincisprezece ani este personajul principal al acestui roman clasic din 1963. În viziunea coșmarescă despre viitor a lui Burgess, unde odată cu lăsarea întunericului străzile intră în stăpânirea criminalilor, povestea e spusă de personajul principal, Alex, care vorbește într-un slang inventat, violent care scoate la iveală patologia socială a lui și a prietenilor lui
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
provenite dintre întreaga Asie, pe scurt satrapiile orientale. Orientul are aceeași imagine de desfrîu luxos și cruzime rafinată pe care i-au forjat-o europenii și căreia americanii îi oferă o nouă reputație. Curtea lui Xerses este plină de creaturi coșmarești, monștri cu aripi-satîr în loc de mîini, sclave aproape goale dan-sînd lubric, estropiați etc. Elifias, unul dintre spartanii repudiați datorită diformităților sale, își găsește adăpost la această curte a "Miracolelor" tocmai datorită monstruozității sale, cum pare să sugereze regizorul. Democratica societate spartană
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
arabă, învăluind coșmarul inegalității dintre bărbat și femeie, homosexualitatea sau tema corupției într-un halou de absurd oriental. Într-un fel poate fi comparată cu autorul libanezo-canadian Rawi Hage (deși Beirut ’75 doar anticipează izbucnirea războiului civil din Liban). Secvențele coșmarești sunt trasate cu pană de oțel; de altfel această „specialitate” a fost reluată ulterior și în alte scrieri ale autoarei (Coșmaruri din Beirut, 1977). Raluca Moanță este, ca și Oana Ghica, competentă și talentată, intuind cuvintele potrivite, echivalând cu suficientă
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
fiori reci pe șira spinării. Mesajul era limpede: aici suntem tot noi, cei vechi, așa că mai bine luați-vă tălpășița! Dacă prima parte a discuției dintre Emil Hurezeanu și H.-R. Patapievici a fost un regal, lucrurile au virat spre coșmaresc în clipa când în scenă a intrat un al treilea personaj. E vorba de colonelul Florin Pintilie, directorul Arhivelor SRI (și, prin extensie, ale Securității). Dl. Pintilie, aflu dintr-un articol al lui Mihai Pelin, e istoric și a lucrat
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
una dintre cele mai întunecate cărți din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfîrșit vis rău. Delirul oniric angoasat s-a substituit realității complet și ireversibil. Nu sînt anulate diferențele, frontiera dintre veghe și vis, pragul dintre real și coșmaresc: anulat este realul însuși, anulată e starea de veghe. Romanul putea fi subintitulat "întîmplări din irealitatea totală". Sau, de ce nu?!, "din irealitatea totalitară". Nu există însă nici o referință istorică ori socială cît de cît precisă, acțiunea se petrece într-un
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
decât a atac, Nica s-a încovoiat sub greutatea lui Mitrea, Dan Ioan Popescu revine (după ce fusese dat afară pentru incompetență) cu puteri discreționare, în timp ce din echipa forte a lui Năstase nu pare să fi rămas decât sulful unor amintiri coșmarești. Până și pe bietul Agathon l-au exilat la Comisia electorală centrală, să numere, probabil, palmierii de pe coridoarele instituției. Dacă nu li se va îngădui să falsifice numărătoarea de la computer, dacă urnele mobile vor fi supravegheate cu atenție, pesedeii pot
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
care minciuna și disprețul față de cei mai slabi sau mai săraci decât tine au devenit reguli ascultate cu sfințenie de toți ticăloșii cățărați în funcții. O țară nevrotică, în care dezinteresul, murdăria, abuzurile, violențele (inclusiv ale polițiștilor) au atins cote coșmarești. Mulțumim din suflet, Conducător iubit!
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
rest / de pe când jinduiam în arest // între mocirle și Everest / la coada vacii în Est" (28 iunie 1998). La capătul celălalt, marcat de un rictus de gravitate ce înlocuiește surîsul ca și de dimensiunea amplă a tabloului, apare o perspectivă coșmarescă a unui final de epocă, în imaginar și cadențe dantești. Prin aceste versuri poetul face o încercare de solemnizare a tehnicii d-sale mergînd pînă la răsucirea patetică. Aceasta îi izbutește formal la fel de bine ca și witz-ul: Trec prin tunel
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
de fericire, descoperind valențele răsfățului și voluptatea huzurului. Încă sînt în extaz, iar agonia nu încape în forme ale imaginației. Alăturarea celor două cuvinte poate părea o aiureală absolută în această ascensiune nemaipomenită. Perspectiva mai sus amintită este, deocamdată, ficțiune coșmarescă, ceasul rău, pisica neagră. Cei mai mulți nici nu și-o pot vizualiza, nu pot să-și închipuie că li s-ar putea suprapune destinului strălucitor, tangibil doar succesului. Top Dogs () este o piesă scrisă în 1997 de elvețianul Urs Widmer, o
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]