KorAP: Find »[drukola/base=coarctație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

174 matches

Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448

cazuri, iar deficitul de puls în 20,3% dintre cazuri (17). Factorii de risc ai disecției de aortă sunt HTA, afecțiunile de țesut conjunctiv (sindrom Marfan, sindrom Turner), aortită, leziuni iatrogene, ateroscleroză, anevrism de aortă toracică, valvă aortică bicuspidă, traumatisme, coarctație de aortă, hipervolemia de sarcină, stenoză aortică congenitală, boala polichistică, sindrom Sheehan, sindrom Cushing. 36.2.6. Strategii terapeutice în disecția acută de aortă 36.2.6.1. Mangamentul terapeutic imediat Obiectivul tratamentului medicamentos în urgență este menținerea frecvenței cardiace

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449

din punct de vedere cardiovascular. În schimb, cele cu risc cardiovascular crescut (hipertensiune pulmonară, cardiomiopatie dilatativă cu fracție de ejecție < 40%, stenoze aortice, mitrale, pulmonare simptomatice, sindrom Marfan cu dilatarea inelului aortic peste 40 mm, cardiomiopatii cianogene, proteze mecanice valvulare, coarctație de aortă simptomatică), trebuie evaluate periodic atât de cardiolog, cât și de obstetrician, cu instituirea unor măsuri terapeutice prompte intraspitalicești atunci când patologia cardiovasculară devine amenințătoare pentru mamă și făt. Bibliografie 13.2. Hipertensiunea arterială în sarcină Florin MITU Maria-Magdalena LEON

Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566

dreapta-stânga a. tetralogia Fallot; b. boala Ebstein; c. atrezia tricuspidiană; d. sindromul Eisenmenger. II. cardiopatii congenitale necianogene a. cu shunt stânga-dreapta și inversare tardivă posibilă: 1. defectul septal ventricular; 2. defectul septal atrial; 3. persistența canalului arterial. b. obstructive: 1. coarctația de aortă. c. altele: defecte valvulare congenitale, malpoziții ale inimii, anomalii ale pericardului, tulburări de ritm congenitale, anomalii congenitale ale vaselor coronare. Mărimea și direcția shunt-ului (comunicării) sunt condiționate de următorii factori: -diferența de presiune de o parte și de

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
mai poate fi pus în evidență și prin oximetria crescută în AP comparativ cu cea din VD. Prin aortografie retrogradă, prin injectarea substanței de contrast în arcul aortic, poate fi pusă în evidență opacifierea arterei pulmonare și a ramurilor sale. COARCTAȚIA AORTEI Este o cardiopatie congenitală relativ frecventă, a cărei incidență este mai crescută la copiii de sex masculin. Termenul de coarctație aortică definește o boală cardiovasculară congenitală caracterizată printr-o stenoză de grade variate a aortei, localizată în mod obișnuit

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
injectarea substanței de contrast în arcul aortic, poate fi pusă în evidență opacifierea arterei pulmonare și a ramurilor sale. COARCTAȚIA AORTEI Este o cardiopatie congenitală relativ frecventă, a cărei incidență este mai crescută la copiii de sex masculin. Termenul de coarctație aortică definește o boală cardiovasculară congenitală caracterizată printr-o stenoză de grade variate a aortei, localizată în mod obișnuit în regiunea istmului aortic, sub locul de emergență a arterei subclaviculare stângi, în zona de implantare a canalului arterial. Mult mai

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
oboseală la nivelul membrelor inferioare, mergând până la claudicație intermitentă înaltă de efort, crize dureroase abdominale (claudicație abdominală) în unele cazuri putându-se evidenția o dezvoltare, insuficientă a membrelor inferioare [10]. EXAMEN OBIECTIV Ceea ce atrage atenția prima dată asupra unei posibile coarctații este o hipertensiune arterială sau un suflu cardiac neexplicat. Diferența semnificativă dintre presiunea arterială la membrele superioare și cele inferioare este cel mai caracteristic semn. Presiunea este crescută la membrele superioare și scăzută la cele inferioare, în special fiind afectată

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
formă de cordoane vasculare pulsatile sistolic, însoțite de suflu. Șocul apexian este puternic și persistent, iar în furculița sternală se poate palpa un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
un freamăt care se asocieză cu pulsații arteriale vizibile, datorită dilatării aortei ascendente. Trecerea coloanei sanguine la nivelul coarctației determină apariția unor sufluri sistolice de intensitate moderată, localizate parasternal stânga, interscapulo-vertebral, periscapular și în spațiile intercostale. În cazuri rare de coarctație de aortă abdominală există pulsații vizibile și palpabile la nivelul etajului abdominal superior însoțite de freamăt și suflu [10]. EXAMINĂRI PARACLINICE 1. Electrocardiograma prezintă aspecte normale inițial, ulterior semne de HVS. 2. Radiologia este de importanță deosebită fiind prezente o

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
stângă paralele. CoA este adeseori vizibilă în regiunea istmică ca o adâncitură în aortă (semnul indexului). În poziția OAS, cu esofag baritat se pot vedea două amprente - semnul 3 clasic, corespunzător dilatației pre- și post- stenotice și incisura determinată de coarctație. Circulația colaterală arterială se poate vizualiza prin evidențierea amprentelor costale produse de arterele dilatate pe marginea inferioară a arcurilor posterioare la nivelul coastelor 3-6, aceste amprente costale apărând după vârsta de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
apărând după vârsta de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar și în alte situații, cum ar fi: anastomoze congenitale, arterio- venoase, arterioscleroză avansată, trombozele venei cave superioare, boala Recklinghausen. 3. Ecocardiografia poate vizualiza arcul aortic cu existența coarctației, apreciind întinderea coarctației, relațiile cu emergența arterei subclaviculare stângi și eventualele anomalii asociate. 4. Investigațiile invazive, aortografia și cateterismul cardiac, precizează topografia zonei stenozate, calibrul aortei pre- și post-stenotice, emergența arterei subclaviculare stângi, aspectul crosei aortei și aortei descendente, prezența

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
de 10-12 ani. Trebuie subliniat faptul că eroziunile costale apar și în alte situații, cum ar fi: anastomoze congenitale, arterio- venoase, arterioscleroză avansată, trombozele venei cave superioare, boala Recklinghausen. 3. Ecocardiografia poate vizualiza arcul aortic cu existența coarctației, apreciind întinderea coarctației, relațiile cu emergența arterei subclaviculare stângi și eventualele anomalii asociate. 4. Investigațiile invazive, aortografia și cateterismul cardiac, precizează topografia zonei stenozate, calibrul aortei pre- și post-stenotice, emergența arterei subclaviculare stângi, aspectul crosei aortei și aortei descendente, prezența și mărimea circulației

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
emboliii sistemice [20, 37, 49]. Infecția țesutului valvular, a endoteliului cardiovascular, de către o varietate de agenți patogeni, constituie endocardita infecțioasă [15]. Cu toate că endocardita afectează de cele mai multe ori valvele cardiace, ea se poate manifesta și ca o endarterită (de exemplu, în coarctația de aortă) sau poate apărea pe diferite materiale introduse în corpul uman cum ar fi liniile intravenoase, sonde de pacemaker, valve artificiale etc. CLASIFICARE 1. endocardita acută - apare mai frecvent pe valve normale, cu tablou clinic sever și netratate duc

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
a inimii - după agentul cauzativ: de exemplu, endocardita stafilococică Principalii factori predispozanți în apariția endocarditei infecțioase sunt: 1. bolile valvulare reumatismale - stenoza și insuficiența mitrală, insuficiența aortică, stenoza aortică; 2. boli congenitale de cord - persistența canalului arterial, defectul septal ventricular, coarctația de aortă, valve aortice bicuspide, tetralogia Fallot, stenoza pulmonară, prolapsul de valvă mitrală, cardiomiopatia hipertrofică obstructivă; 3. boli cardiace degenerative - stenoza aortică calcificată, calcificerea inelului mitral, sindromul Marfan; 4. proteze valvulare cardiace [10]. TABLOU CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
dreaptă); 2. Diagnosticul etiologic al IC - adică precizerea cardiopatiei cauzale, a bolii cardiace care a ajuns în stadiu decompensat (cauza determinantă): a. afecțiuni cardiace primare (miocardite, cardiopatie ischemică); b. afecțiuni cu supraîncărcare sistolică (de presiune) a inimii: stenoza aortică, pulmonară, coarctația aortei, HTA; c. afecțiuni cu supraîncărcarea diastolică - de volum sau de umplere - a inimii (insuficiențe valvulare, șunturi intra-extracardiace); d. afecțiuni cu reducerea umplerii diastolice: pericardite cronice, tulburări de ritm cu frecvență rapidă (prin scurtarea diastolei). 3. Depistarea factorilor favorizanți și

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
care arcul aortic se unește cu aorta descendentă poartă denumirea de istm aortic și are importanță deosebită deoarece la acest nivel aorta este relativ vulnerabilă la traumatisme (fiind relativ mobilă) și totodată, datorită faptului că la acest nivel se localizează coarctația de aortă. Aorta abdominală continuă aorta toracică, având ca ramuri principale arterele mezenterice și renale, bifurcația sa fiind proiectată scheletotopic la nivelul vertebrei lombară IV, de unde își au originea cele două artere iliace comune. Această prezentare sumară a anatomiei aortei

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
date generale, antecedente personale cu precizarea debutului manifestărilor, respectiv a modului de evoluție a acestora [1, 5-7, 10-12] Date generale - Vârsta. Arteriopatiile pot apărea la orice vârstă. În perioada perinatală se diagnostichează bolile arteriale congenitale: sindrom Marfan, stenoza aortică supra-valvulară, coarctația aortică, canalul arterial persistent, fistule arteriovenoase, etc. În copilărie se identifică arterite de cauză reumatismală, infecțioase iar la adultul tânăr primordială este trombangeita obliterantă (boala von Winiwarter-Buerger), alături de alte afecțiuni cum ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen

Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567

SEPTAL VENTRICULAR DEFINIȚIE Defectul septal ventricular (DSV) reprezintă o comunicare unică sau multiplă de dimensiuni variabile între ventriculul stâng și ventriculul drept la nivelul septului interventricular [1]. Frecvent este asociată cu alte anomalii, în special cu DSA, stenoză pulmonară și coarctație de aortă. Este considerată cea mai frecventă malformație cardiacă congenitală, reprezentând 20-25% din totalul MCC. CLASIFICARE ANATOMICĂ Defectul poate fi localizat oriunde la nivelul septului interventricular [2] (fig. 10.1). DSV perimembranos (paramembranos, subaortic, membranos, infracristal) - localizat la nivelul porțiunii

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
speciale: DSV asociat cu canal arterial persistent - se efectuează corecția DSV și concomitent se ligaturează CAP. Ca opțiune, la nou-născut se poate efectua secțiunea/sutura CAP ± banding de AP, cu închiderea ulterioară a DSV la 3-6 luni. DSV asociat cu Coarctație de aortă - de elecție corecția ambelor leziuni concomitent în circulație extracorporeală. Ca opțiune la nou-născuții și sugarii mici, în centre cu experiență redusă se poate efecua corecția coarctației de aortă (fără by-pass cardiopulmonar) și banding de arteră pulmonară, defectul septal

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
AP, cu închiderea ulterioară a DSV la 3-6 luni. DSV asociat cu Coarctație de aortă - de elecție corecția ambelor leziuni concomitent în circulație extracorporeală. Ca opțiune la nou-născuții și sugarii mici, în centre cu experiență redusă se poate efecua corecția coarctației de aortă (fără by-pass cardiopulmonar) și banding de arteră pulmonară, defectul septal ventricular putând fi corectat după vârsta de 1 an, circulația pulmonară fiind protejată. DSV asociat cu stenoză pulmonară valvulară sau infundibulară - paradoxal reprezintă în majoritatea cazurilor o situație

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
între circulația sistemică și cea pulmonară, de această dată la nivelul vaselor mari. Direcția „shunt”-ului prin CAP depinde de presiunile din AP și Ao, putând fi dreapta-stânga în cazul în care se menține HTP fetală sau în prezența unei coarctații aortice înalte strânse (situație în care circulația în trenul inferior este dependentă de canalul arterial persistent), dar de obicei shunt-ul este stânga-dreapta, fapt care determină hiperaflux pulmonar cu supraîncarcare de volum și presiune și implicit instalarea treptată a hipertensiunii pulmonare

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
de corecție - insuficiențe ale valvelor atrio-ventriculare, tulburări de conducere (BAV grad I-III), tulburări de ritm supraventriculare, defecte reziduale la nivel atrial sau ventricular, cu o mortalitate operatorie de aproximativ 2-4%. B. MALFORMAȚII CONGENITALE CARACTERIZATE PRIN PREZENȚA DE LEZIUNI OBSTRUCTIVE COARCTAȚIA DE AORTĂ DEFINIȚIE Coarctația de aortă (CoAo) reprezintă o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
valvelor atrio-ventriculare, tulburări de conducere (BAV grad I-III), tulburări de ritm supraventriculare, defecte reziduale la nivel atrial sau ventricular, cu o mortalitate operatorie de aproximativ 2-4%. B. MALFORMAȚII CONGENITALE CARACTERIZATE PRIN PREZENȚA DE LEZIUNI OBSTRUCTIVE COARCTAȚIA DE AORTĂ DEFINIȚIE Coarctația de aortă (CoAo) reprezintă o malformație congenitală simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
simplă, caracterizată prin îngustarea congenitală a lumenului aortei toracice, de obicei la nivelul porțiunii situate între originea arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o mare discrepanță între aspectul macroscopic la nivelul coarctației, care poate să sugereze o minimă îngustare sau chiar să

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
arterei subclaviculare stângi proximal și ductul arterial distal. Uneori, CoAo poate fi localizată între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o mare discrepanță între aspectul macroscopic la nivelul coarctației, care poate să sugereze o minimă îngustare sau chiar să fie de calibru normal și aspectul intraluminal al stenozei intimale. De asemenea, leziunea stenozantă poate să fie

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
între artera carotidă comună stângă și artera subclaviculară stângă. ANATOMIE Coarctația de aortă este clasificată în preductală (tip infantil) și postductală (tip adult) (fig. 10.6). Majoritatea coarctațiilor sunt juxtaductale. Există uneori o mare discrepanță între aspectul macroscopic la nivelul coarctației, care poate să sugereze o minimă îngustare sau chiar să fie de calibru normal și aspectul intraluminal al stenozei intimale. De asemenea, leziunea stenozantă poate să fie scurtă, diafragmatică sau tubulară, de lungime variabilă. ANOMALII ASOCIATE Frecvent, CoAo se asociază

Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]