104 matches
-
Moacșa 2. Brețcu 9. Ojdula 3. Catalina 10. Poian 4. Cernat 11. Sînzieni 5. Comandău 12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
55. Mănăstirea Dealu Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)56. Biserica Domnească Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)57. Biserica Sfânta Vineri Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)58. Mănăstirea Stelea Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)59. Biserica Târgului Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)60. Biserica fostei Comuna Cobia, satul Mănăstirea Dâmbovița Mânăstiri Cobia k)61. Mănăstirea Bucovăț Municipiul Craiova, Dolj localitatea Mofleni k)62. Biserica fostei Comuna Podari, satul Balta Verde Dolj Mânăstiri Jitianu k)63. Biserica Precista Municipiul Galați Galați k)64. Mănăstirea Comana Comuna Comana, satul
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Dâmbovița k)56. Biserica Domnească Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)57. Biserica Sfânta Vineri Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)58. Mănăstirea Stelea Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)59. Biserica Târgului Municipiul Târgoviște Dâmbovița k)60. Biserica fostei Comuna Cobia, satul Mănăstirea Dâmbovița Mânăstiri Cobia k)61. Mănăstirea Bucovăț Municipiul Craiova, Dolj localitatea Mofleni k)62. Biserica fostei Comuna Podari, satul Balta Verde Dolj Mânăstiri Jitianu k)63. Biserica Precista Municipiul Galați Galați k)64. Mănăstirea Comana Comuna Comana, satul Comana Giurgiu k)65. Mănăstirea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Istria, Lipnița, Mircea Vodă, Oltina, Ostrov, Poarta Albă, Rasova, Topalu, Tuzla, Valu lui Traian. COVASNA Municipii Sfântu Gheorghe Orașe Covasna, Târgu Secuiesc Comune Brăduț, Ghelința, Ilieni, Sânzieni, Turia. DÂMBOVIȚA Municipii Târgoviște Orașe Fieni, Pucioasa Comune Aninoasa, Bărbulețu, Brănești, Buciumeni, Cândești, Cobia, Doicești, Glodeni, Gura Ocniței, Malu cu Flori, Moroeni, Moțăieni, Ocnița, Pietroșița, Potlogi, Pucheni, Răzvad, Runcu, Șotânga, Voinești, Vulcana-Băi. DOLJ Municipii Craiova, Calafat Comune Almăj, Brabova, Calopăr, Cernătești, Coțofenii din Dos, Podari, Șimnicu de Sus, Sopot, Țuglui. GALAȚI Municipii Galați. GIURGIU
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Moacșa 2. Brețcu 9. Ojdula 3. Catalina 10. Poian 4. Cernat 11. Sînzieni 5. Comandău 12. Turia 6. Ghelința 13. Zagon 7. Lemnia 14. Zăbala JUDEȚUL DÎMBOVIȚA 1. JUDECĂTORIA GĂEȘTI cu sediul în orașul Găești ORAȘE 1. Găești COMUNE 1. Cobia 10. Mătăsaru 2. Corbii Mari 11. Mogoșani 3. Costeștii din Vale 12. Morteni 4. Crîngurile 13. Petrești 5. Dragodana 14. Produlești 6. Gura Foii 15. Șelaru 7. Gura Șuții 16. Uliești 8. Hulubești 17. Valea Mare 9. Ludești 18. Vișina
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
oglinum Atlantic thread herring ALC Alepocephalus bairdii Baird's slickhead Scienide BDM Pogonias cromis Black drum BSB Centropristis striata Black sea bass Scrumbie BBH Alosa aestivalis Blueback herring Capelin CAP * Mallotus villosus Capelin Salvinus (fântânel) CHR Salvelinus spp. Char spp. Cobia CBA Rachycentron canadum Cobia POM Trachinotus carolinus Common (= Florida) pompano Scrumbie SHG Dorosoma cepedianum Gizzard shad Specii de hemulide n.a.p. GRX Pomadasyidae Grunts n.e.i. Scrumbie SHH Alosa mediocris Hickory shad Mictofide LAX Notoscopelus spp. Lanternfish Mulide MUL
jrc5360as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90529_a_91316]
-
ALC Alepocephalus bairdii Baird's slickhead Scienide BDM Pogonias cromis Black drum BSB Centropristis striata Black sea bass Scrumbie BBH Alosa aestivalis Blueback herring Capelin CAP * Mallotus villosus Capelin Salvinus (fântânel) CHR Salvelinus spp. Char spp. Cobia CBA Rachycentron canadum Cobia POM Trachinotus carolinus Common (= Florida) pompano Scrumbie SHG Dorosoma cepedianum Gizzard shad Specii de hemulide n.a.p. GRX Pomadasyidae Grunts n.e.i. Scrumbie SHH Alosa mediocris Hickory shad Mictofide LAX Notoscopelus spp. Lanternfish Mulide MUL Migilidae Mullets n.e
jrc5360as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90529_a_91316]
-
Giant African threadfin GAL Galeoides decadactylus Lesser African threadfin PET Pentenemus quinquarius Royal threadfin Polinemide THF Polynemidae Threadfins, tasselfishes n.e.i. Perciforme n.a.p. PPX Perciformes Pelagic percomorphs n.e.i. Lufar BLU Pomatomus saltatrix Bluefish CBA Rachycentron canadum Cobia Stavrid HOM Trachurus trachurus Atlantic horse mackerel Sp. Stavrid JAX Trachurus spp. Jack and horse mackerels n.e.i. SDX Decapterus spp. Scads Sp. Stavrid CVJ Caranx hippos Crevalle jack HMV Decapterus rhonchus False scad Sp. Stavrid TRE Caranx spp
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
Thredfins, tasselfishes n.e.i. GAL Galeoides dedactylus Lesser African threadfin Perciforme n.a.p. PPX Perciformes Pelagic percomrphs n.e.i. Lufar BLU Pomatomus saltatrix Bluefish Specii de lufar n.a.p. POT Pomatomidae Bluefishes n.e.i. CBA Rachycentron canadum Cobia CBX Rachycentridae Cobias n.e.i. Stavrid sud-african HMC Trachurus capensis Cape horse mackerel Stavrid sudic HMZ Trachurus trecae Cunene horse mackerel Sp. de stavrid JAX Trachurus spp. Jack and horse mackerels n.e.i. SDX Decapterus spp. Scads Sp
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
a.p. MUL Mugilidae Mullets n.e.i. FOT Eleutheronema tetradactylum Fourfinger threadfin Fam. Polinemide THF Polynemidae Threadfins, tasselfishes n.e.i. Perciforme n.a.p. PPX Perciformes Pelagic percomorphs n.e.i. Lufar BLU Pomatomus saltrix Bluefish Rahicentron CBA Rachycentron canadum Cobia Rahicentride CBX Rachycentridae Cobias, n.e.i. Sp. de Stavrid JAX Trachurus spp. Jack and horse mackerels n.e.i. Gen Decapterus RUS Decapterus russelli Indian scad Sp. din genul Decapterus SDX Decepterus spp. Scads TRE Caranx spp. Jacks, crevalles
jrc5362as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90531_a_91318]
-
Cojocaru este un sat în comuna Mogoșani din județul Dâmbovița, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Cojocaru era reședința unei comune de sine stătătoare din plasa Cobia a județului Dâmbovița, comună ce avea în componență satele Cojocaru, Meri și Chirca, cu 756 de locuitori și 2 biserici. În 1925, comuna Cojocaru, cu satele Cojocaru, Kirca și Meri, se afla în plasa Găești a aceluiași județ, și avea
Cojocaru, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301160_a_302489]
-
Crângurile de Jos, Crângurile de Sus, Pătroaia-Deal, Pătroaia-Vale, Potlogeni-Vale, Rățești și Voia. Comuna este traversată de șoseaua națională DN7, care leagă București de Pitești prin Titu și Găești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Crângurile făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din satele Crângurile de Jos, Rătești și Crângurile de Sus, cu 1696 de locuitori, trei biserici și o școală. Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în cadrul aceleiași plăși și comunele Bădulești
Comuna Crângurile, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301164_a_302493]
-
județului Dâmbovița. În momentul constituirii statului feudal Țară Românească se remarcă, atât documentar, cât și arheologic, o intensă locuire pe teritoriul județului, iar cercetările au scos în evidență existența unor așezări în mai toate zonele de relief (Cazaci, Băjești, Pucioasa-Șerbănești, Cobia, Mătăsaru, Speriețeni și multe altele).(Extras din: Scurt istoric - Consiliul Județean Dâmbovița) În zona satului se află un sit arheologic unde s-a descoperit o așezare fortificata din Epoca Bronzului. Extras din registrul istoric al Regimentului IV Ilfov nr. 21
Speriețeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301190_a_302519]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,55%). Pentru 2,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Uliești făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din 10 sate (Coada Izvorului, Stavropoleos, Jugureni, Olteni, Fundurile, Mănăstioara, Zinca, Dogari, Uliești și Bărăceni) cu 1979 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. În 1925, comuna făcea parte din plasa
Comuna Uliești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301192_a_302521]
-
Morteni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Morteni (reședința) și Neajlovu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Morteni făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Morteni, Cacova, Vultureanca și Balomireasa, cu o populație totală de 1842 de locuitori. În comună funcționau o moară, o piuă cu aburi, trei biserici și o școală. În 1925, comuna era inclusă
Comuna Morteni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301180_a_302509]
-
în fiecare an, în luna aprilie, odată cu zilele comunei, dată la care oficialitățile locale organizează diferite manifestări culturale ce îmbină folclorul cu tradiția, într-un cadru natural de excepție). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere satele Ragu și Petrești, cu o populație de 854 de locuitori. În comună funcționau patru mori de apă, două biserici și două școli, dintre care una cu un sediu construit de generalul Fălcoianu
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
din satele Vișina și Hanu lui Pală, cu 1570 de locuitori. Aici funcționau o moară cu aburi și două biserici câte una în fiecare sat. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Broșteni, în plasa Cobia din județul Dâmbovița, având în compunere satele Broștenii de Jos și Broștenii de Sus, cu 586 de locuitori, o moară cu aburi, o biserică și o școală. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în aceeași plasă și cu aceeași componență
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
Muntenia, România, formată din satele Fețeni, Gârleni, Livezile, Saru, Stratonești, Valea Caselor și Valea Mare (reședința). Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de Găești, pe bazinul hidrografic al pârâului Potop, care la sud de Găești, prin confuență cu Cobia formează râul Sabar. Ea este străbătută de șoseaua județeană DJ702A care se ramifică din DN7 la sud de comună în Crângurile de Sus și urcă spre zona de deal învecinată. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Mare se
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,58%). Pentru 1,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și era formată din satele Valea Mare, Băsești (astăzi, Livezile) și Primejdești, cu 845 de locuitori. În comună funcționau două biserici, o școală și o moară de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa
Comuna Valea Mare, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301194_a_302523]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,13%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,31%). Pentru 1,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Perșinari făcea parte din plasa Cobia a județului Dâmbovița și avea în compunere doar satul de reședință, cu 1053 de locuitori. Aici funcționau o școală, o biserică și o moară de apă. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Pierșinari în plasa Titu a aceluiași județ, cu
Comuna Perșinari, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310347_a_311676]
-
județului Dâmbovița, la contactul dintre Câmpia Româna (Găvanu - Burdea) cu Piemontul Cândești, între văile râurilor Argeș la Sud-vest și Potopu, la Nord-est. Se poate preciza că Potopu, pârâu ce coboară din Piemontul Cândești, întâlnindu-se mai jos de oraș cu Cobia, Brătila și Foița și se varsă în Sabar. Are următoarele coordonate geografice: 44˚ și 50' latitudine nordică și 25˚ și 19' longitudine estică , iar altitudinea este de 190,62 m. Ocupă o suprafață de 22,4 km². Are incluse in
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
de 22,4 km². Are incluse in teritoriul său administrativ comunele suburbane Gura Foii - 22,4 km² și Petrești - 69,7 km². Din punct de vedere administrativ, in structura actuală, orașul se învecinează cu următoarele comune: la Nord-est cu comunele: Cobia, Dragodana, Mogoșani, la sud cu comuna Petrești, la Vest și Nord-vest cu comunele Crângurile și Gura Foii. Legătura cu reședința de județ - Municipiul Târgoviște - se realizează prin intermediul drumului național DN 72, cu Municipiul București și orașul Pitești prin drumul național
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
ca afluenți Răstoaca care se unește cu Clocoticiul, aproape de podul de beton din strada Gării și care străbate orașul prin centru, iar pe partea stângă colectează apele pâraielor Cobiuța, Foița, Brătila, pâraie care uneori când e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
e secetă mare seacă. Râul Cobia se varsă în Potopu în amonte de Găești are o lungime de 48 Km o pantă medie, de 9 la mie și un coeficient de sinuozitate de 1,26. În lungul râurilor Potopu și Cobia se remarcă lunci bine dezvoltate care ating lățimi de până la 1 km formate din nisipuri, viituri și chiar argile depozitate fiind folosite în cea mai mare parte ca teren arabil. Prima mențiune documentară despre orașul Găești datează din 19 iulie
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
viata si pe moarte pentru acapararea de noi proprietăți, folosind orice mijloc, fie cumpărarea, fie înrudirea pentru zestre, fie dezmoștenirea si acapararea etc. Lupta "care pe care" se da nu numai intre boierii găeșteni, ci și intre ei si monastirea Cobia, care își avea moșia de jur împrejurul orașului. Aceasta situație se crease încă de la 15 martie 1608, când Radu Șerban, Domnul Țării Românești, a întărit satele Cacoveni, Călugăreni, și Broșteni acestei mănăstiri. Se cunosc nenumărate conflicte între mănăstirea amintită și boierii din
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]