453 matches
-
Simon din Cirene, fiul lui Rufus, pe Via Crucis. Un sihastru (retras de bunăvoie din lume) - care, în mod paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt” - îl prezintă Nicolae Băciuț în textul care ține loc de Prefață. Poate Constantin Noica mai trezea așa
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca un sinistru semn, totul purtându-ne în străfunzimi coborâtoare în răbdarea păcatului existențial. El este: ... solitarul pustiilor piețe / Cu jocuri de umbră ce dau nebunie ... (Pălind) cel ce încă bântuie teluricul și asistă neputincios la jocul macabru al umbrelor misterioase care au început să pună stăpânire pe Pământul aflat
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
vieții în a alege între absolutismul virtuții și abisul viciului. În realitate însă, totul este relativ, nu există virtuți pure; sunt doar niște principii neutre, care așteaptă să fie modelate.(“ Virtutea este buna administrare a unui principiu neutru.”). Între păcatele coborâtoare (vicii) și păcatele urcătoare (virtuți prost practicate), principiile neutre sunt singurul reper cert. Prelucrate cum trebuie, devin armonie; prost practicate, sunt dezacord, și din ele derivă virtuțile sau, după caz, viciile. În capitolul cinci, numit Inteligență și talent moral Dezbaterea
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Sihastrul de la Rohia, era, de fiecare dată când ieșea în public, înconjurat de puzderie de lume, de prieteni sau de simpli curioși. Era o apariție și o prezență fascinantă. Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii căutau să-i fie aproape - îl priveau și-l ascultau cu religiozitate, ca pe un sfânt. Cred însă că sentimentul era reciproc. Și N. Steinhardt îi agrea pe tineri. Și îi făcea bine
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE ȘINCAI RETORICUL PRIBEAG Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Reprezentant de frunte al Școlii Ardelene, coborâtor din neam de boierași, profesorul de retorică este privit în posteritate drept un Cărturar mereu în căutarea unui adăpst.Ostenind-se vreme de o viață spre a-și publica Hronicul românilor și a mai multor neamuri, Gheorghe Șincai a încercat
GHEORGHE ŞINCAI RETORICUL PRIBEAG de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362671_a_364000]
-
vază / Pe Hristos să-l vază (”Steaua sus răsare” - colind popular). În datina poporului nostru, bradul a avut un permanent și activ rol generativ de existență în viața acestuia, dar și strânse legături cu universul. Bradul îl regăsim în obiceiuri coborâtoare în timpurile străvechi, până la daci: O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată. Mă mângâi și mă faci voios / Și mă-ntărești îndată. / O, brad frumos, o brad frumos, / Cu frunza neschimbată (colind popular despre brad), dar și în
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
fost fratele meu./ El nu si-a jertfit decât dreptul său braț./ Eu, neavând mai de preț/ decât inima,/ pe ea am sortit-o flăcării,/ dar n-a ars de tot: un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.” (Poezia „Blasfemie”) „Gaius Mucius Scaevola (n.?-d. 509 î.e.n.) a fost un personaj eroic legendar al Romei Antice. Când regele etrusc Porsenna a asediat cetatea Romei, Gaius Mucius Scaevola a încercat să se strecoare în
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
s-a apropiat prea mult de Soare, cel ce se apropie prea mult de focul ... patimii riscă să fie el însuși ars de acesta. Și, totuși, se mai întrevede o speranță, „un ciob mai pâlpâie/ în casa înghețată a trupului/ coborâtor/ din 'naltul fumegând/ al Crucii.”, o speranță, care, pentru autoare, este credința. Aluzivă sau tangențială la fapte petrecute cu mii de ani înainte, autoarea se exprimă parcimonios, folosind cuvinte atent alese în favoarea ideeilor, învăluindu-se într-o mantie de mister
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
activitate a regizoarei este o pledoarie pentru candoarea, fascinația lumii de vis, grația și frumusețea copilăriei. Toate filmele realizate de ea focalizează tradiționalismul, fantezia, lirismul, tandrețea dar și ironia necaustică, prin imagini speciale, alcătuite cu decoruri magnifice, momente coregrafice admirabile, coborâtoare în vis și înălțătoare în cerul extazului, cu și despre copii. Aceasta o face pe Maria Teslaru, și ea o minunată buhușeancă, actriță la Teatrul Național București, interpretă a multor roluri, atât în teatru cât și în cinematografie, să mărturisească
ELISABETA BOSTAN. CORIFEU BUHUŞEAN AL CINEMATOGRAFIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354128_a_355457]
-
au chipuri de boeri, de voevozi din vremurile cari s'au îngropat în fundul pământului, de unde nu mai pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
stranie, în contextul dat - pâlpâie - acțiune proprie focului, casa trupului e înghețată, metafora fumegă în înalt, spre jertfirea pe cruce, de care poeta nu va scăpa vreodată. Împăcarea aduce cu sine căldura unui adăpost, dar nu deplin, pentru că trupul e „coborâtor din naltul” - frumos oximoron al verticalității eterne. Într-o seară, într-o singură seară, într-o conversație, într-o singură conversație, Mariana Cristescu re - face lumea, de șapte zile, cu toate elementele ei: concrete, abstracte, logice, poetice. Concentrarea lumii în
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
coroniță. Eram deja adolescentă, eram în vacanță și nu mă mai săturam ascultându--l vorbind sau tăcând, în lungile noastre plimbări pe dealuri, pajiști, prin lanurile de grâu cu maci. Era noaptea magică a Sânzienelor, a Doamnelor, urmașe ale Marii Doamne, coborâtoare din stele, cum aveam să aflu mai târziu, pe pământul nostru, pentru a ne fi îndrumătoare de neam prin cele și prin cei pe care avea să îi inițieze. M--am pregătit minuțios pentru magica noapte atât de așteptată. O noapte
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
se explică faptul că în volumul Elenei Buică apar portretele unor scriitori aproape uitați, cum ar fi Otilia Cazimir, ale cărei poezii se remarcă prin „feminitate, delicatețe, suavitate...frumusețe și armonie”, producând emoții ca o „muzică liniștitoare a unui lied, coborâtoare de undeva din zări înalte și senine”. Panait Cerna impresionează prin cultivarea „marilor probleme ale existenței omului, ale atitudinii lui în viața”, iar Emil Gârleanu are un loc privilegiat în sufletul copiilor (și al vârstnicilor cu suflet de copil) prin
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE ARGINT A MEMORIEI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357712_a_359041]
-
acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma: “lebădă-a misterului”. Ca un adevărat patriot, pornind de la poemele protestatare ale lui Eminescu, împotriva acelor “oameni-fantă”, alcătuiți din antimaterie, “heinizând voios la lună”, autorul rostește anatemizări și imprecații în cuvinte-baionete, împotriva acelora care necinstesc Sfânta
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
popor; ca în puterea lui musculară consista secretul tinereții lui, siguranță de-a rămânea o rasă. Sănătoasă de oameni. Azi nu mai e îndoială că orice om care părăsește munca musculară pentru cea intelectuală e condamnat cu toată siguranța în coborâtorii săi la degenerare și la pieire. E statistic constatat că munca aspră, exercițiul continuu al puterilor fizice asigura pentru totdeauna existența unui popor, asigura viitorul și propășirea lui, pe când fugă de plug, ocolirea soiurilor grele ale muncii aduce cu sine
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
Răstignirii, dar și în harul Slavei și al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Maica Teodosia (Zorica) Lațcu a fost fiorul și fascinația “Mișcării gândiriste” și Petala de dor a Marelui Poem al Iubirii, binecuvântate de Marele Duhovnic Părintele Arsenie Boca. Coborâtoare dintr-o glorioasă obârșie a venit în taină ca un acatist al voinței, pe un vălmășag de Doine. Te vindem iar cu sărutări viclene,/ prin nepăsare oarbă și prin lene./ Te biciuim cu vorbe de ocară,/ Te pălmuim cu ură
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
mele de a scrie despre clopote și clopotari. Destul de meticulos, dar deschis sufletește, nea Emil Batog, epitrop al bisericii, are mult mai multe răspunsuri decât câte întrebări am eu. Intuind întrebările, omul îmi desfășoară semnificația și logica și rostul dingdangului coborâtor din clopotniță, trecător prin urechi și urcător la cer...”toaca ar trebui să bată la fiecare început de slujbă, clopotul să se tragă și la aniversare și la comemorare...pentru că Veșnicia este mâna lui Dumnezeu, și nu ne putem juca
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
românii să se pronunțe dacă doresc ca România să fie monarhie sau republică. Totodată, trebuie să se țină seama de faptul că toate constituțiile din vremea monarhiei ereditare (1866, 1923, 1938) prevăd: “Puterile constituționale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Majestății Sale regele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Majestății Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (Constituția
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
ereditare (1866, 1923, 1938) prevăd: “Puterile constituționale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Majestății Sale regele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Majestății Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (Constituția din 1923, art. 77). Ca urmare - dacă s-ar reveni la regimul monarhic și se va aplica acest articol - nici unul dintre actualii membri ai familiei regale nu
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
1923, 1938) prevăd: “Puterile constituționale ale regelui sunt ereditare în linie coborâtoare directă și legitimă a Majestății Sale regele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul primogenitură și cu excluderea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Majestății Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (Constituția din 1923, art. 77). Ca urmare - dacă s-ar reveni la regimul monarhic și se va aplica acest articol - nici unul dintre actualii membri ai familiei regale nu poate ocupa
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” () [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
într-o rochie fără sfârșit, o văd pe domnișoara Tengri, balerină la Teatrul Muzical. Stă pe o bancă și zice că merge și ea cu mine. Zice că-i admiră foarte mult pe Poeți și chiar baletează după linii melodice coborâtoare/urcătoare din versurile lor. Și eu admir baletul, dar și balerinele. Altfel, n-am cum. Nu?...Sigur că da!...Ajungem la Monument și începem. Și îmi aduc aminte toate clipele în care o văd pe stradă ori în autobuz. Și
Frumoasă…de poţi s-o dai la o floare () [Corola-blog/BlogPost/340045_a_341374]
-
ochii-aprinși de-o mistică lucire Alunecând pe bolta din altare Spre un abis robit de desfătare - Nemărginirea șoaptei de iubire. Lumini irump din trup de lumânare Peste mirajul clipei de-mplinire. Chiar mă iubești sau e doar amăgire, Un vis coborâtor din lumi stelare? Fiori rodesc pe umeri de mătase, Pătrund prin zid de frici cu dinți de fier Prin umbrele bolnavelor carcase În care năzuințe nasc și pier, Valsând pe jarul rozelor sfioase Când dragostea te'nalță lin, spre cer
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
Cuvânt,/ despuiat de mine și jefuit de tine,/ urmă costelivă și suavă a întâmplării că sunt martor al Clipei!/ O, vreme a tinereții veșnice,/ sub flori de mirt Poeții stau de veghe!” sau „ Da, vin curând! , pe calul meu albastru,/ coborâtor din vise și din porunci divine,/ sfințească-se Lumina și Alfabetul sacru,/ în Limba mea Română, pe fluturi și albine...” Trăind asemenea stări, Poezia devine pură libertate, pătrundere în noi înșine și depășire a imediatului. Poetul-Mag are nebănuite puteri cu ajutorul
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
simpatetică a Poetului cu esența stărilor pure. Emoția universului lăuntric favorizează acordul empatic cu nețărmuritul metafizic, dar și cu întruchipările diverse ale lumii fizice, limitate în materie și, totuși, purtătoare ale misterului existențial: „ Da, vin curând , pe calul meu albastru,/ coborâtor din vise și din porunci divine,/ sfințească-se Lumina și Alfabetul Sacru,/ în Limba mea Română, pe fluturi și albine.” Elementele caracteristice acestui model estetic sunt dimensiunea gnomică și asertivă a discursului ‒ definitorie pentru Poezia „Marelui Mister al Creației” - și
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
cu lumina lui caldă înconjura șantierul și, curios înaintea lor, încercam să descifrez planurile scrise ale maestrului. Unul dintre lucrători își întoarse privirea spre mine și mă rugă șoptit să iau aminte la distanța ce ne separa de podeaua inferioară, coborâtoare la mai bine de cinci metri sub nivelul contrucției actuale. Probabil că sunt aici de ceva vreme, voi primi rostul meu înaintea vointei mele, voi întreba și voi recunoaște. „Nu putem încărca treapta aceasta prea mult. Nu ne permite relieful
EL ALUMNO de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341763_a_343092]