210 matches
-
MM: Cum se pot susține tradițiile strămoșești? IC: Cântările noastre valoroase vor fi salvate de personalități dispuse la sacrificiu. Sunt ferm convins că vița noastra nobilă va scoate mereu la iveală astfel de luptători. Când vorbește, domnul Crețeanu își strânge cobza la piept. O mângâie. Bardul poartă opinci în picioare, o cameșă lungă, cusută cu fir albastru, încinsă cu un brâu tricolor și pe deasupra are o haină groasă, lungă, de culoare închisă, țesută, peste un pieptar brodat splendid. Deși nu poartă
ÎNTÂLNIRE CU DOMNUL ION CREȚEANU de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341022_a_342351]
-
știi să-mpungi cu acul. Te cinstesc..., sete de ai, Numai năravul să-l dai! Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă! În loc de epilog) Marele Pann... de-ar fi știut, Cum roata vieții s-a-nvârtit; Vă spun cinstit, ar fi-nlemnit! Azi pe scena vieții cântă Lupii
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
știi să-mpungi cu acul”. Te cinstesc..., sete de ai, „Numai năravul să-l dai!” Dacă tu m-asculți pe mine, Toată vara-ți merge bine. „Snoava-i bună și nu-i rea... Când presari piper pe ea”. Mai o cobză, un țambal... Dacă-i bal, să fie bal! ........................................ „Ascultă cucul când cântă, Dar apucă-te de muncă!” În loc de epilog Marele Pann... de-ar fi știut, Cum roata atât mi s-a-nvârtit; Vă spun cinstit: „Ar fi-nlemnit!” Azi pe scena noastră cântă
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
era stabilit? Că eu am ieșit ceva mai devreme prin oraș și am înghețat bocnă. Mi s-a cam dus pe apa sâmbetei și energia și entuziasmul... - Nu...Vocea de la celălalt capăt, răsuna înfundat, de parcă Angela ar fi fost răcită cobză sau ar fi plâns. Deveni mai atentă când aceasta, cu un ton abătut, îi spuse că nici ea nu voia să vină, pentru că tocmai i se întâmplase ceva neplăcut. Nu, nu era acasă, era și ea prin oraș. Da, problema
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
convingător imaginația creatoare a celor care au trudit aici cu deosebită tragere de inimă și credință. La baza icoanei este reprezentat regele David cântând psalmi. El nu cântă din harpă, precum știm că a făcut-o în realitate, ci din cobza noastră moldovenească... Precum subliniază Monahia Elena Simionovici în cartea menționată mai sus, „Icoana „Judecății de apoi” este expresia iubirii Bunului Dumnezeu pentru creatura Sa inteligentă, rațională și liberă, omul, care a avut puterea și libertatea să aleagă pentru veșnicie întunericul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
șoferii brașoveni, care se pare că s-au obișnuit deja cu existența bicicliștilor în trafic. Cum vă simțiți după 5 ani de biciclit alături de brașovenii pasionați de pedalat și ce credeți că ați reușit să realizați în acest timp? Răcit cobză. Nu glumesc, tocmai am trecut printr-o pneumonie care m-a ținut în concediu medical timp de o lună și nici nu m-am întors bine din concediu că am și răcit. De abia aștept să mă întorc la pedale
Brașov pe două roți [Corola-blog/BlogPost/100896_a_102188]
-
sufletului meu. Mă simt copil și-mi reamintesc nopțile de vară de la câmpie, când stelele își presărau pulberea lor, plină de iubire și magie, în inima mea. Cerul și Pământul erau atât de aproape, încât atunci când bunicul Marin cânta la cobză, mi se părea că și îngerii îl ascultă... Duhul lui Dumnezeu, roua și pacea pogorau asupra noastră... Sursă poză:google Referință Bibliografică: VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1668, Anul V, 26
VARA LA CÂMPIE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344034_a_345363]
-
Acolo îmi fuge privirea. Văd un gând în picioare, aplaudându-mă. ‘Ca un stâlpnic’. Un nod de lacrimi mi-e gâtul, și așa iritat. Aranjasem cu Florina să-mi ia locul, în caz că rămân fără voce, dar și ea e răcită cobză. N-am ce face. Trebuie să încep. Privind în partea stângă... ‘La poartă nu-i nimeni./ La poartă e tatăl’. Și Mama, pe un scaun, în dreptul meu, îmbrăcată în negru. Au venit toți preoții invitați de Eugen Dorcescu. Scriitorii. Fiicele
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > CÂNTEC ALBASTRU Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTEC ALBASTRU Intră-mi, cobzar, în noaptea adâncă Și cântă albastru peste sufletul meu, Să-ți lași și cobza cu jale să plângă, Că-n patimă ard și dorul mi-e greu! Vino, cobzare, și intră-mi în suflet, Vreau noaptea asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
suflet, Vreau noaptea asta cu jale să plâng! Lăsa-voi tristețea-mi să te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
te cuprindă, Iar cu doru-mi vreau dorul să-ți frâng. Cântă-mi duios în crâșma cea veche, Departe de lume, aici vreau să plâng, Doar tu cu cobza și cu crâșmarul Să îmi vedeți dorul în lacrimi arzând! Vino cu cobza-ți aproape de suflet, Dezlănțuie-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
-mi durerea ce sapă mocnit, Să lași din cântec amarul să curgă, Ca să-mi ucidă dorul ca și-un cuțit! Să îmi las dorul în flăcări să ardă, Să ardă și crâșma-n văpaie cu tot, Căci pe tine cu cobză și pe crâșmar, În locul durerii duse am să vă port. Și-n sufletul golit de durere și patimi, Să-mi torni un cântec albastru încet, Cu el vreau să-mi umpli rana din suflet, Adânc îmi rămână îngropată în piept
CÂNTEC ALBASTRU de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382003_a_383332]
-
Ciocănești Cu drag, doamne, acest dar! Și scoase dintr-un ștergar O săgeată minunată Foarte, foarte fin lucrată. Ștefan-Vodă larg zâmbește Și în mâini o cântărește. - Și ți-au mai trimis în dar, Grăiește arcașul iar, Păstrăv proaspăt afumat În cobză de brad legat. - Du-te de te odihnește, Iar eu am să gust un pește, Zice Vodă vesel tare Și-apoi pune la păstrare Săgeata cea prețioasă Într-o tolbă pântecoasă. La vreo două luni jumate Un alai codrul străbate
SĂGEATA CU VÂRFUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382092_a_383421]
-
iubirii - Copilărie.” Rapsodul Ion Crețeanu, pe lângă dragostea pentru cântecul popular românesc, a adus cu sine și alte semne caracteristice: o ipingea (manta bărbătească) veche de peste 150 de ani și grea de vreo 10 kilograme, o pereche de opinci și o cobză care a aparținut unui cobzar vestit, Ion Șerban, zis Tarzan, care a acompaniat-o pe Maria Tănase la New York. Le-a vorbit ploieștenilor despre relația sa cu poetul Nichita Stănescu la al cărui marș lung de 30 de kilometri pe
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
zis Tarzan, care a acompaniat-o pe Maria Tănase la New York. Le-a vorbit ploieștenilor despre relația sa cu poetul Nichita Stănescu la al cărui marș lung de 30 de kilometri pe distanța Șișești Drobeta - Turnu Severin a participat împreună cu cobza sa și a susținut un recital de cântece populare românești, zise din adâncul inimii cu o voce melodioasă și răsunătoare “Doru mieu e numai dor”. Profesoara de limba română Alina Ileana Popescu a interpretat un cântec de dragoste interzis în
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
adunat poeții și i-ai aliniat pe patru strune, făcuși apoi din ei un cor al vieții, din inimi înspre inimi să răsune. Și eu, umil poet, azi mă înclin în fața ta, olteanule de foc, privighetoare de gen masculin cu cobză și chitară-n loc de cioc. Pentru că ni l-ai dat în dar, cu drag, leac pentru răni de țară și de dor, noi, spectatorii de pe-acest meleag, Iisuse scump, îți mulțumim în cor! Referință Bibliografică: La mulți ani
LA MULŢI ANI, TUDOR GHEORGHE! de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371905_a_373234]
-
au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
știți că în satul nostru nu au fost niciodată probleme în această privință. Lăutarii, după cum am mai subliniat și în rândurile de mai sus, însoțeau ceata de băieți, de dimineața până seara târziu. În genere, erau doi. Unul cânta la cobză, iar celălalt la vioară. Erau plătiți în momentul în care ceata le dădea voie să plece. Până în acel moment aproape tot timpul trebuiau să cânte. R: Dar băieții din ceata de urători cum erau îmbrăcați în ziua colindului? M.V.: Aveau
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
că ea pe altu-a voit Din scurta lor căsnicie a rezultat un copil, Lazăr, dezavuat de tatăl său pentru comportament reprobabil. Zamfira, a fost însă, cea care a stimulat creația lirică a psaltului.Doar era epoca serenadelor cu acompaniament de cobză și nai sub clar de lună unde stihurile circulau pe cale orară, iar amanții, logodnicii sau iubiții, singuri ori însoțiți de tarafuri lăutărești cântau sub ferestre, cu sfâșietoare ah-uri și of-uri versuri ca acestea: Frunză verde și-o lalea
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
cârnați de Pleșcoi, brânză de burduf, mititei, ciorbă de burtă sau, spre dimineață, de potroace, udate din plin cu țuici, răchie de Turț, sau vinuri dulci de Cotnari. Ca să nu mai vorbim de artiștii care plângeau de dor pe strunele cobzelor ori de maneliștii care aduseseră cu ei, nu numai averile ci și sfintele noastre tradiții. Astfel sleitele civilizații ale occidentului cunoșteau vigoarea culturii noastre iar în zilele de sărbătoare, cam toate, precum bine știm, fumul grătarelor de la petrecerile câmpenești umpleau
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
seacă, Să nu fiu o poamă acră. „La plăcinte...înainte...”, Dați-i bice, că-i fierbinte! Dacă vreți și un ayran, P-ăla vi-l dau de bayram. Ș-am încălecat pe-o rimă Șuie, ruptă din inimă, Și, cu cobza mea cea veche, V-am cântat într-o ureche. Mangalia, 17.01.2017 h: 15.05 Referință Bibliografică: La plăcinte... (pamflet) / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
LA PLĂCINTE... (PAMFLET) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374209_a_375538]
-
Jupânești, începe povestea mea, aici începe drumul meu și aici se intoarce mereu sufletul meu ca să de hrănească. Că orice copil născut la sat, am facut legământ nescris ,cu cerul și pământul, cu apă și copacii, cu turla bisericii și cobza lăutarului, cu dealurile și văile, cu ploaia și cu vânturile, cu Dumnezeu și cu Duhul Sfânt. Este o taină sfântă și unică care te ține drept în viață. O taină ce te cheamă oriunde ai fi, O taină ce te
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Biruința”. Mai semnează în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză și în tril de fluier”, B. cântă în versurile sale, din toată inima, „frumusețea, visul și seninul”. Cu unele înnegurări trecătoare, lirica lui se scaldă, voios, în „lumină”, sugerând o mișcare ascendentă. Un simț muzical relevă, fără doar și poate
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
culegerile anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]