133 matches
-
noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut și o memorie extraordinară, putând să reproducă fără dificultate cele mai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este cunoscut azi În varii interpretări. Nu Încape Îndoială, el era cântecul de amurg al bătrânului intrat În legendă, melancolia din urmă față de vremuri apuse, pe care o purta cu sine În ultimii ani: „Eu sunt Barbu Lăutarul, / Starostele și cobzarul, / Ce-am cântat pe la domnii / Și la mândre cununii. // Of , of , of miaduc aminte / Of , of , of că mainainte, / Nici un chef nu se făcea / Fără astă cobză a mea. Dar acu amar mi-e mie / De când lumea-i pe nemție
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Fără rost devin acum întrebător dacă cerul din fundalul unui peisaj nu este întunecat față de casele și vacile placide, în plină lumină, din planul întâi; dacă mâinile de un galben-verzui chagalian se acordă cu maniera de execuție a capului unui cobzar, sau dacă grupul de dansatori (egali în înălțime deși diferit plasați de ochiul privitorului) plutește în văzduh, undeva aproape de coama dealului, ori bate cu picioarele, drept și sigur, pajiștea înclinată a pantei. Toate acestea fac pâinea și sarea artei fără
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan mai interiorizat mai puțin afișat.’’ ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 114) Smultea Sorin 1981 Pictor Născut la 10 septembrie 1981 în Reșița
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și nu În puține cazuri În corelație cu formațiile de cor și de dans, deci În ansambluri folclorice, acestea pot sta la baza unor motivații turistice. O atenție sporită stîrnesc formțiile muzicale populare, cum ar fi cele de : fluierași, cimpoieri, cobzari, de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de nai, caval, țambal etc. Peste 21 localități, dispun de astfel de formații de instrumente muzicale populare: Șugag (Alba) - formație de fluierași, Cornereva (CarașSeverin) - formație de cimpoieri; Runcu-fluiere și caval și Malul cu Flori-caval și cimpoi (DÎmbovița); Runcu-taraf cu vioară, cobzari și soliști, Stăneștiformație cu fluierași și băcițe, Baia de Fier-formație de fluierași și Polovragiformație de fluierași (Gorj); Balta-fluierași, Baia de Aramă-fluierași (Mehedinți); Comarnic-fluierași, Bușteni-fluierași (Prahova); Cisnădieformanție de fanfară laureată, Sadu-fluierași, Tălmaciu - sat Băița-fluierași (Sibiu); Malaia-fluierași, Băișoara-fluierași, Racoviță-fluierași, Vaideenifluierași, Horezu-fluierași și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
public cu romanța tristă Povestea vieții mele, compusă de Costică Turcu, pe versuri de Liviu Șerban, același an în care îi lansează lui Claude Romano Și eu am fost student odată sau Un tango de adio. Să-mi cânte un cobzar povestea vieții mele Și-n cântul de foc să uit de visuri grele, S-adorm cu capul beat pe masa cu pahare, Să uit că am iubit, să uit de-a ei chemare. Celebre în acei ani au fost și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu un modest ospăț, cu bucate sărace, stropite cu un pahar de rachiu puturos și cu unul-două pahare de vin pe jumătate oțetit, își făcea apariția și scripcarul satului, îmbătrânit înainte de vreme de sărăcie, fumat și băutură, însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Albastru - sudul (între Calea Rahovei și Calea Dudești), Negru - estul (între Calea Dudești și Calea Moșilor) și Galben - nordul (între Calea Moșilor și Calea Victoriei). 267. Angheluș Dinicu, cântăreț muscalagiu (din nai), bunicul lui Grigoraș Dinicu. 268. Sava Pădureanu (1848-1918), la început cobzar într un taraf bucureștean și-a alcătuit un taraf propriu în preajma Războiului de Independență, cu care a cântat și peste hotare. 269. Ion Dinu (Dinicu), a cântat și el în străinătate, în Franța și Rusia. bucureștiul în 1871 145 bătrânul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
parte dintre amănuntele cuprinse în fragmentele de mai sus au fost preluate creator de către Bacalbașa într-un alt capitol al lucrării de față (Anul 1882, „Petreceri ale vechiului București“). Pagina 156 * Foarte popular și cunoscut în toate cercurile era Ionică Cobzarul ce-și zicea el singur „Ionică Frumosul“! Ionică Frumosul era fiu de popă și cam idiot. Vara cutreiera grădinile-restaurante unde toată lumea făcea haz și cânta din cobză, iar iarna era internat la mânăstirea Viforâta unde erau internați demenții. Voga lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nae: 268 Ionescu, Nicolae: 22, 56, 71, 72, 175, 177, 194, 208, 238, 283, 294, 295, 308, 309, 311-314, 322, 328, 335, 343, 347, 350, 353, 416, 419 Ionescu de la Brad, Ion: 71 Ionescu-Gion, Gh.I. (Ionescu, Gh.): 192, 193 Ionică Cobzarul (Ionică Frumosul): 401403 Ionnițiu (Ioanițiu), Constantin: 147 Ionnițiu (Ioanițiu), Theodosiu: 147 Iordache: v. Ionescu, Iordache Iordache, Anastasie: 393 Iorga, N.: 9, 17, 20, 24, 26, 31, 32, 68, 101, 122, 172, 225, 319, 351, 369 Iosif, Lazăr: 327 Ispirescu, Petre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dame în patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în stare să vorbească de la Anul Nou până la Crăciunul următor. De înviere, adună copiii, ca nu cumva aceștia să ia calea bisericii. El e mielul, cu ceata lui de cobzari, de stricători de poezie și muzică; el îi tâmpește, el îi face clienții bulevardelor și ai cluburilor disco. Întrebându-te dacă a mai citit vreo carte de când era obligat să învețe alfabetul, nu ai să găsești un răspuns! E mereu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că nu e vorba aci de muzica bandelor de or chestranți, de care te poți și trebuie să te lipsești bucuros, afară numai de cea a lăutarilor din Muscel, cu cămașa scoasă pe dinafară, care acompaniau [În piață] pe Luca Cobzarul de la „Oituz“, interpretul neîntrecut al baladelor vechi haiducești și al cântecelor de pușcărie, de „pârnaie“ - ci de acea armonie sau ritmică personală care Însoțește, pe nesimțite și nevrute, În gând sau abia fredonând-o printre buze, toate actele bune ale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ioan Gură de Aur se arată fără fală în capătul Uliței Zlataust. Din stânga bisericii, îmi grăiește Spiritul domnesc.Bine ai venit, dragule. Apropie-te să vezi crucea de pe mormântul lui Barbu Lăutaru. Mă apropii și citesc: „Aici odihnește vestitul cântăreț cobzar starostele lăutarilor moldoveni Vasile Barbu Lăutaru 1780-1860.” Imi plec fruntea și parcă aud zumzetul cobzei acompaniind cântecul lăutarului: „Eu mă duc, mă prăpădesc, ca un cântec bătrânesc.” Vocea Spiritului domnesc împrăștie însă starea de reverie care m-a cuprins. - Să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
chiar un exces în zona vizualului, o supraexpunere care gene- rează o expresivitate particulară a scenelor. Există și efecte cinematice rafinate. Imaginea se decuplează de sunet, doi lăutari cântă, sunetul nu este însă înregistrat și doar după mișcările insinuante ale cobzarului naratorul realizează că este vorba de un cântec obscen. Zgomotul care bruiază este cel al trăsurilor, deci zgomotul există, este unul de fond, însă naratorul vrea doar să vedem focalizat. Din zona olfactivă avem câteva specimene, ulițele miros a scăpătare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un scripcar cu cobzar. Și preotul Iordăchescu i-a băgat în casă și le-a spus să cânte o horă săltăreață. Și s-au prins toți în horă adică și domnișoara Aneta Grigorescu. Și zicea popa: "Uite măi Rădășanu,câte parale face un picior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu Germania. Comitetul de salut public. Detronarea prințului Alexandru de Battenberg de la tronul Bulgariei. Atentatul din strada Vămii împotriva lui Ion Brătianu. Devastarea ziarului Epoca. Apariția ziarului Lupta la București sub direcția lui Gheorghe Panu. Bucureștiul pitoresc de altădată: Ionică Cobzarul. Procesul atentatului contra lui Ion Brătianu.] [moartea d-rului marcovici] Anul 1886 începe cu o știre dureroasă pentru toți românii: d-rul Alexandru Marcovici, medicul fruntaș al țării, diagnosticianul fără pereche, moare în puterea vârstei, la 50 de ani. Un ulcer cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
poate rămâne căci i se întoarce stomacul. De aceea se urcă în birjă și porni repede în oraș, spre a dejuna la Capșa sau la otel Bulevard. Democratul Panu erea foarte aristocrat în unele deprinderi. [bucureștiul pitoresc de altădată: ionică cobzarul] Între anii 1873 și 1890, dacă nu și mai departe, a circulat în București un oarecare cobzar cam cretin, care suferea de epilepsie. Lumea îl numea Ionică Frumosu. Fiul unui preot, era incapabil de orice muncă din cauza boalei ce-l
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
oraș, spre a dejuna la Capșa sau la otel Bulevard. Democratul Panu erea foarte aristocrat în unele deprinderi. [bucureștiul pitoresc de altădată: ionică cobzarul] Între anii 1873 și 1890, dacă nu și mai departe, a circulat în București un oarecare cobzar cam cretin, care suferea de epilepsie. Lumea îl numea Ionică Frumosu. Fiul unui preot, era incapabil de orice muncă din cauza boalei ce-l lovise: învățase să cânte cu cobza și din gură-ți cânta două cântece: unul pus pe oarecare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
l-a cântat, care a cântat și el la mesele multor boieri și fii de boieri, pe când era belșug în țară, de-i curgeau galbenii nenumărați în cobză. Să trăiți, boieri dvs.!..., zise el. Eu sunt Barbu Lăutarul Starostele și cobzarul, Ce-am cântat pe la domnii Și la mândre cununii. Cânta Barbu, cânta parcă n-avea capul înzăpădit de ani. Degetele lui scoteau din strune sunete vii care, întovărășite de glasul lui bătrânesc, deșteptau amintiri din alte timpuri; iar noi, însuflețiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
te aduce pe la mine, Porfirie. Mă bucură că nu-s cel din urmă pe la care te abați, zise Vasile privind c-un fel de compătimire la arătarea saracă a bietului văr. Antiriul era cam ros la piept, ca [la] un cobzar, și nici coatele nu erau tocmai trainice. - Oi încărca... ce mi-i da, răspunse acesta umil și cam cu rușine, pîn-l-atîta am ajuns, vere. - Nu așa, nu așa, vere, ci-i lua tu ce-i vrea și ce ți-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe care-i acoperă"... Răspândiți peste toate acestea mirosul de porumb și ardei înșirați pe funie, de lumânări aprinse în altar și în fața icoanelor din micile biserici ale căror cupole se umflă ca niște bășici, zgomotul făcut de căruță, de cobzar, de nai, de țechinii împletiți în păr, muzica numelor proprii, Ileana, Floarea, zamfira, strălucirea paietelor pe șorțurile verzi brodate, pe văluri, clinchetul brățărilor și colierelor, legănarea sonoră a horei, albul sării pentru boi, umbra cumpenelor lungi care se înalță deasupra
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Stoianovici), fiind imprimat la Berlin și Timișoara de către un cvintet care-i mai cuprinde pe lângă cei doi amintiți și pe Călin Torsan- fluiere, clarinet, Vlad Sturdza- chitară electrică, Szilamer Farkas- sitar. Cele 14 piese (unele cu titulaturi amuzante - Țambal ruginit Cobzar pneumatic) ne introduc într-un univers sonor greu de descris - instrumente ciudate, exotice, explorări sonice inedite, amintind de căutările psihidelice din anii’70, atmosferă ireală parcă. Cronicarii străini sunt impresionați de creativitatea cvintetului nostru (prea puțin popularizat pe aici), albumele
Margareta P?slaru:?Margareta 70? by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire a acestei melodii și Brauner își înscrie numele pe această descoperire. În 1933 H. Brauner pleacă la Paris cu o bursă, unde lucrează la Muzeul Trocadero sub conducerea unei personalități ce va
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
o stare de rău fizic, de descompunere, dureri, stare de vomă. Ilie Gheorghe freca grîu încolțit cu miere și îi dădea, cu un gest sacru, să mănînce hrana pămîntului darnic. Într-o seară, l-am auzit murmurînd "să-mi cînți cobzar bătrîn ceva, să-mi cînți ce-oi ști mai bine, că bani ți-oi da, și vin ți-oi da, și haina de pe mine...". Fumul țigării îl învăluia. Melancoliile îl duceau departe. Cuvintele erau mîngîiate, accentele mutate, oftatul, la locul
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]