398 matches
-
pentru a se convinge că el era singurul care tulbura liniștea. Era singur cu vietățile nopții. Până să se obișnuiască tresărea la cel mai mic zgomot făcut de acestea pregătit fiind să deschidă focul asupra eventualilor urmăritori. Pipăia câte un cocean de porumb. Uneori avea norocul să dea peste căte un știulete chircit, încă necopt pe deaîntregul, rămas necules. Despănușa coceanul de porumb și mesteca cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
tresărea la cel mai mic zgomot făcut de acestea pregătit fiind să deschidă focul asupra eventualilor urmăritori. Pipăia câte un cocean de porumb. Uneori avea norocul să dea peste căte un știulete chircit, încă necopt pe deaîntregul, rămas necules. Despănușa coceanul de porumb și mesteca cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin gândind că poate va întâlni o fântână în plin câmp. Din loc în loc lanul de porumb era întrerupt de fâșii
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
cele câteva boabe. Mai avea ceva apă în bidonul din dotare. Sorbea din el câte puțin gândind că poate va întâlni o fântână în plin câmp. Din loc în loc lanul de porumb era întrerupt de fâșii de pe care fuseseră tăiați cocenii și rânduiți în grămezi. Simțea o oarecare ușurare ; scăpa, pentru o vreme, de frunzele tăioase, nesuferite. Îi sporea însă teama odată intrat în cămp deschis. Cănd a mijit de ziuă, pe una din grămezi a mai cărat căteva legături de
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
și rânduiți în grămezi. Simțea o oarecare ușurare ; scăpa, pentru o vreme, de frunzele tăioase, nesuferite. Îi sporea însă teama odată intrat în cămp deschis. Cănd a mijit de ziuă, pe una din grămezi a mai cărat căteva legături de coceni supraînălțând-o. Va fi foișorul lui de observație. * Soldații batalionului de pază fac pânda de noapte învățată pe vremea instrucției de specialitate. Sunt lungiți la pământ pe foile de cort. Au ajuns să cunoască în detaliu orice denivelare de dinaintea lor. Fiecare
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
ploaie. Nu putea lăsa prea mult porumbul dosit, pe tarlaua cooperativei, la cheremul rozătoarelor de câmp și cu atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații. Odată ajuns, după ce a numărat răndurile grămezilor de coceni, a fost ușor contrariat. După aparențe, cineva i-o luase înainte. A simțit cum sângele i se urcă la cap. El unul
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații. Odată ajuns, după ce a numărat răndurile grămezilor de coceni, a fost ușor contrariat. După aparențe, cineva i-o luase înainte. A simțit cum sângele i se urcă la cap. El unul era un țăran cinstit, nu căuta niciodată, pentru a-și însuși, ceea ce dosiseră alții. S-a înălțat mult
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
unul era un țăran cinstit, nu căuta niciodată, pentru a-și însuși, ceea ce dosiseră alții. S-a înălțat mult deasupra coamelor cailor, ridicându-se în piciore în căruță, avînd ca sprijin pentru mâini doar hățurile. Trăsese căruța lângă grămada de coceni reconfigurată de Comănescu. L-a zărit. Dormea somn adânc, obosit de căutările drumului celui mai ferit, cel mai sigur, obosit de frământările gândurilor. Nechifor a avut o tresărire vecină cu spaima realizând că ar fi putut fi împușcat la fel
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476960339.html [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
capăt, orice ar fi făcut, biata femeie a început să-și lase copiii de capul lor, să se descurce fiecare cum putea. Bani n-aveau. Doar câteva oi, câteva găini în curtea casei. În gradină se erau câteva șire de coceni de porumb. Tatăl copiilor era plecat la muncă, la calea ferată, și venea acasă doar la sfârșitul săptămânii. După multă cumpănire, profesorul s-a hotărât să-l ajute și pe Dumitru într-un fel. Î-a cumpărat niște adidași și
SUFLET DE PROFESOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Suflet_de_profesor_viorel_darie_1388397496.html [Corola-blog/BlogPost/347688_a_349017]
-
stau în preajmă și flutură. În aceste cuviincioase « lecții de probă » - dintr-o « copilărie trădată » - stau martore rămășițelor de amintiri - zeificate icoane pe scoarță. Singura temere a poetului este « să nu-mi aprind / cuvintele/ adunate în cărți / câteva glugi de coceni din oborul cu poezie » (Focul gheenei). Pentru că, fără ea, ce ne-ar mai rămâne? Creator fiind, poetul este stăpânul sunetelor pe care le supune după bunul său plac : « eu voi hotărî într-o zi / rodirea sunetelor / din smoala tăcerii / semănarea
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
înnegura. Întindea dolmanul la adăpostul unui copac, loc de odihnă pentru el și Câine, căci așa îl chema. Mâncau amândoi în parte din azimă. Se deznecau cu apă agonisită de la vreo fântână și purtată într-un ulcioraș astupat cu un cocean de porumb. Câinelui îi da să bea din căușul mâinii. Se culca apoi, iar animalul îl apăra de răcoarea nopții stând covrig la spatele său. Cine a zis că urcușul e greu, n-a coborât niciodată zile în șir! Dar
CÂINE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1427011196.html [Corola-blog/BlogPost/353420_a_354749]
-
lucra ca șefă de birou proiectând priviri intransigente peste cele cinci subalterne care cît era ziua de mare își pileau unghiile, se pensau, se ojau cu multă dexteritate, bârfeau neîntrerupt și sorbeau grațios din ceșcuțe lichidul negru cu gust de coceni arși care se numea nechezol și suplinea cu un succes binemeritat dăunătoarea cafea a nemernicilor de capitaliști care nu țineau la viața și sănătatea clasei muncitoare. Adevărul e că în alte condiții exigenta tovarășă Timona ar fi dat cu capetele
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
pot spune asta cu inima deschisă. La prima plachetă tipărită ALB-NEGRU 1999, soții Delia și Ionel LUNGU m-au sponsorizat. Pe atunci nu prea se lucra cu calculatorul și un sprijin l-am primit de la domnul Mihail IONESCU și Marian COCEAN pentru tipărirea plachetelor; ALB-NEGRU 1999, NOSTALGII 2000, REVERII ADVERSE și VALENȚE MEDII 2001. Volumul APOGEUL METAFORIC 2004 a fost sponsorizat de Primăria Moldova Nouă, ca și volumul MIRAJELE ALBASTRE 2008. Volumele tipărite au ISBN și deci au intrat în Biblioteca
ZILELE CULTURII LA MOLDOVA NOUĂ 2009 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Zilele_culturii_la_moldova_noua_2009_mihai_leonte_1352710938.html [Corola-blog/BlogPost/351001_a_352330]
-
au ISBN și deci au intrat în Biblioteca Națională a României. Alți sponsori ai volumelor mele sunt și domnul Eugen BĂLEANU prin societatea de cablu pe care o conduce. Medicul Ioan GUGA printr-o sponsorizare personală, dar și domnul Marian COCEAN. Scrierile mele au ajuns pe toate meridianele lumii începând din Japonia și terminând cu Canada. Asta datorită și faptului pentru că din anul 2006 am inițiat un ciclu de volume antologice a poeților de pe NET, denumit ciclul VIEȚII. Din acest ciclu
ZILELE CULTURII LA MOLDOVA NOUĂ 2009 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Zilele_culturii_la_moldova_noua_2009_mihai_leonte_1352710938.html [Corola-blog/BlogPost/351001_a_352330]
-
și-a zis că fără ajutorul cuiva din afară, nu poate să facă nimic. Eu am fost tare de înger de mic copil, mă lăsa mama acasă singur toată ziulica, îmi amintesc că se ducea câteodată cu tata să taie coceni noaptea pe răcoare, rămâneam singur fără să mă sperii. Asta e. Nu-mi este frică și pace bună! Încă puțin și o să se lumineze de ziuă, începe forfota, strig, mă aude cineva, mă recunoaște, gata, altă treabă. Dar neprevăzutul rămâne
RĂMÂI CU MINE de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ramai_cu_mine.html [Corola-blog/BlogPost/340729_a_342058]
-
Avea dreptate Vasile. Lucrul la țară nu avea niciodată un sfârșit. S-a trecut la recoltatul porumbului, s-a recoltat sfecla de zahăr, floarea soarelui și munca nu se mai sfârșea. Au început arăturile de toamnă și, mai înainte, strânsul cocenilor și aprovizionarea saivanelor cu tot felul de furaje. Atâta doar că Gabriel a avut norocul să nu mai participe la toate. Într-una din zile, după asfințitul soarelui, familia Breazu a avut musafir pe șeful Postului de Miliție, plutonierul Marin
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437037406.html [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
kilograme cumpărat de la Casa fructa am dat 6,5 dolari, cumpărat pe 1 decembrie, proaspăt de ziceai că atunci a fost cules, coji de poame de orice fruct pe care le mâncam când eram mic și când „mărul n-avea cocean!”, fasole de culori diferite fără mentalități privind calitatea lor nutritivă și vitaminică, la mare căutare fasolea „neagră” și „roșie” de care habar n-aveam că există, nuci, castane și alune altoite mari cât oul de găină. Am trecut „razant” pe lângă
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Monterey_mon_amour_.html [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
mâna în locul unde nebunu’a dat foc la gospodărie.Bogdan râde cu toata gură când Sile își trage pantalonii de pe el și fuge la wc.Wc, de fapt prea mult spus, o gaură în scândura și multă hârtie de ziar, coceni La un moment dat, Vasile intra în grajd și aduce de acolo pisică pe care o pune la ușă din tinda nu înainte de a o dă cu benzină pe sub coadă.Săracu’ animal! Făcea tumbe de durere, se lovea de toți
AMELY P 5 FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p_5_fragment_florin_ciprian_ispas_1349010983.html [Corola-blog/BlogPost/343650_a_344979]
-
care purta trenci, ca-n filme. Nu se încadra nicicum în peisajul începuturilor universitare de la noi. "Ai venit să rămâi?" l-a întrebat. "Am venit să plec." i-a răspuns prompt Profesorul Tohăneanu. Când au ajuns pe strada Vasile Pârvan, cocenii de cucuruz uscați și Bega mâloasă după o secetă prelungită au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magistrul_mirela_borchin_1389428787.html [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Se sting eroii dragi ai Țării Și nu avem ce pune-n loc, Drept lemn al morții și trădării Ne ardem tații dragi în foc; Ne ardem mamele în sobe Fără surcele și coceni rămași, Hambarul-l ardem, fără bob e, Ne ardem pruncii drept talaș, Ardem surorile și frații, Uscați bunicii-n vatră ard, Nepoții, cuscrii și cumnații Ard ca ulucile din gard, Unchi și mătușe așchioase Ca pe surcele-n vâlvîtăi Îi
SE STING de ROMEO TARHON în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Se_sting_romeo_tarhon_1365365906.html [Corola-blog/BlogPost/345746_a_347075]
-
Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. 20- Doi incoruptibili Printre vălătucii grei de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
razele sale. Până la urmă, au ... Citește mai mult 20- Doi incoruptibiliPrintre vălătucii grei de negură, solzii argintii ai șoselei abia se observau. Ca o reptilă înfometată, șoseaua se strecura printre lanuri de porumb, încă necules, sau porumbiști cu grămezile de coceni aliniate în rânduri ce păreau infinite, în luciul lor cenușiu. Dar, oricât alerga muta reptilă, nu întâlnea în cale-i nicio mașină, nici un om, pe care să-i înghită. Înșirate pe panglica sa lucioasă, satele erau scufundate în hăurile somnului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
Ulmeni, aduce o contribuție importantă, atât din perspectivă materială, cât și spirituală pentru evoluția dinamică a zonei și pentru propășirea socio-culturală a acesteia. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Posea, Grigore, Moldovan, Constantin, Posea, Aurora, Județele Patriei, ,,Județul Maramureș”, Editura Academiei R.S.R., București, 1980. Cocean, Pompiliu, Geografia regională a României, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura Științifică, București, 1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
câteva fraze de complezență și promisiunea de care-ți zisei, le spui să te scuze că mergi să te ușurezi. - Hai că-mi placi!... Eu mă duc s-o cuceresc și tu mă trimiți să mă ușurez la gluga de coceni?!... - Ce să-ți spun, dragul meu boier nerăbdător!? Așa-i, te duci să te ușurezi în spatele glugii de coceni, iar când te întorci ești foc și pară!... - Adică?...- Te vaiți, te perpelești de durere, și-i spui lui Naie că
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
ușurezi. - Hai că-mi placi!... Eu mă duc s-o cuceresc și tu mă trimiți să mă ușurez la gluga de coceni?!... - Ce să-ți spun, dragul meu boier nerăbdător!? Așa-i, te duci să te ușurezi în spatele glugii de coceni, iar când te întorci ești foc și pară!... - Adică?...- Te vaiți, te perpelești de durere, și-i spui lui Naie că te-a mușcat de capul daravelei un gărgăune... - Ești nebun!... doar nu vrei să-i arăt lui bărbatu-său
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în snopi. Aceștia, tocați împreună cu alte erbacee (miei, dughie, orz, ovăz) constituiau nutreț pentru vite, oi și păsări. Din pănuși, iarna, împleteam ștergători iar cocenii erau folosiți pentru încălzitul cuptorului. Apoi, în ultima fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Culturi_multiple.html [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]