212 matches
-
ceapă uscată. «Cum s-ar defini sarmaua? Vis înaripat al verzei ce-l avu cât a durat somnul lung metamorfozic în butoiul de murat... Potpuriu de porc și vacă, simfonia tocăturii, imn de laudă mâncării, înălțat în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână. O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă. Oponentă din principiu și
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
nu numai că este a personajului, în loc să fie a autorului, dar ea este una tipizanta în loc să fie individualizanta [...] Nu conteaza insul, ci specia, clasa sau genul din care el face parte [...] Numele li s-ar putea scrie cu majuscule: Ingenua, Cocheta, Mânioasa, Dușmancele, Glumețul etc." (N. Manolescu).
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
care vor să o ajute). Ea poate fi uneori și superficială, și uneori profită de alte persoane pentru câștigurile sale proprii, ca atunci când gătitul lui Tsubaki este ceva propriu, pentru ca ea să impresioneze un băiat. Ea poate fi de asemenea cochetă și fermecătoare, mai ales pentru bărbați, în scopul de ai înșela. Atât Liz cât și Patty admiră sufletul demn al lui Kid, datorită faptului că acestea sunt pe străzi. Ea afișează, de asemenea un curaj și determinare ori de câte ori prietenii ei
Soul Eater () [Corola-website/Science/322207_a_323536]
-
a auzit și a scris și primele piese de muzică ușoară și populară. Este vorba de “Caravană” și “Sară Bună Bade Ioane”, doina care va rămâne în istoria muzicii populare românești. În timpul stagiului militar, acesta a avut norocul să poată cocheta cu muzica, fapt ce l-a ajutat de multe ori să scape de posturile de santinela. După satisfacerea stagiului militar, Aurel Tamâș s-a angajat la “Armatura” din Cluj, unde a lucrat timp de 1 an de zile că și
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
faci umbră pământului, dar bunicul era atât de plin de sine încît această suliță svîrlită în el nimerea într-o platoșă groasă. Nu făcuse și ea "iconomie"? Degeaba insinua că regreta că nu trăise și ea ca maică-sa, o cochetă, care stârnise invidia cartierului, păstrase dragostea și supunerea bărbatului, iar căsătoria și copiii n-o împiedicaseră multă vreme să se ducă și să danseze mai departe pe la baluri și serate, ca și când (și fără să-i stea rău) ar fi rămas
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
producă, printr-o mișcare involuntară, aplauze, făcând astfel să se piarză o vorbă, un mărgăritar, o rază necesară în lumina generală. [ 27 februarie 1880] ["ÎN FINE PORTOFOLIUL... "] În fine portofoliul finanțelor a fost căpătuit. D. Cîmpineanu, după câteva nazuri de cochetă, a primit sarcina de a înlocui pe d. Sturdza și a se face apărătorul bugetului pe 1880. Cum vedem, peste "prăpastia" cea adâncă despre care vorbea odinioară d. Cîmpineanu, esistă acuma o punte solidă, pe care d-sa umblă, se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lin ca pisica în dreapta și nu v-ar fi prea la îndemînă dacă, prin veleități de curaj, ați fi scrîntit-o de totului tot cu opoziția. Trăim într-adevăr într-o vreme anemică, cu sufletul în gură, vreme bătrână ca o cochetă spoită și fără de inimă. În așa vreme și din secta rusească mai sus pomenită se poate face ceva; ea e preferabilă perversității nude și va fi aprețiată, dar - în parantez fie zis - în măsură cu modestia ei. Dacă "Presa" voiește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Laura și Jack. Ești tare supărată pe mine? Trebuie să-mi zici dacă ești. E tare nesănătos să ții lucruri În tine. Oare cât Îi trebuise lui Ronnie să treacă la starea de terapeut? Cam un minut? Pe lângă faptul că cocheta cu budismul, se ducea la un psihoterapeut de 16 ani Încoace. Phil o implorase să se ducă la terapeut - deși acum recunoștea că ajunsese să regrete asta amarnic. Pe vremea aia i se părea imposibil să ții pasul cu optimismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Zvorișteanu) asupra dispariției înainte de 1989 a unui stomatolog (Cezar Flonta) dintr-un oraș de provincie (nu fără fine trimiteri la romanele de tip Augustin Buzura, D. R. Popescu). Câțiva intelectuali de provincie (un arheolog tracoman, un june prozator imberb, o cochetă, un intelectual problematizant, un dentist lubric, profitor și ratat, un gazetar politruc, plus bufonul de rigoare al „Curții”, semianalfabet și agresiv) formează în 1986 un soi de cenaclu botezat Colocviile 79, unde se citesc în grup Niște țărani de Dinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
proiecția unor trăiri adolescentine. Printre extaze, invocații, oftaturi, eroii lui B., căutători de himere, simțitori peste poate, tânjesc după o iubire „dulce”, ideală, sfântă, dar copila blondă și suavă, obiectul suspinătoarei adorații, se dovedește a fi crudă și înfumurată, o cochetă fără inimă, distrugând cu veninul perversității ei iluzia mângâietoare, tonifiantă a iubirii neasemeni. Romanțioase și teatrale, aceste scrieri, înrudite tematic și ca tonalitate cu versurile, sunt mai mult descărcare sufletească, semnalând o criză de vârstă. Un mic delir metaforic, mimând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285849_a_287178]
-
1 întăritură de muzică de marș. COMPOZITORUL: Dar petele roșii fibre vesele Marșul păcii în rahat câinesc Un trecut oarecare Roșualbroșu concept al feței Un albastru de poponar colorat Ne gândim la serviciile cu sânge murdar din culorile peisajului PIANISTA (cochetă către compozitor): Dar friptura, Bucata cu variații de friptură Nici măcar jumătate nu spune friptura despre ea Foarfecele friptură mușcă o mână friptură Doar suntem suficient de roșii pentru următorul pas Punem mâna pe toate mâinile ce pot fi apucate Și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
În vedere Îndeosebi cele patru mari comedii - O noapte furtunoasă (1879), Conul Leonida față cu reacțiunea (1880), O scrisoare pierdută (1884) și D-ale carnavalului (1885) - și mare parte din schițe) a scriitorului ilustrează, În principiu, tipul adulterinei și al cochetei. Iar studiul de față, prin valorificarea textului operei, caută să evidențieze un element de viziune artistică, odată cu interesul scriitorului pentru acest tip uman, surprins În versiuni, ipostaze și situații relativ diferite. Semnificativ e faptul că personajul feminin - o forță centripetă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
personală, care îl însoțește de-a lungul întregii sale cariere. Figurile și temele ilustrate în descoperirile mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Christian Ferencz-Flatz, Tact, Cluj-Napoca, 2015). 82 Heinich, La fabrique du patrimoine..., p. 256. 83 Bolliac, "Excursiune arheologică din anul 1869", p. 287. 84 Ibidem, p. 288. 85 Ibidem. 86 Bolliac, "Peștera de la Obârșia Ialomiței", p. 331. 87 Cezar Bolliac, "Cocheta bătrână la oglindă" (1843), în Scrieri, I, pp. 189-192. 88 Cezar Bolliac, "Mai întâi" (1846), în Scrieri, II, p. 116. 89 Ibidem, p. 116. 90 Ibidem, p. 115. 91 Ibidem, p. 110. 92 Cezar Bolliac, "Răspuns la articolul "Poezie"" (1845
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fiecărui scriitor. Personajul tipologic este eroul reprezentativ pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aceste trăsături negative: parvenitismul, demagogia, prostia, incultura, ramolismentul. Personajele lui Caragiale sunt luate din viață și sunt actuale și astăzi. Ele se încadrează în următoarele tipologii umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston); politicianul demagog (Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi); cetățeanul alegător (conu Leonida, Cetățeanul turmentat); funcționarul (Rică Venturiano, Candidatul); confidentul (coana Efimița); raisonneurul (Nae Ipingescu, Brânzovenescu); funcționarul servil și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
din casa Anișoarei, unde un avocat, dansator, învăța femeile un dans la modă: tangoul. Analizând cu luciditate noua comportare a soției, Ștefan Gheorghidiu avea impresia că "viața mi-a devenit curând o tortură continuă", că Ela se comportă ca o "cochetă" din ce în ce mai superficială. Când Ștefan o anunță că vrea să divorțeze, Ela este candidă, se consideră nevinovată, jură că nu știe despre ce e vorba, se simte umilită și jignită când soțul ei face curte altei femei, și este înmărmurită de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
femeia care a produs asupra scriitorului impresia cea mai puternică dintre toate speciile de femei. "Sedus de fenomenul parizianismului feminin" [Cioculescu, p.145], de noile aspecte ale feminității, descoperite în metropola, Balzac a reprezentat zeci de mii de Pariziene rafinate. "Cocheta, calculată, temătoare de scandal, ea nu e însă incapabilă de pasiune" [ibidem, p.142], așa cum apare doamna de Nucingen: "Și leș Parisiennes șont souvent fausses, ivres de vanité, personnelles, coquettes, froides, îl est sûr que, quand elles aiment réellement, elles
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y eut un murmure, leș hommes se bousculèrent pour la voir" [Zola, La Сurée, p.242]. Elegantă și cocheta, Pariziana devine periculoasă. Doamna de Marelle are, pe lângă rafinament și elegantă, și calitatea de a provoca: "Elle portait une robe marron foncé, qui moulait să taille, șes hanches, să gorge, șes bras d'une façon provocante et coquette" [ibidem, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1870), legea despre lucrul de noapte (1874), legea despre divorț (1884), dreptul de proprietate la libera dispunere de salariul și venitul sau (1907), legea despre investigarea paternității (1912). 28 De la J.-J.Rousseau, care vrea să vadă femeia inculta și cocheta (că Sophie), până la Sainte-Beuve, care vrea să vadă femeia amabila și mărginita. Maupassant reproduce regulile unei asociații antifeministe: "Ils professaient, en outre, le mépris le plus complet pour la Femme, qu'ils traitaient de "Bête à plaisir". Ils citaient à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
participat "ambasadorul Franței, domnul de Coutlouy cu întrega legațiune franceză din București"1820. În discursul rostit la cimitirul catolic din Constanța, ambasadorul Franței în România "a arătat bucuria ce simte de a fi la această solemnitate în care se dă cochetei Constanța, acest monument care va perpetua amintirea celor ce au murit pentru patrie și datorie"1821. După discursul ambasadorului Franței a luat cuvântul domnul general Băicoianu care "venise la Constanța spre a reprezenta la această solemnitate armata română"1822. Acesta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
lui Enea Hodoș XE "Hodoș" nu era Încă prezentă, iar la exclamația din refren („Dar nu-mi place știu de ce!”), răspunsul ținea cont doar de eternul capriciu feminin: „Că-i vicleană pentru-aceea!”, fără a se face nici o referire la naționalitatea cochetei invocate În versurile romanței. Ținând cont de aceste elemente, de faptul că poezia nu Îi aparține lui Iancu XE "Iancu" și că, În varianta din Foaie nu figura concluzia naționalistă, se pot afirma următoarele: poezia a circulat pornind fie de la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Agerpres. Până atunci, totul a fost preistorie. Întâlneam în fiecare zi la cantină un tânăr slăbuț, foarte fin, cu o figură de intelectual, care se uita lung la mine, dar nu îndrăznea să mi se adreseze. Eu pe atunci eram cochetă și aveam două paltoane - unul de stofă și unul de blană - , amândouă prefăcute din două foste mantouri elegante ale mamei, pe care le alternam. Îmi schimbam mereu și pieptănătura. Am aflat ulterior că tânărul Marius Ralian a crezut că eram
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de ajuns ca să ucidă singure, iar arma nu e decât o metaforă. După moartea, probabil cu totul accidentală, a lui Agamemnon, și-a atribuit ei această grea responsabilitate morală a crimei. Și așa a intrat în legendă, alături de sora ei, cocheta Elena. Între ele două însă, Clitemnestra e mai autentică, fiindcă ea e motivată, ca mamă, să se răzbune, pe când Elena nu e decât o adulteră. Hotare În cântecele funebre se stabilesc hotare precise între lumea „asta” ți lumea „cealaltă”, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fi jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris sub direcția lui Lugné Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din Aurel Vlaicu: „vacs“; G. Călinescu scriind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]