335 matches
-
suflete, e lumină, e cald și e căldură, e bună dispoziție și e pace. Aici, nu sunt excepții. „Hristos se naște! Măriți-L!” „Tragedie și triumf” este cartea Nașterii Domnului în inimi, fără deosebire între locuirea în palat sau în cocioabă. Și scrie în ea despre cum bolovănosul păcat se poate preschimba în strălucitoare, ca-n cel mai stelar vis, Mântuire. Numai SĂ CREDEM și SĂ DĂRUIM IUBIRE. Referință Bibliografică: Pietricelele se fac stele / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
Ahmed își aminti în ultimul moment de cealaltă pereche zicând: - Aș dori să mai stăm câteva minute de vorbă. Dar nu vă iau cu mine. Suntem beți de fericire și abia așteptăm zborul spre împlinirea ei. Aveți ocazia să vizitați cocioaba unui bogătaș. Vă stă tot parterul la dispoziție. Babacii își au apartamentul la etaj. Ionel, fluturând cheile mașinii se oferi: „Poți folosi mașina” la care Miranda aruncă „Unde te crezi?” apoi dispărură și se auzi un puternic motor zbârnâind. Au
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -4- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348737_a_350066]
-
nimeni nu crede - la o fabrică de paste. În centrul Tallinului, unde se află hotelul „Viru”, acum Poșta se află la colț, una luxoasă, iar după ea, stă această făbricuță. În vremea aceea Poșta încă nu exista, ci doar două-trei cocioabe năruite. Interiorul camerei „Călăuzei” sau a bufetului a fost filmat în pavilion, desigur. Locul e de o factură minunată. Și întrucât Andrei Tarkovski era însuși directorul artistic...” [7] regizorul avea grijă de fiecare detaliu: de exemplu, el a ordonat să
CĂLĂUZA: COLOANA SONORĂ, COORDONATE ALE TIMPULUI, SPAŢIULUI ŞI LOCULUI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349387_a_350716]
-
ascuțite și foșnete de aripi obosite. Se lăsa seara și fiecare vietate se îndrepta spre culcușul ei, așa cum se îndreptau și ei spre casa lor. „Casa lor”. Fiorul de anticipație îi ghemui din nou stomacul. Dacă avea să găsească o cocioabă dărăpănată, cu acoperișul din stuf , prin care se plimbau animale? Îl privi pe Florin pe furiș. Vâslea lejer, de parcă s-ar fi născut cu vâslele în mâini, fixând-o cu privirea de culoarea apei. Mona reuși să schițeze un zâmbet
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
o cumpere cu mare sumă de bani și felurite daruri de valoare. Ar fi fost de rușine. Violeta s-a născut în apartamentul pe care părinții l-au primit în ultimii doi ani de comunism. Toată familia locuise într-o cocioabă formată dintr-un „antreu” și o cameră în care iarna se încingea plita unei sobe ce devora, aproape fără-ncetare, multe paie, coceni și lemnele furate de pe oriunde se putea. Curtea, de nici o sută de metri pătrați, suprafață în care
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
doi câini jigăriți, hrăniți din resturile adunate de prin tomberoanele de gunoi ale cartierului, din care adesea și membrii familiei se aprovizionau. Norocul lor a fost că în toată zona s-au construit blocuri. Inclusiv pe pământul ce le aparținea. Cocioaba a fost demolată și li s-a atribuit, în schimbul ei și al terenului aferent, un apartament de două camere într-unul din blocurile noi, construite deja. S-au acomodat destul de greu în noile condiții. Nu pentru că trebuiau să plătească lumina
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
nimeni serviciu permanent. Nici nu se pricepeau în vreo meserie. Luat de val, a muncit cu ziua pe unde s-a nimerit, a adunat ceva bani și a plecat cu un grup de prieteni în Italia. La periferia Romei, în cocioabe încropite din te miri ce, stăteau înghesuiți câte șapte-opt, de nu aveau loc să se lungească noaptea. Până li s-a demolat maghernița și au fost alungați de acolo. După două luni, fără să obțină un loc de muncă, el
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
lui Mârțoagă era gestionar la magazinul de construții și puteam să iau materiale, fără bani, cât doream...L-am crezut pe boul ăla de Ceaușescu că sărăcia este o virtute. Și uite că n-am unde să stau.Plouă în cocioaba asta a părinților, moștenită de la bunici, de parcă ar fi afară.Să mă ierte Natura, dar și ei au fost niște puturoși. N-au fost în stare să facă și ei o casă mai ca lumea.Taicu, săracul, își făcea veacul
ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE..., POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366400_a_367729]
-
muzica și dans, ritm îndrăcit de samba „Brazil”, frumoasa frumoaselor, trupuri înmuiate în soare și în șocolata topită. „Brazil”, sărăcie și durere, curg lacrimi pe obrazul tău... se varsă în oceanul cald pe țărmul de smarald Copacabana Atâta lumină pe cocioabele tale Atâta soare pe sordidele favele Străluce în ferești pe ritmul carnavalului de pretutindeni „Brazil”, armonie asimetrica, ce minunată ești ! PĂSĂRI CĂLĂTOARE În țara mea cu cer albastru și soare arzător atâtea păsări migratoare își caută sălaș. Se duc... ori
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
Iubito, hai să ne muntim, Într-un motel din Retezat Să mă bucegi, să te carpat, Într-o poiată din Gutâi Să fiu iubitul tău dintâi, Într-o cabană din Parâng, De dor și spaimă să te strâng, Într-o cocioabă din Suhard Să arzi când mă aprind și ard... Într-un cerdac din Făgăraș Să te dezmierd, iubindu-te-aș, Într-un bordei din Cernăuți Să te pătrund când mă săruți, Într-o baracă din Ceahlău Să fii a mea
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
Își dorise o căsuță cu etaj, cu terasă și o peluza încadrată de transafiri și o avea. Își dorise un trai liniștit și îndestulat și îl avea. Lipsea doar familia, dar acesta fusese prețul sacrificiului. Casa lui Cristea părea o cocioaba pe lângă casa ei elegantă și îngrijita, așa că nu trecu neobservată. Doamna Marinca scoase o exclamație surprinsă: - Ce casă încântătoare! Are chiar și un turnuleț cu o flamura! - E palatul prințesei Diana, aici de față, strigă teatral Cristea, iar noi, umilii
(I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352228_a_353557]
-
ore ? S-ar putea, deși e cam mult dacă avem în vedere viteza cu care se desfășura dezastrul. Oricum, într-un timp record, nimic nu mai era la locul său. -Trăiți la oraș și v-ați aranjat apartamentul ca o cocioabă de la țară, ne-a reproșat mătușa. -Păi, dacă am fost tot singuri, am încercat noi să mai salvăm câte ceva din onoare. Am crezut că nu are rost să... -Adică, cum n-are ? ne-a privit ea crunt în timp ce aduna cioburile
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
decisiv cu verbe fără forme, Așteaptă un infarct în datorii lunare, Spaima-mbătrânește-n suflet, fără norme, Greoi nămeți pe noi cad ca o inculpare. Ninge cu albi îngeri, oameni mor în stradă, Sub munții de omăt e casa o cocioabă. Noi suntem și-n acte oameni de zăpadă Și-n gura noastră-ngheață fiece silabă. Nu mai sunt lumini, și nu mai sunt nici gaze, S-a defectat și țara cu fragedu-i statut. Născute moarte-s reforme cu emfaze, Instanța
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356297_a_357626]
-
decisiv cu verbe fără forme, Așteaptă un infarct în datorii lunare, Spaima-mbătrânește-n suflet, fără norme, Greoi nămeți pe noi cad ca o inculpare. Ninge cu albi îngeri, oameni mor în stradă, Sub munții de omăt e casa o cocioabă. Noi suntem și-n acte oameni de zăpadă Și-n gura noastră-ngheață fiece silabă. Nu mai sunt lumini, și nu mai sunt nici gaze, S-a defectat și țara cu fragedu-i statut. Născute moarte-s reforme cu emfaze, Instanța
VORBIND CU DUMNEZEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356296_a_357625]
-
Veneau ”specialiști” mari: șoferi, paznicii la închisori, fiindcă erau aproape peste tot, secretari de partid, militari veniți pur și simplu pentru că a trăi aici că era mai bine ca în nordul ”imperiului bolșevic”. Iar baștinașii au trăit în timpul războiului prin cocioabe și subsoluri, unde așa și au rămas acolo. Mai trebuia, apoi, să și mulțumească puterii noi pentru că ne-au eliberat. Dar, au rămas aici. Se mai băga în mințile populației lozinca de egalitate și drepturi egale. O creatură extraordinar iscusită
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
Ahmed își aminti în ultimul moment de cealaltă pereche zicând: - Aș dori să mai stăm câteva minute de vorbă. Dar nu vă iau cu mine. Suntem beți de fericire și abia așteptăm zborul spre împlinirea ei. Aveți ocazia să vizitați cocioaba unui bogătaș. Vă stă tot parterul la dispoziție. Babacii își au apartamentul la etaj. Ionel, fluturând cheile mașinii se oferi: „Poți folosi mașina” la care Miranda aruncă „Unde te crezi?” apoi dispărură și se auzi un puternic motor zbârnâind. Au
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ființă aruncând în suferință și în plâns semințe bune. Cânt pe-ale iubirii strune, cred că totu-i cu putință, prinde viață-orice dorință și-n surâs durerea-apune. Stau mirat privind în vreme anii ce-au trecut degeaba când aveam plină cocioaba de mâhniri făcute gheme și cum viața-mi nu mai geme și un iureș este graba, îi ucid tristeții gloaba și-armăsari fac din poeme. Anatol Covali Referință Bibliografică: Zbor albastru / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369350_a_370679]
-
oricine îl privea, putea observa cât de mulțumit și fericit era bătrânelul. Toți se întrebau, cum de este posibil așa ceva... Fără cineva alături, fără vreun ajutor material, însă, cu atâta încredere și mulțumire sufletească. Casa bătrânului era mai mult o... cocioabă; în curte era doar un câine ce însoțea bătrânul la orice pas, iar, grădina, era atât de mică, numai doi copăcei și un mic strat pe care creșteau cîteva floricele albastre.... Pe aceeași străduță, la câteva case mai departe, se
LA INTERSECȚIA TRECUTULUI CU... VIITORUL de DOINA THEISS în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369505_a_370834]
-
Nicolae Țic a preferat un onomastic de-acasă, din Ardeal, cu circuit, îndeosebi, în Dacia Nord-Dunăreano-Pontică, deși putea să pună un Visarion, sau un Vladimir, ori, de ce nu: Iosif Visarionovici); dar prenumele Ilarion se „întregește“ prin numele Bujdea < bujdea / bujdă „cocioabă / bordei ca de / din calea migratorilor“ (cf. bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
un preț mai mic, numai gurile cască nu au obiective. Scuipă semințele cumpărate de la Panseluța lui Ciocan și nici o clipă nu se gândesc cum sunt prăjite și învârtite acestea. Panseluța are o droaie de puradei și stau toți într-o cocioabă aproape dărâmată, dar ea niciodată nu vine la vândut semințe fără unghii vopsite. A naibii, Panseluța! Când bărbatu-său o urmărește să nu dosească banii, ea-l batjocorește în gura mare chiar dacă acasă o așteaptă câteva perechi de palme date
TÂRGOVEŢII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357786_a_359115]
-
are, mă-sa muri din beție, a lovit-o tractorul, iar ta-su să duse pe lumea ailaltă tot de prea mult trăscău. Pe ea o crește bunică-su. Haine de la București N-am mai zis nimic. Mă gândeam la cocioaba în care locuia probabil Daniela, singură cu un bătrân, lipsită de dragostea mamei, de grija tatălui, fără nicio bucurie. Parcă aerul îmi era greu la respirat și totul în jur suna a batjocură, a cruzime, a dispreț. O priveam pe
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
pietre pe o distanță bunicica,după care cotea și se bifurca într-un râu care mergea în orașul vecin și altul care se adună într-un mic lac mai la vale.De acolo se vedea ascuns printre copaci bătrâni o cocioaba cu acoperișul din stuf de pe lac și pereții din bârne,acoperiți cu argila.Un pustnic se grăbi să i-a apă dintr-un izvor înconjurat cu pietre.Avea o înfățișare ciudata.Barba netunsa căpătase noante de cenușiu,care trădau vârstă
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
au fost bine prinse. Firește că se află despre fapta ilegală a lui... Nelu, care acum devine un fel de complice al imigrantului ilegal, vine și poliția, care încearcă să rezolve cazul, românește, firește, doar că turcul se întoarce în cocioaba lui Nelu ca un fel de bumerang, cerîndu-i acestuia mereu același lucru - să-l ajute să treacă granița. În fine, Nelu îl trece pe acesta ilegal, rupînd niște baraje, la unguri, filmul terminîndu-se cumva în coadă de pește, iar după
Morgen [Corola-blog/BlogPost/100051_a_101343]
-
o prădă, Fără ca să dea din coadă, Dau un os din când în când, Celor care ies din rând. Un nimic,o biată nadă, Ca să nu ieșim în stradă. Toate mințile sărace Îi votează, lor le pace Să trăiască în cocioabă. Și cum nimeni nu-i întreabă Hoți-și văd mereu de treabă. Vând subsolul, ne vând glia, Rad păduri și tot ce-avem, Fac deșert din România, Că-s imuni și nu se tem Nici de legi, nici de blestem
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
adică ciocnind un pahar de tărie că așa-i stă bine gospodarului. - Mdaaa, și-acu hai, la treabă! Ia zi, uite, aici, pentru prima rubrică, ai casă!? - De unde dracu’ băi, nea Vasile, casă? Nu știi că stau cu chirie în cocioaba aia dărăpănată a lu’ bunica lu’ Chihaia că ei stau la Strehaia și mi-au închiriat mie casa că altfel le-o fura țiganii de nu mai rămânea nici amintirea ei!? - Băi, Mirele, acilea nu-i pă logică! Acilea-i
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]