98 matches
-
nu oxidează (b) Sulfura de plumb încălzită în prezența oxigenului din aer se oxidează conform reacțiilor... În timpul prăjirii, PbS nu se oxidează total Aceste grăsimi artificiale se oxidează în clipa în care intră în contact cu aerul (c) Minciuna se coclise și se cerea lustruită Se îmbătase boierul de se coclise turtă Imaginea domnului se cam coclise în ultima vreme. În cazul unor verbe de schimbare de stare care exprimă procese durative, intensitatea etc. (accelera, diminua) și al celor trei verbe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din aer se oxidează conform reacțiilor... În timpul prăjirii, PbS nu se oxidează total Aceste grăsimi artificiale se oxidează în clipa în care intră în contact cu aerul (c) Minciuna se coclise și se cerea lustruită Se îmbătase boierul de se coclise turtă Imaginea domnului se cam coclise în ultima vreme. În cazul unor verbe de schimbare de stare care exprimă procese durative, intensitatea etc. (accelera, diminua) și al celor trei verbe aspectuale (continua, porni, sfârși), se poate observa preferința pentru formele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
În timpul prăjirii, PbS nu se oxidează total Aceste grăsimi artificiale se oxidează în clipa în care intră în contact cu aerul (c) Minciuna se coclise și se cerea lustruită Se îmbătase boierul de se coclise turtă Imaginea domnului se cam coclise în ultima vreme. În cazul unor verbe de schimbare de stare care exprimă procese durative, intensitatea etc. (accelera, diminua) și al celor trei verbe aspectuale (continua, porni, sfârși), se poate observa preferința pentru formele nonreflexive atunci când subiectul, implicit, are capacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE Cireșele se coc în mai; Europa se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor, Soarele coace cireșele part. copt, -ă nom. coacerea, coptul A (SE) COCLI Aurul îngropat se coclește Cuprul este un metal care coclește tranz.: Umezeala coclește unele metale part. coclit, -ă nom. coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A (SE) COACE Cireșele se coc în mai; Europa se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor, Soarele coace cireșele part. copt, -ă nom. coacerea, coptul A (SE) COCLI Aurul îngropat se coclește Cuprul este un metal care coclește tranz.: Umezeala coclește unele metale part. coclit, -ă nom. coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în mai; Europa se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor, Soarele coace cireșele part. copt, -ă nom. coacerea, coptul A (SE) COCLI Aurul îngropat se coclește Cuprul este un metal care coclește tranz.: Umezeala coclește unele metale part. coclit, -ă nom. coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se coace în plină iarnă Buba lui Ion coace tranz.: Ion coace o pizza în cuptor, Soarele coace cireșele part. copt, -ă nom. coacerea, coptul A (SE) COCLI Aurul îngropat se coclește Cuprul este un metal care coclește tranz.: Umezeala coclește unele metale part. coclit, -ă nom. coclirea, coclitul A (SE) CONDENSA Vaporii de apă se condensează, formând ceața Apa din aer condensează la contactul cu suprafețe reci tranz.: Ion condensează multe informații într-un paragraf part. condensat, -ă nom. condensarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - MUNTENIA - cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai Iordache - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Virgil Carbunescu 2. Constantin Topciu 3. Ion Tarbujaru. Spleanti: 1. Gheorghe Vilceanu 2. Georgeta Zeicu 3. Nicolae Dobran. E. Fondul Proprietății Private V - OLTENIA - cu
ORDONANTA nr. 8 din 7 august 1992 pentru numirea membrilor consiliilor de administraţie şi a cenzorilor Fondurilor Proprietăţii Private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108172_a_109501]
-
cuib mai mic într-un zarzăr, dragii mei, vine peste noi jurnalul de dimineață! Nati Meir nu reprezintă din penitenciar națiunea română, a anunțat Bogdan Olteanu, Piscu casele pentru inundați, Vameș personalul spre Galați cu locomotiva pe motorină, firul electric coclește nefolosit, Nati Meir vreme în răcire în vestul țării, dă mai tare! și moartea radio suflîndu-i în ceafă, difuzoare spate, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, ce-avem de împărțit, se luptă pentru egalitatea de șanse, Igor Smirnov conduce Transnistria din 1990
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cuprul nu se corodează, dar În aer umed și bogat În CO2 cuprul se acoperă cu un strat verde de carbonat (CuCO3 - malachit) care-l apără de oxidare În adâncime. În contact cu acizii din alimente (oțetul) și cu grăsimile, coclește. Cocleala este otrăvitoare, de aceea vasele de cupru destinate preparării alimentelor se cositoresc. În funcție de puritate, standardele prevăd: cupru de convertizor (97,8-99% Cu) destinat pentru producerea de cupru rafinat termic și electrolitic. 2. Materiile prime și răspândirea lor geografică În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub vălul vremii. Din cronici,/ crengi de laur se vestejesc pe rând...792. Și totuși sentimentele integrează calea adevărului în mister, iar neliniștea creată universului din noi e plenitudine și vid în același timp. Chiar Sfântul Paul desemnează bine pasiunea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și care o proprietate chimică: a) sulful este izolator electric și termic; b) apa este o substanță incoloră, inodoră, insipidă; c) fierul are proprietatea de a rugini; d) hârtia are proprietatea de a arde; e) cuprul are proprietatea de a cocli; f)aerul este un gau incolor 12. Proprietățile fizice observabile care se recunosc cu ajutorul organelor de simț sunt: a) starea de agregare, culoarea, aspectul, densitatea, mirosul; b) starea de agregare, culoarea, aspectul, gustul, mirosul; c) starea de agregare, culoarea, temperatura
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
agregare, solubilitatea; b) culoare, miros; c) punct de fierbere, culoare 18. Fenone fizice sunt: a) arderea lumânării; b) formarea ceții; c) ruginirea fierului; 19. Alege proprietățile chimice: a) piatra vânătă este solubilă în apă; b) cuprul are proprietatea de a cocli; c) mercurul este lichid la temperatură obișnuită 20. Putrezirea lemnului este: a) un fenomen chimic; b) un fenomen fizic; c) o proprietate fizică 21. Se dă afirmația incompletă. Completează cu cuvintele care lipsesc: Proprietatea mustului de a ...............................este o proprietate
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
topire, culoare; 30. Sunt proprietăți fizice: a) Alcoolul arde; b) Cauciucul este elastic; c) Vinul se oțetește; d) Gazul metan arde 31. Sunt proprietăți chimice: a) Densitatea plumbului este mare; b) Zahărul se sfărâmă; c) Fierul este cenușiu; d) Cuprul coclește 32. Care din următoarele situații corespund unor fenomene fizice: a) în corp hrana se transformă în alte substanțe; b) laptele nefiert se acrește; c) cuiul de fier ruginește în timp; d) apa îngheață la 0 șC 33. Substanțele obținute în urma
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
face cu nimic mai ușor de suportat. Totul este supus demitizării, nu mai există iluzia unei lumi a vieții, a frumuseții sau a păcii ("Era război și lepră, oamenii mureau în burg/ schimonosiți, îngrozitori/ ca niște vase negre cu flori/ coclite-n amurg, pe fundul apelor", Memorie). Lipsa idealurilor se traduce în refuzul oricărei religii, în refuzul de a mai crede în miracole ("profetul nu mai avea mistere și murise.// L-am pipăit curios ca pe un ren:/ putrezea liniștit între
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aproape ai lor. Șezură, se înveseliră și se chefuiră cât le cerură inima. Cucoana însă tot îndesa paharele boierului și el tot bea. Și(-i) mai dete unul, și încă unul, până îl făcu cuc. Se îmbătă boierul de se coclise turtă. Atunci și cucoana îl ia frumușel la spinare, fără să mai simță boierul ceva și-l duse la tat-său acasă, unde îl puse pe cuptor de dormi până se trezi. A doua zi, când se deșteptă, boierul, văzându
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor așteptări nearticulate, ce călătoreau prin mediu în ronda lor silențioasă, hămesite de împlinire. La fel de docil ca brățara împinsă de deget, mintea băiatului intră în cercul necesității ce o revendica imperios. Apucă atunci poigné-ul îngăduitor de vizavi și împinse brățara coclită de cupru în sus, către el, de-a lungul buchetului de degete șui și fremătătoare ca o anemonă de mare. Podoaba era mult prea mare pentru mâna pe care ajunsese, dar când atinse pielea femeii, metalul deveni la fel de maleabil ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îngrijorarea de a vedea cum se prăbușește o cultură multimilenară ("Noi, civilizațiile actuale, știm acum că sîntem muritoare") evadează în creștinism, în "poezie pură", lipsită de sens și de esență umană. Alții își construiesc o lume fantezistă, ireală, așa cum fac Cocleau și Giraudoux. Alții se refugiază în călătorii, în contactul cu alte civilizații, ca André Malraux (Calea regală, 1930) Paul Nizan, Paul Morand, frații Tharaud etc., sau în întoarcerea la natură și la izvoarele vieții rurale (Alphonse de Chateaubriand, Henri Pourrat
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
prima biserică din jud. Fălciu slujba era la Catavasii; credincioși puțini; alu(ngați nu) veneau. Preotul stătea În fața Sf. Proscomidii pe un scaun cu totul distrat și fără pic de evlavie. În Sf. Potir nu era nimic, sub motiv că coclește. În a doua parohie slujba de la Catavasii. Preotul lipise lumânarea aprinsă de Sf. Evanghelie și rezemat de Sfânta Masă stătea de vorbă cu un credincios În completă inconștiență de unde se află și ce săvârșea. Pe Sf. Epitaf de pe Sf. Masă
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să revăd acele locuri de munte călcate În anii tinereții - anii uceniciei, cum le spune Goethe - și am urcat, mână În mână cu Măriuca, drumul spre șotrile, de la Câmpina spre Voila. Dar am rătăcit, se vede, drumul, Înfundându-ne prin cocla uri și păduri cu hățiș - și fără țipenie de om căruia să-i cer vreo deslușire. Am rătăcit oare drumul? Mi-am rătăcit amintirea? Mințile? Sau poate că În răstimp pierise satul cu ispite, ca o nouă So domă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1. Dumitru Lungu 2. Marilena Holom 3. Ana Poteca. D. Fondul Proprietății Private IV - Muntenia, cu sediul în București: - Consiliul de administrație: 1. Ionel Blaga - economist 2. Aurel Dochia - economist 3. Napoleon Pop - economist 4. Dragoș Stănescu - economist 5. Sorin Coclitu - economist 6. Bujor Bogdan Teodoriu - economist 7. Mihai Iordache - inginer. - Comisia de cenzori: Titulari: 1. Virgil Carbunescu 2. Constantin Topciu 3. Ion Tarbujaru. Supleanți: 1. Gheorghe Vilceanu 2. Georgeta Zeicu 3. Nicolae Dobran. E. Fondul Proprietății Private V - Oltenia, cu
LEGE Nr. 11 din 7 martie 1994 privind unele ordonanţe ale Guvernului emise în baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantarii unor credite externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109923_a_111252]
-
Popescu Constantin Marian. Articolul 12 Se conferă Ordinul Meritul Sanitar în grad de Comandor, cu însemn de război, domnului locotenent-colonel Lepădat Gheorghe Mircea-Lucian. Articolul 13 Se conferă Medalia națională Serviciul Credincios clasa I, cu însemn de război, domnului plutonier adjutant Coclea Ion Nicu. Articolul 14 Se conferă Medalia națională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn de război: - domnului caporal (a) Apostol Duță Constantin; - domnului caporal (a) Baicu Gheorghe Marius-Anton; - domnului caporal (a) Ciobanu Ștefan Lucian; - domnului caporal (a) Manolache
DECRET nr. 163 din 25 martie 2005 privind conferirea unor decoraţii de război. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166197_a_167526]
-
Km 0+000 (DS 42) - 0+60 (Mierlă I.); Lungimea drumului L = 60 ml; Lățimea părții carosabile l = 6 ml"; - la poziția nr. 46, coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Drum stradal DS 45 Văleni (Ulița de la cișmeaua Coclea)", iar coloana 4 "Elemente de identificare" va avea următorul cuprins: "Origine și Destinație: Km 0+000 (DS 42 - ajunge la Nicolescu Ion ) - 0+267 (Tenea D.); Lungimea drumului L = 267 ml; Lățimea părții carosabile l = 5 ml"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 1.508 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 973/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Gorj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Gorj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219002_a_220331]