224 matches
-
lui?” Așa este, dragii mei, judecați-mă, dar nu fiți prea aspri cu mine! Totuși, dați-mi voie - spășit în vinovăția mea - să încerc o explicație. Se întâmplă uneori, fără puterea de a împiedica asta, să te atingă “sindromul Quasimodo”. Cocoșatul de la Notre Dame, că de el e vorba, probabil nu știa că e un monstru și că nu-i de nasul Esmeraldei. Dar Victor Hugo, cel care l-a plăsmuit, știa bine că inima nu-i supusă pe deplin rațiunii
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VI) – AM FOST, DIN NOU, LA CHIŞINĂU… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372194_a_373523]
-
minus, atât de apărată de "Romînul", că nu se încetățeneau evreii, că nu se făcea așa cum s-a făcut banca serurio-națională, în fine mai gîndească-și cineva și adânca nenorocire de-a nu avea gardă națională și lipsa de ocazie pentru cocoșați și strâmbi de-a parada în public în calitate de generali sau coloneli ai gardei, și tabloul nenorocirii {EminescuOpXI 222} României e gata. Cîteșișapte marile fericiri ale Egipetului din vremea lui Moisi ne-ar fi lipsit cu totul daca Dumnezeu, în adânca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ducele se îndreaptă direct spre Contesă și își exprimă regretul că aceasta părăsește bălul. Ducele îi oferă brațul pentru a o conduce spre ieșire.Contele de Ceprano, care a urmărit de departe scenă, este abordat de bufonul curții, Rigoletto, un cocoșat diform, care își bate joc de acesta pentru că nu poate să l împiedice pe Duce să-i curteze nevasta. Rigoletto părăsește sala în timpul dansului următor, un périgourdine , în timp ce un alt curtean, Marullo, aduce vestea că a descoperit că Rigoletto are
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Teatrului La Fenice opera să, Stiffelio. Piave a fost nevoit să depășească mai multe obstacole: a înlocuit personajul regelui cu cel al unui duce, dar cenzură nu s-a mulțumit cu atat; ea a respins prezenta în opera a unui cocoșat, sugerarea unui viol, comiterea unei crime prin înjunghiere în fața spectatorilor, plasarea unui corp într-un sac, etc. Verdi, oricum a respins obiecțiunile și a refuzat să abdice, inspirăndu-se probabil din lupta pe care însuși Hugo a purtat-o cu cenzură
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Un alt compozitor nu s-ar fi încumetat să facă așa ceva poate din cauza costumelor, perioadei și a altor o mie de scrupule...Dar eu fac acest lucru cu plăcere. Toată lumea a țipat de groază când am propus să aduc un cocoșat pe scenă. Ei bine, eu am fost fericit să compun Rigoletto“. Numai cu două săptămâni înainte de data premierei el s-a deplasat de la Șanț„Agață la Veneția pentru a realiza orchestrația operei și a participat la repetiții. Teatrul La Fenice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
noua simfonie a lui Beethoven. Prin Don Carlo Schiller a marcat o creștere a interesului sau pentru investigația istorică, desi personajul istoric întruchipat în piesa are puțin în comun cu personajul istoric real, Infantele Carlo, fiul lui Filip ÎI, un cocoșat de 14 ani, posibil să fi fost epileptic și instabil mental, cu înclinație spre violență. Este adevărat că el a fost pentru scurt timp logodit cu fiica de 13 ani 396 a regelui Henric ÎI, Elisabeta de Valois, care mai
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a colabora la rescrierea dramei religioase a acestuia, Iuda, respinsă anterior, în două rânduri, de Naționalul bucureștean. Scrierilor originale destinate scenei, C. le alătură două traduceri, Tată fără voie de Luigi Pirandello și Banii de Octave Mirbeau, precum și dramatizarea romanului Cocoșatul de la Notre Dame de V. Hugo. C. este și autorul a trei volume de proză. Romanul Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis (1936) relatează povestea pseudoveselă a unui samsar mărunt, obsedat de logica ascunsă a adversității originare
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
să ne informeze cinstit asupra savorii și a arabescurilor sale. Doxografia îi prezintă ca pe unii care se cunoșteau între ei, își vorbeau, frecventau aceleași mese, aceleași cursuri și aceleași figuri marcante, dacă nu pe aceiași anonimi: un efeminat, un cocoșat, un negustor de pește, un docher, un pleșuv sau niște pirați și, de fapt, aceeași mică lume a Atenei. Dușmanul comun rămâne Platon, Comandorul cu veleități piromane. Și multe istorioare puse pe seama unuia sau a altuia se clarifică în lumina
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în primul roman al autoarei, Săpunul lui Leopold Bloom (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor). În versurile din anii ’90 dominantă pare a fi rememorarea, recuperarea trecutului ca șansă de supraviețuire într-o lume sufocată de derizoriu. Ciclul de poeme Autobuzul cu cocoșați din antologia de autor Inima ca un pumn de boxeur (2000) valorifică tot fantezia grotescă ce alătură banalul și sublimul și propune un personaj, sam, congener cu mopete al lui Mircea Ivănescu sau cu Detectivul Artur, Reparata și alte personaje
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
1993; Dactilografa de noapte, București, 1996; Capricii periculoase, București, 1998; Spitalul manechinelor, București, 1998; Inima ca un pumn de boxeur, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 2000; Sexagenara și tânărul, București, 2000; Fasanenstrasse 23. O vară la Berlin, București, 2001; Autobuzul cu cocoșați, București, 2002; Lebăda cu două intrări, București, 2003. Traduceri: August Strindberg, Vrăjitoarea. Răzbunarea. Insula Fericiților, București, 1979; Abraham Peter, Vântul și sticlele de limonadă, Berlin-București, 1982; Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu George Almosnino); Barbara Bronnen, Povara
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
în revista „unu” nu au o relevanță specială. Autorul s-a străduit, imitându-i fidel pe suprarealiștii consacrați, să împerecheze șocant cuvintele, începând chiar cu titlurile: Bust de rege carpen, Bust de fecioară vanilie, Bust de pasăre concentrică, Bust de cocoșați impecabili etc. Teribilisme juvenile, în genul celor practicate de Geo Bogza, ratează efectul scontat, sfârșind în prozaic. Simple experimente, ele sunt de altfel curând abandonate. Forță lirică au, în schimb, câteva texte din 1945, Ștreangul care așteaptă, Mărturisire, Mama, toate
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
Acasa > Orizont > Opinii > LIVIU JIANU - SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOȘATUL CONTINUU Autor: Liviu Florian Jianu Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marea bucurie a sărbătorilor, este shopping-ul. Firește, pentru spiritele multiculturale apusene, și răsăritene, avansate. Din punct de vedere al tuturor vânzărilor și
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
îl aduc înapoi? Păi, nu am nume cu buletin? Mă cunoaște toată Craiova... Ăla cu... „...anu”! (va continua, eventual, și pe lumea cealaltă) Cu deosebit respect, Liviu-Florian JIANU 24 decembrie 2015 Craiova Referință Bibliografică: Liviu JIANU - SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOȘATUL CONTINUU / Liviu Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1819, Anul V, 24 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Florian Jianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
decadente”, narațiunile se fac remarcate prin clișeistica tentantă a superacțiunii: urmăriri, quiproquouri, cifruri elucidate, demonstrații ale căror concluzii sunt intuite, însă așteptate cu febrilitate pentru a fi confirmate. Un caz aparte în raport cu seria vastă a policier-urilor îl reprezintă Clubul cocoșaților (I-II, 2000), conglomerat de natură indecisă (fapte reale, extrase din articole publicate în cotidianul „Ziua”, totuși cu „acțiune, personaje, întâmplări fictive”). De această dată rolul de „victimă” este jucat de țara întreagă, rămasă în 1989 fără conducător, în urma comploturilor
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
Prizonierul speranțelor, Iași, 1983; Agent secret, Iași, 1985; Egreta Brâncovenilor, Craiova, 1986; Ultima sută de metri, București, 1987; Statueta sfântului Leonard, Craiova, 1990; Pădurea cu plopi argintii, Iași, 1991; Capcană pentru asasin, București, 1993; Scară către infern, București, 1997; Clubul cocoșaților, I-II, București, 2000; Prețul tăcerii. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2002; Agonia. Confesiunile criminalistului Andrei Zavera, București, 2003. Repere bibliografice: Romulus Diaconescu, „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, SPM, 1976, 296; M.P., „Bătrâna domnișoară n-are alibi”, R, 1976, 8
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
secret”, RL, 1986, 34; Eugen Teodoru, „Egreta Brâncovenilor”, SPM, 1987, 853; Artur Silvestri, „Egreta Brâncovenilor”, LCF, 1987, 7; Narcis Zărnescu, Romanul interogativ, LCF, 1988, 12; Sorin Roșca Stănescu, Un roman politic de scandal, „Ziua”, 2000, 1 812; Manuela Golea, „Clubul cocoșaților”, un roman în stil jurnalistic, „Ziua”, 2000, 1 962. C. M. B.
UNGHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290342_a_291671]
-
trebui discutată mai mult, dar și ea este un răspuns, până la un punct firesc, sau, cum spunea A. Lincoln, referitor la dezertările din timpul Războiului de Secesiune: „Nu poți condamna pe cineva la moarte pentru că este laș, tot așa cum nici cocoșatul nu poate fi făcut vinovat de cocoașa pe care o poartă”. Comunismul a provocat frica în primul rând prin sacrificarea „adevărului” - răstălmăcirea percepțiilor prezentului și ale trecutului era tehnica de bază și orice putea fi folosit împotriva ta. Tocmai acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cărți nemaiatingând același succes. Un roman al soțului său, actorul Cosma Brașoveanu, Fiara, rămas neterminat la moartea lui fulgerătoare, este finisat de O.-B. SCRIERI: Moartea semnează indescifrabil, București, 1971; Enigmă la mansardă, București, 1971; Spionaj la mănăstire, București, 1972; Cocoșatul are alibi, Cluj, 1973; Omul de la capătul firului, București, 1973; Minerva se dezlănțuie, București, 1974; Plan diabolic, București, 1974; Cianură pentru un surâs, Cluj-Napoca, 1975; Bună seara, Melania!, Cluj-Napoca, 1975; Agentul secret al lui Altân-Bey, București, 1976; Panică la căsuța
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
stabil, București, 1998; Telefonul din bikini, București, 1999; Grasă și proastă, București, 2000; Bărbații sunt niște porci, București, 2000; Răzbunarea sluților, București, 2000; Necunoscuta din congelator, București, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Spionaj la mănăstire”, RL, 1973, 17; Magda Ursache, „Cocoșatul are alibi”, CRC, 1973, 36; Val Condurache, „Omul de la capătul firului”. „Plan diabolic”, CL, 1974, 4; Romul Munteanu, Rodica Ojog-Brașoveanu, „Flacăra pentru minte, inimă și literatură”, 1974, 10; Virgil Nistor, Marele vis al independenței, ST, 1976, 11; Valentin Tașcu, Arheologia
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Kiku Yamata, Eterna iubire, cu ilustrații de I. Anestin, București, 1926; Ludwig Büchner, Forță și materie, București, 1926; Paul Bourget, Discipolul, cu ilustrații de I. Anestin, București, 1927 (în colaborare cu Lucia Subotici); Victor Hugo, Mizerabilii, I-II, București, 1927, Cocoșatul de la Catedrala Notre-Dame de Paris, București, 1935; Jókay Mór, Martirii inimii, București, 1929; Alfred de Musset, Spovedania unui îndrăgostit, București, 1929; Hector Malot, Fără familie, I-II, ed. 2, București, 1931, În familie, I-II, București, 1934; Eduard George Bulwer-Lytton
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
satanei celei cu 7 nume, București, 1923; Moara dracilor sau Haiducul călugăr, București, 1924; Paradisul statistic, București, 1926; ed. îngr. Cornelia Ștefănescu, București, 1971; Abecedar de povestiri populare, București, 1930; Omul de după ușă, București, 1931; Charlot, București, 1933; Don Juan Cocoșatul, București, 1933; Erdora, București, 1934; De la cinci până la cinci, București, 1936; Copilăria unui netrebnic, București, 1936; ed. pref. Domițian Cesereanu, București, 1962; Trustul, București, 1937; ed. 2, București, 1956; Scriitorii libertății, București, 1945; Ion și Salomeia, București, 1947; Lumina primăverii
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
București, 1958. Traduceri: F. M. Dostoievski, Visul unui om ridicul. Jurnalul unui scriitor, București, f.a. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 269-273, V, 202-206, VI, 330-334, VII, 236-238, XII, 389, 418; Constantinescu, Scrieri, II, 228-258; Sebastian, Eseuri, 371-373; G. Călinescu, „Don Juan Cocoșatul”, ALA, 1934, 683; Petru Manoliu, De la Charlie Blum la Don Juan, „Credința”, 1934, 36; Zaharia Stancu, O carte amară, „Credința”, 1936, 27; Aderca, Contribuții, II, 35-36; Sebastian, Jurnal, 270-282; Călinescu, Ist. lit. (1982), 795-796; Ov. S. Crohmălniceanu, Cronici și articole
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
duna aceea albă, lină. Stingeam lumina. Mă Împingeam În Obiect. Îi apucam cu mâinile dosul coapselor, potrivindu-i picioarele În jurul mijlocului meu. Băgam mâna sub ea. O trăgeam spre mine. Și apoi trupul meu, asemenea unei catedrale, Începea să răsune. Cocoșatul din clopotniță sărise afară și acum trăgea frenetic de funie. În tot acest timp nu ajunsesem la nici o concluzie pertinentă despre mine Însămi. Știu că-i greu de crezut, dar așa stau lucrurile. Mintea se autoorganizează. Mintea se curăță singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Ce știa el despre cum e să-ți fugă pământul de sub picioare de-atâta amor ? E limpede că nici unul dintre noi nu-și mai asumă riscuri, a replicat ea. Când au reintrat în casă, Mary și Danny erau la masă, cocoșați, unul lângă celălalt, deasupra altei broșuri. Ascultați aici, a zis Mary, iar Jina s-a întrebat cât gin băuse prietena ei. Mary se clătina cu scaunul, iar părul numai inele îi dansa pe cap. Vocea i se pițigăiase de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
acum. De azi, orice general, dacă își plătește soldații, poate fi ales imperator și să se opună celui ales la Roma de Senat și de popor? Unde o să ajungem? Să ne rugăm lui Hermes să ne apere. Paharnicul îi adresă cocoșatului un zâmbet înghețat: — Sigur, Galba a fost ales de soldații lui cu puțin timp înainte ca Nero să se sinucidă... Dar când Nero a murit, mi-l amintesc ca acum pe mesagerul care ne-a adus în Hispania vestea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]