343 matches
-
s-a autodepășit. Spre ora prânzului, când mușterii artistului se epuizaseră efemer, s-a apropiat de locul acestuia. A așteptat puțin pe un colț ferit de bancă până când pictorul și-a terminat frugalul dejun: un colț de pâine și un cocoloș de brânză. Și pe când acesta își ștergea mustățile după cele câteva înghițituri de apă sorbite cu nesaț, s-a auzit poftită să-i pozeze. Puțin intimidată de siguranța invitației, și-a trecut degetele prin părul cam rebel și cu stânjeneală
PORTRETUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349372_a_350701]
-
e un sfetnic bun tocmai când pendula mă trecea zgomotos în altă zi. Uncheșul Ene îmi dăduse plasă ori poate întârzia numai. Sătulă să număr oi, îmi turnai câteva picături de tinctură de lavandă pe-o farfurioară gătită c-un cocoloș de vată, apoi așteptai efectul, presând cerul gurii cu limba, de fapt, cu vârful ei. Dar în zadar! Rămăsesem și mai trează decât mă așezasem în pat... Liniștea studioului îmi chinuia timpanele, tic-tac-ul pendulei nu-l mai sesizam... O presiune
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
tocat-o omida, a fost lăsată la gură prea slobodă. Nu-i asta problema cea gravă. O să fie o grădină aleasă: pentru omizi există otravă, iar pentru buieze mi-am cumpărat o coasă. La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și nu sunt rebele, nici când furnicile vin pe furiș. Înserarea se lasă domol. În colțul grădinii, printre arbuștii pitici, pe care i-am plantat unde era locul mai gol, se văd
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
pentru asta și pentru că ai scăpat de moarte până acum. - Ei, do’n căpitan, tare mi-ar plăcea ca, după ce s-o găta războiu’ ăsta nenorocit, să veniț’ la stâna mea din Coț’, să mâncăm un berbec fript ș‘-un cocoloș cu brânză de burduf copt pă jar. - Să te-audă Dumnezeu, soldat Teșcuț, să ne rugăm cu toții să se-ndure de noi - mai spuse căpitanul. Apoi, întorcându-se către Toader Baciu, începu să-l chestioneze: - Și zici că ești român
PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366402_a_367731]
-
a fost crunt lovită, iar la sosirea în Canada am simțit că viața este totuși, scurtă și trecătoare. Contest noțiunea de inspirație. Artistul este blestemat să sufere și să creeze. Care inspirație ? La umbră Statuii Libertății m-am simțit făcut cocoloș de gravitație. Pe Caraiman sau pe alte piscuri, mi-a venit să zbor. Cu apă, mă contopesc prin densitate și devin delfin. Sub pămînt, printre mineri sau speologi, mă simt râma și mă gândesc la viermele lui Dante. Și dacă
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
peste mână și am scăpat ouăle. Mama a adunat gălbenușurile și le-a pus în tigaie.., Mirosul a ieșit pe fereastră. Lica patrula prin ogradă, dar n-a avut curajul să intre. Apoi mama a scos din beteala fustei un cocoloș, era un leu împăturit în opt și mi l-a dat. Fantastic, și acum când scriu am gustul de înghețată cu gust de vișine. De Crăciun, a doua zi de Paști, la Înălțare și când era bal la Cabinet sau
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
împreună cu cioate sau resturi de lemne, rupând malurile albiei sale, până la vărsare în râul Olt. Îmi mai aduc aminte, cum, în stână, sau culcat pe cojoc afară lângă oi, la lumina focului de seară, mâncam talmeș-balmeș, brânză de burduf în cocoloș pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, apoi, îmi astâmpăram setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar într-un târziu, cu ochii obosiți, ațipeam pe cojocul gros, până când moș
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
ușa, o întredeschise și privi cu atenție în jur. Pe hol nu era nimeni. Ieși, încuie ușor și, tiptil-tiptil se duse la toaletă. Smulse din sulul de hârtie igienică o bandă mai mare în care înfășură rupturile, le făcu un cocoloș, pe care îl aruncă în coșul cu hârtii folosite. Respiră ușurat și, cu pași măsurați intră în biroul primarului,șoptind voios: --Trăiți! M-ați căutat? Am auzit bătând în ușă, dar, știți...am o pântecăraie... --Termină cu fleacurile, răcni primarul
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de vânt primăvăratic. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
a fost crunt lovită, iar la sosirea în Canada am simțit că viața este totuși, scurtă și trecătoare. Contest noțiunea de inspirație. Artistul este blestemat să sufere și să creeze. Care inspirație ? La umbră Statuii Libertății m-am simțit făcut cocoloș de gravitație. Pe Caraiman sau pe alte piscuri, mi-a venit să zbor. Cu apă, mă contopesc prin densitate și devin delfin. Sub pămînt, printre mineri sau speologi, mă simt râma și mă gândesc la viermele lui Dante. Și dacă
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
minge, bilă, bol, oală, bob, boabă, casă, bordei, cameră, vilă, sat, burg (castel), oraș, cetate, gard, centru (?) glob, za, lanț, cătușă, verighetă, cerc, bulgăre, bulz, jantă (la roată), sfoară, frunză, fructe (caisă, măr, tomată, cireașă), muștar, mei, in, mazăre, boț, cocoloș, caș, brânză, bec, ban, floare, lac, marea (subst.) tobă, ureche, insulă, sfârc, genunchi, gleznă, călcâi, pul la jocul de table și monedă, gură, beregată, a vorbi, cuvânt, pâine, mămăligă, coleașă, găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
învârtea ca o sfârlează, iar cu cele de la mâna stângă smulgea șuvițe din caier, scuipa pe ele pentru ale moleși, le răsucea și aduna pe el. După măsură se vedea că-i doldora, până la refuz. Un alt fus alături de un cocoloș de lână flocăită, aștepta în săcuiul agățat peste umăr, să fie făcut fire de trebuință pentru împletirea flanelelor și ciorapilor de purtat peste iarnă. Tânărul o privea cu insistență, încercând să-i citească de pe față gândurile care o copleșiseră. Când
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
când doarme... Doi tineri frumoși, băiat și fată ca niște miri în portul popular i-a întâmpinat pe toți paricipanții cu tradiționala pâine, mare de cuptor ca pe vremuri, pe un ștergar deosebit și cu sare. Pistruiatului i-a rămas cocoloșul în gât când a văzut spectacolul... Părintele Grigore a fost fascinat... Eu eram undeva pe sus, pluteam... Grigore-Andrei Zamfiroiu (1913-1997). Viitorul monah Andrei s-a născut la poalele Gorjului, în comuna Bumbești-Pițic, înfășat în marea dragoste și bucurie a părinților
MĂRTURISITORI DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359098_a_360427]
-
a întâmplat, maică-mea crede că mi-a dat prea multe vitamine și-am ajuns un nesătul, dar într-o altă poză, de la 11 ani, apar obez, în fața unui computer. Sub bluza roșie, lălâie, pe care o purtam ascundeam două cocoloașe de grăsime ce atârnau greu de self-esteem-ul meu. Un bioenergetician la care m-au dus ai mei după doi ani, un superstar din Timișoara venit să facă niște bani în orășelul meu natal, m-a examinat cu un triunghi metalic
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
probleme cu tiroida. A urmat un regim drastic, nu aveam voie nici măcar să beau apă goală, doar sub formă de ceai din frunze de nuc, care era amar și după ce îl îndulceam cu miere, și am slăbit așa nouă kilograme. Cocoloașele de grăsime au rămas. Cred că mă puteam bate în sâni cu o fată de 12 ani. Apoi au urmat perioade de îngrășat-slăbit, îngrășat-slăbit, dar când greutatea trecea, sânii rămâneau. Sunt și acum, aici, cu mine, aceste două meduze grase
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
mi se părea că mă urmăresc... Am umplut droașca cu iarbă, am înhămat măgarul, am strîns funia caprei și am zis: - Gata, nea Tache! - Să trăiești, nepoate, să-ți dea Dumnezeu sănătate! Avea glasul stins și o lucire umedă pe cocoloașele ochilor. Soarele stătea în genunchi la marginea zării, își făcea rugăciunea de seară, vaca a mugit scurt, privindu-mă cu ochii ei mari de parcă ar fi spus “hai că mă doare ugerul, e drum lung până la vițel”, am mai privit
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
amintește de vechi tradiții păstorești. În întunericul nopții străpuns de lumina reflectoarelor și a focurilor de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa cu
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]
-
două - trei. Era o adevărată simfonie de culori și de orchestranți din toate speciile, de la multitudinea albinelor cu desagii de pe piciorușe încărcați cu polen, la bondarii zgomotoși, gărgărițe pistruiate, sau cărăbușii ce trebăluiau de zor împingând spre cămările de iarnă, cocoloașe făcute din diverse resturi vegetale. Nici furnicile nu se lăsau mai prejos. Pe lângă papucii Nataliței (nu putea încălța nimic mai comod din cauza umflăturilor de la picioare), se perinda un întreg alai de du-te-vino al furnicilor organizat în rânduri militărește, fiecare purtând
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
TRESTIENI ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'NICOLAE LAHOVARY' TRESTIENI Titu M Rianna Maria 1006 Boboc I Gina-Florentina GIURGIU VEDEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'APOSTOL ARSACHE' VEDEA Niculae B Andra-Vanessa 1007 Cocoloș E Alexandra-Elena GIURGIU VEDEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'APOSTOL ARSACHE' VEDEA Botea D Ștefania-Denisa-Roza 1008 Cocoloș V Stelian-Petrișor GIURGIU VEDEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'APOSTOL ARSACHE' VEDEA Cocoloș S Cătălina-Alexandra 1009 Călina I Mihaela GIURGIU VEDEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'APOSTOL ARSACHE' VEDEA Călina M Lorena-Elena 1010 Dragne A Costel GIURGIU VEDEA ȘCOALA GIMNAZIALĂ 'APOSTOL ARSACHE' VEDEA Dragne C Maria-Geanina
ANEXĂ din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272077]
-
din trecut, multe aflate pe drumul pierzaniei. Printre factorii favorizanți, demni de menționat se numără și accesibilitatea computerului și mai apoi apariția internetului, care mi-au ușurat munca. N-am mai fost nevoită să rescriu și să arunc la coș cocoloașele de hârtie. Internetul mi-a înlesnit informația, încât n-am mai pierdut mult timp pe la biblioteci. Tot internetul a fost acela care m-a ajutat la o rapidă comunicare cu cititorii, căci pulverizând distanțele, lumea parcă a devenit un sat
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
de niciunele, iar pârdalnicul ăsta de răzbel, nici că are să se mai termine... până nu ne-o lua viața la toți.” A tras cârligul de la poartă ca să nu facă zgomot, dar Vruța, cățelușa pe care o crescuse de când era un cocoloș alb ca zăpada, cu niște ochișori de mărgele gălbioare, l-a auzit și a alergat să-l întâmpine. A vrut să latre, dar Andrei a prins-o de botișor, iar ea, înțelegând dorința stăpânului, s-a lăsat pe lăbuțele din
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
de niciunele, iar pârdalnicul ăsta de răzbel, nici că are să se mai termine... până nu ne-o lua viața la toți.” A tras cârligul de la poartă ca să nu facă zgomot, dar Vruța, cățelușa pe care o crescuse de când era un cocoloș alb ca zăpada, cu niște ochișori de mărgele gălbioare, l-a auzit și a alergat să-l întâmpine. A vrut să latre, dar Andrei a prins-o de botișor, iar ea, înțelegând dorința stăpânului, s-a lăsat pe lăbuțele din
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Acasa > Literatura > Copii > POEZII PENTRU COPII Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului ȚEPURICI Într-un colț de curte veche, Am văzut ceva frumos Și ciudat, fără pereche, Cocoloș mic și țepos. Poate că sta la odihnă. Avea țepi mici peste tot. L-am păzit trei ore-n tihnă Și...i-a apărut un bot. A ieșit apoi în grabă De sub platoșa țepoasă Un căpșor, apoi o labă, Și-
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de furtună primăvăratică. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavăn, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara” de iarna. Nu-ți venea să te desparți de această stare de relaxare, însă soarele se ascundea deja în spatele pâlcului de molizi, iar mașinile cu petrecăreții de weekend începuseră să părăsească valea. Am dat semnalul ca „pescarii” să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]