238 matches
-
la Iași. După vreo săptămână-două, a venit la noi Vrabie și ne-am întâlnit undeva într-o vie. Am stat de vorbă, ba de una, ba de alta, și după ce-a plecat ăsta, eu i-am spus unui alt codoș, lui Nicu Bădănac: "Băi, Nicule, ăsta ar merita împușcat, f...-l în c.. pe măsa, că-i codoș!" C. I.: La cine vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Am stat de vorbă, ba de una, ba de alta, și după ce-a plecat ăsta, eu i-am spus unui alt codoș, lui Nicu Bădănac: "Băi, Nicule, ăsta ar merita împușcat, f...-l în c.. pe măsa, că-i codoș!" C. I.: La cine vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Nicule, ăsta ar merita împușcat, f...-l în c.. pe măsa, că-i codoș!" C. I.: La cine vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-i codoș!" C. I.: La cine vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia doi, Anghel și cu Vrabie, căutau foarte mult ca noi să ne
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă refereați? S. M.: La ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia doi, Anghel și cu Vrabie, căutau foarte mult ca noi să ne ducem pe la oamenii bătrâni, adică pe la
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăsta care venise de la Bârlad, la Vrabie. La care Nicu Bădănac mi-a zis: "Nu, bă, nu-i codoș!" Nu, dar, da! Că până la urmă și Nicu Bădănac era tot codoșul Securității. Eram înconjurați numai de codoși, absolut numai de codoși. Unde erau băieți mai buni, mai liniștiți așa, pe urmă i-au arestat pe toți. De exemplu, ăștia doi, Anghel și cu Vrabie, căutau foarte mult ca noi să ne ducem pe la oamenii bătrâni, adică pe la prieteni, cunoscuți că-s
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
4 era o organizație pusă la cale de către Securitate ca să agațe oameni pentru a arăta că dușmanul de clasă există și că trebuie băgat la închisoare? S. M.: Da, domnule, da! Pentru toată treaba asta i-a avut pe acești doi codoși, Vrabie Ion și cu Anghel care au înființat-o. Ei i-au dat denumirea "Mișcarea Oamenilor Dreptății". C. I.: Dar, în fond, n-ați făcut nimic, adică ați avut o singură remarcă față de un informator al Securității. S. M.: Da, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am ajuns la Iași și ne-a arestat Iașul. Ne-au turnat la Securitate și ne-au arestat. C. I.: Dar, până la urmă cine v-a denunțat? Tot ăștia, Vrabie și Anghel? S. M.: Legătura, sigur că da. Erau mai mulți codoși care au turnat, dar cei doi sunt principalii informatori. Și Nicu Bădănac, care a fost chiar coleg la școala de cântăreți bisericești cu Lazăr, fostul ajutor de comandant la Securitatea Bârlad. C. I.: Dar în Iași la cine ați stat
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă cert cu el că n-are niciun rost. Legionarii nu vorbeau cu mine pentru că nu am intrat în tagma lor, și trebuia să intrăm ca să putem vorbi cu dânșii. Noi n-aveam ce discuta fiindcă între ei era un codoș, cu un picior mai scurt și cu o cârjă pe care o ținea pe mână, și-l scotea de-l ducea prin alte dormitoare pentru a afla anumite treburi și pentru asta îi dădeau țigări, că atunci când venea la noi
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ea. C. I.: Dar nu erați supravegheați de gardieni? S. M.: Și ce dacă eram supravegheați!? Un gardian la 4-5 cordoane? Era egal cu zero. Cordonul era de fapt brigada de deținuți alcătuită din 40 sau 80 de oameni. Dar aveam codoșii noștri, aia era durerea. C. I.: Adică erau turnători care vă denunțau că nu vă făceați norma? S. M.: Sigur că da. Și într-una din zile m-au numit șef de vagon la vagonul 20. Niciodată nu pleca vagonul plin
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ești tu aicea băi?" l-am luat eu la rost. "Pentru ce ești tu venit aici? Nu ești hoț ca și mine? Sau ceea ce faceți afară legionarii faceți și aici?" Adică legionarii erau afară cei mai ai dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dă-le pace!" Ca atare, a cam riscat ceva el, după părerea mea, că mi-a zis de fapt, prin aceasta, că printre ăia erau codoși. Eeeei, și la un moment dat m-au chemat la Securitate să mă fac codoș. C. I.: Adică informator sau colaborator? Unde era Securitatea la Bârlad? S. M.: Colaborator. Sediul Securității era unde-i Poliția acum. Și m-a chemat acolo unul căruia noi îi spuneam "Urechilă", că avea urechile mari, un locotenent major. Că am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
v-am spus că l-am găsit la țărăniști, Emanoil, beam cu el, era șef de cadre. L-am adus după Revoluție la un restaurant pe el și pe nevastă-sa și i-am zis: "Ce-mi spuneai că ești, codoșul Securității? Ce faci acum?" A început nevastă-sa să plângă: "Lasă-l, domnu Movilă...", c-o fi, c-o păți... Nu, doamnă, că n-am niciun interes, eu am venit să-i aduc aminte". A ajuns vai de capul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în luptă de Mehmet, turnuri diabolice de asalt, cocteilurile de foc grecesc, a cărui compoziție constituia un secret milenar), Waltari evocă abolirea oricăror comandamente morale pe fundalul inevitabilei beții a morții colective. Grămezi de cadavre, foamete, preacurvia fetelor oferite de codoși venețienilor instalați la Blaherne, trădarea nobililor bizantini pentru a li se cruța viața. Sfârșitul este iminent. Occidentul tace. Basileul se retrage sub tirul veștilor de sfârșit, încredințându-și viața și orașul Atotputernicului Dumnezeu. Nu acceptă solia de armistițiu a lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
să-i facă autopsie lui Vasile Chițac, dar nimeni nu voia să audă de acest lucru. Intrând în școală, Pliftor cu fruntașii mulțimii și cu învățătorii căutau să-i liniștească pe cei prezenți. Procurorul Prisacaru cu medicul legist și câțiva codoși s-au dus prin spatele grădinii și prin portița de acolo au ajuns la cel care cu o zi înainte murise. Voiau să-i facă autopsia afară, dar cei din anturajul lor ziceau : - Nu se poate afară, tov. doctor, că
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund și lung - fire de codoș, bârfitor și trădător, om cu totul neloial; Mare și rotund - inimă de aur, darnic cu oricine, chiar dacă va putea fi înșelat; Gros și mic - ins cu fire răutăcioasă, certăreață și neiertătoare; Mic și fin - inteligență uneori sclipitoare, har artistic, talent
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nu mă pricep eu prea mult la amor, mai ales la cel pentru care trebuie să cotizezi. — Eee, nu fi rău, amice, viața e grea, toți trebuie să trăiască, râde poetul. — Haideți, domnilor, să plecăm de-aici, până nu vin codoșii să se ia de noi ! Ia-o tu-nainte, că venim și noi, după care Pribeagu îi dă un cot lui Cristi. — Nu ți-a ajuns deci, cumetre ? — Ei, spune și tu, domnișorule Cristian, în ce fel de haită ne-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
că „prostituția este un comerț esențialmente jidovesc”. El se plângea nu numai de exportul de prostituate evreice, dar și de rețelele organizate În interiorul României : „În Moldova, mai mult de nouă zecimi din numărul caselor publice sunt ținute de jidoavce. Pezevenchii [= codoșii] jidani fac traficul cu carne vie pe o scară foarte Întinsă ; ei exportă fete tinere la Constantinopol, la Cairo..., până la Shang-Hai și la Buenos-Aires - după cum rezultă din mai multe procese ce au făcut vâlvă” (303). Dar și publicistul F. Brunea-Fox
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că ar fi vorba de un cont(r)act între persoane, care poate fi evitat prin măsuri igienice curente: eviți să strângi mâna unui șperțar/șpăgar pentru a nu fi contaminat de virusul biletului bancar, faci "sourde oreille" la propunerile codoșilor ce-ți propun aranjamente la admitere (indiferent de rang administrativ sau/și academic sau prestigiul social, funcționar la primărie sau membru de academie). Dacă ești mai supersitițios, eviți chiar și contactul vizual, deoarece deochiul celor posedați de duhul adâncimilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ajunși în Bach-Louis City). Ziua va fi cocoș, va face treaba pe care o știa, la bolniță, la școala de formare a cocoșeilor îndreptători de minți și purificatori de suflete iar seara (doar ocazional) va fi găină de top, ușor codoș. Și nimeni nu va ști. Ce mare rușine, de altfel, să-ți mai schimbi "genul" din când în când, chiar despre Cezar s-a aflat (deși nu scrie-n cartea de istorie) că era "bărbat cu toate femeile și femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ar putea să devină? Autorul analizei are dreptate: socialiștii francezi ar trebui să se hotărască, „o dată pentru totdeauna”, cine sunt și ce vor să facă. Recomandarea care li se oferă e înțeleaptă - mai degrabă factori ai proceselor de modernizare, decât codoși ai defunctelor baricade. Este încurajator să vezi mii de adolescenți francezi protestând împotriva intoleranței. E mai puțin încurajator, totuși, să-i auzi pe mulți dintre ei mărturisind că habar nu au împotriva cui și a ce se protestează, dar s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
hangiță din fața primăriei, poamă bună, unealtă diavolească stând În calea călătorilor spre munte, zăboviți aici ca la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un june stătut, cum eram. În curte cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
folos Însă dacă alți reformatori și jivine patrio tice și profitoare de turburările postbelice le-au luat-o Înainte, scormonind câmpiile Încă ude și Îngrășate cu sângele martirilor! - Iată pe acest reformat social și cultural, care În vremea războiului fusese codoșul neves tei sale, de gât, În casa lui, cu ofițerii inamici; uitați-vă la el cum ridică, cu banii altora, dar cu osârdia lui apostolicească, biserici cu câte cinci turle și culturalizează mahalalele noastre proaste, inculte și super sti țioase
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
locul său de mem bru marcant al Partidului Liberal, de deputat și de primar al Capitalei, când m-a și Întâlnit odată și [m-a] luat cu el În mașină ca să-mi arate, În casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ponegrește fără măsură, mult mai presus decât putem crede. Îl face albie de porci, cele mai grele vorbe nu-i sunt destule. Nu există ticăloșie de care să nu-l declare capabil. Gorică e într adevăr o pușlama și un codoș, e mai ales un bufon, să admitem că unul „abject”, cum îl califică Pașadia, dar fărădelegile pe care i le atribuie naratorul nu se vădesc. Portretul lui Pirgu e făcut numai din acuzații maxime și din osândiri morale fără apel
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]