296 matches
-
că este utilă moderarea activităților de echipă/grup didactic prin nuanțarea poziției deviantului, dacă ea se înscrie sub această coordonată și după prima fază; conștientizarea grupului asupra celor patru etape este o altă acțiune utilă prin care putem dezvolta echipe coezive și eficiente. După Festinger, „o sursă majoră a forțelor ce determină membrii grupului să comunice o reprezintă presiunea spre uniformitate” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 86). Desigur că vom lărgi și nuanța, în contextul didactic la care facem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o schimbare a comportamentului sau a credințelor ca rezultat al unei presiuni de grup reale sau imaginare” (Myers, 1990, p.203). Conform lui Myers, oamenii se conformează mai ușor atunci când grupul este format din trei sau mai multe persoane, unanim, coeziv și oferă statusuri ridicate, iar răspunsul este public, oferit fără o consultare prealabilă etc. Zanden (Vander Zanden, 1987, p. 233) alcătuiește un inventar al factorilor care converg spre uniformitate: - mărimea grupului; autorul îi citează pe Harold B. Gerard, Roland A
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu cel care câștigă?” - „Ce se întâmplă cu cel care pierde?” etc. Rezumat 1. Fenomenul de coeziune presupune spiritul de „închidere” în grup; astfel, pentru Festinger, coeziunea reprezintă rezultanta tuturor forțelor care acționează ca membrii să rămână în grup. Mai coezive sunt: grupurile cu atitudini similare; grupurile de succes; grupurile cu obiective precise etc. Într-un grup, unii membri pot să se afle în opoziție cu opinia celorlalți membri ai grupului: ei efectuează o deviere de la cursul discuției pe intervalul a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atitudini, scopuri și acțiuni; - Expert și multijucător - pentru a obține expertiză în domenii specifice; pentru a transfera cunoștințele și abilitățile proprii altor elevi/studenți. De altfel, trebuie spus că jucarea anumitor roluri în clasă și, de aici, dezvoltarea unor echipe coezive și înalt eficiente nu sunt ceva nou în teoria și practica educaționale; creionarea pe care dorim să o oferim aici se referă la o anumită viziune sistemică asupra fenomenului, în sensul unei dezvoltări progresive, pe de o parte, a unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metode, observa că o metodă poate deveni foarte ușor un procedeu în cadrul altei metode (Cerghit, 1997, p. 12). Să observăm pentru început care sunt consecințele coeziunii grupului. Astfel, citându-l pe Shaw, ne amintim că „membrii dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activitățile de grup, lor le displace să lipsească de la întrunirile sale și sunt fericiți când grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec (...), pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
problemelor interpersonale și oferă o bază colaborativă mai importantă pentru a reduce tensiunile” (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 157). Autorii, citându-i pe Seashore și Stodgill, vorbesc despre curba în formă de „U” care arată că performanța grupurilor de lucru înalt coezive este sensibil mai bună în comparație cu a celor mai puțin coezive. Totuși, lucrurile nu sunt atât de clare în privința răspunsului la întrebarea „Ce apare mai întâi: coeziunea sau performanța?”. Literatura de specialitate este împărțită atunci când trebuie să aleagă de care parte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a reduce tensiunile” (Schmuck, Schmuck, 1992, p. 157). Autorii, citându-i pe Seashore și Stodgill, vorbesc despre curba în formă de „U” care arată că performanța grupurilor de lucru înalt coezive este sensibil mai bună în comparație cu a celor mai puțin coezive. Totuși, lucrurile nu sunt atât de clare în privința răspunsului la întrebarea „Ce apare mai întâi: coeziunea sau performanța?”. Literatura de specialitate este împărțită atunci când trebuie să aleagă de care parte a acestei sentenții se situează, existând și opinia (pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din organzațiile industriale sau diferit? O astfel de interogație ne poate oferi și cadrul de dezvoltare a metodelor de tip team-building și, mai ales, eficiența acestora în spațiulinstructiv-educativ. De altfel, nu trebuie omis nici faptul că formarea unui grup înalt coeziv este un proces laborios ce poate fi înregimentat într-o schemă aparent simplă, care, după Bruce W. Tuckman, a cuprins patru stadii de dezvoltare (apud Forsyth, 1983, p. 20), fiecare dintre acestea fiind, în opinia noastră, situată pe un continuum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se întâlnesc pentru prima oară; - când un nou membru se alătură echipei. Referitor la cel de-al doilea caz, identificăm o problematică interesantă pentru specificul educațional; astfel, ne putem pune întrebarea: dacă avem de-a face cu o echipă deja coezivă, care ar fi influențele apariției unui nou membru? Desigur că acesta din urmă va trebui să-și răspundă la anumite interogații (ce costuri și ce beneficii personale va avea integrarea sa, dacă scopurile sale și cele deja formulate ale echipei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fel de persoană este, va trebui schimbat ceva în interiorul echipei și, dacă da, ce va fi acest ceva etc.). Iată de ce, atunci când, spre exemplu, pentru a evita fenomenul gândirii de grup vom introduce un membru nou într-o echipă deja coezivă, cadrul didactic va trebui să aibă în vedere posibila apariție a unor astfel de probleme produse de intersecția acestor interogații. În stadiul al doilea apare conflictul; există o polarizare în jurul problemelor personale. Membrii își exprimă individualitatea și încearcă să reziste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un anumit drum spre rutină și de aceea procesul (în anumite limite și la o altă scară) poate fi reluat. Iată de ce neasumarea conflictului într-un mod autentic în grupurile constituite la școală de către profesor împiedică formarea unor echipe înalt coezive, activitatea cantonându-se undeva după prima etapă (cea de testare și de formare a dependenței), dar înainte ca a doua să se consume complet pentru a se putea trece la un nivel superior. Tot o perspectivă în patru trepte progresive regăsim
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de testare și de reconfirmare a pozițiilor în interiorul conflictului, în dezvoltarea normelor și apoi în asumarea și jucarea rolurilor, în cadrul echipei fiecare depinde funcțional de celălalt; aici intervine o anumită „criză” a grupului în transformarea sa spre o echipă înalt coezivă. Fiecare trebuie să-și îndeplinească rolul pe care și l-a asumat cu acuratețe și nimeni nu poate să îndeplinească și rolul altui membru deoarece atunci echilibrul interior al echipei se schimbă. Totuși, există o excepție de la aplicabilitatea corectă în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
politică de relaționări echitabile, pe baza unei tratări corecte a tuturor membrilor implicați; - succesul grupului și amenințarea externă - am mai amintit acest factor: cu cât grupul este perceput ca fiind mai de succes, cu atât el tinde să fie mai coeziv; succesul este de obicei un puternic motivator al nivelului performanței în activitate; în același timp, membrii unui grup tind mai degrabă să coopereze atunci când percep că ceva din exterior îi amenință deopotrivă (cum ar fi competiția unui departament dintr-o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o anumită problematică sugerată de conținutul care se intenționează să fie predat în respectiva oră; în același sistem procedural, dar folosind jocurile electronice de strategie (Starcraft, Warcraft, Age of Empire, Theme Hospital etc.), grupuri de elevi/studenți pot să devină coezive fiind în conflict cu celelalte, pentru ca, în același timp, aceste jocuri reprezentând în fapt o realitate virtuală, să se ofere posibilitatea stingerii mult mai rapide a conflictului decât dacă acesta din urmă ar fi avut loc în realitatea propriu-zisă. 12
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiunii” (Myers, 1990, pp. 293-298); apare tendința grupului de a suprima opoziția în interesul armoniei grupului. Forsyth îl preia la rândul său pe Janis, spunând că „se referă la modul de gândire al persoanelor profund implicate într-un grup înalt coeziv (...) definind deteriorarea eficienței mentale, testării realității și judecării morale care rezultă din presiunea din interiorul grupului” (Forsyth, 1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unei prea mari directivități în activitățile de echipă. Când aceste reguli sunt respectate, pericolul gândirii de grup tinde să fie îndepărtat. Rezumat 1. Construcția grupului în direcția echipei (team building) presupune dezvoltarea coeziunii în interiorul grupului. Membrii dintr-un grup înalt coeziv se implică mai energic în activitățile de grup, le displace să lipsească de la întrunirile acestuia, sunt fericiți când grupul reușește și triști când grupul ca atare înregistrează un eșec, pe când membrii unui grup cu o coeziune redusă se preocupă mult
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilă flexibilitate a grupărilor elevilor: în funcție de numărul de profesori disponibili, cursanții se pot divide în grupuri de diferite mărimi, acordându-se atenție nevoilor acestora în diferite situații. 3. Gândirea de grup (groupthink) este un fenomen negativ întâlnit la echipele înalt coezive. În principiu, el se manifestă prin: iluzia invulnerabilității, raționalizarea, încrederea necondiționată în moralitatea grupului, privirea oponenților dintr-un punct de vedere stereotip, presiunea spre conformitate, autocenzura, iluzia unanimității și apariția așa-numiților gardieni ai minții (mindguards). Exerciții și teme de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și dacă satele lor sunt percepute de săteni drept europene. A treia temă este legată de solidaritate și participare. Am căutat să vedem în ce măsură comunitățile analizate au capacitatea de a se organiza pentru a produce bunul public, în ce măsură ele sunt coezive și pot da dovadă de solidaritate. Am fost interesați să observăm dacă localitățile în cauză au aplicat pentru a obține finanțări care condiționau acordarea granturilor de participarea comunității, în ce măsură au implementat astfel de proiecte și dacă sătenii au participat efectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ocupării forței de muncă, educației, îngrijirii sănătății, programelor de dezvoltare a infrastructurii și a locuirii, care contribuie la incluziunea socială a persoanelor de etnie romă și continuă lupta împotriva discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Scopul JIM este promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în perspectiva îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona. Perioada
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
elaborează politicile și intervențiile, fonduri postaderare, denumite fonduri structurale (figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc), promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în baza prevederilor Strategiei Guvernului. Figura 4 În concluzie, PNAinc abordează problemele majore ale minorității romilor, iar elementele de noutate asigură complementaritatea acțiunilor cuprinse în domeniile sectoriale ale Strategiei Guvernului. Direcțiile politice pentru crearea unei societăți mai accentuat incluzive și coezive, cuprinse în JIM, și elementele lui de noutate sunt complementare PNAinc și Strategiei Guvernului și, pe termen lung, sprijină pregătirile viitoarelor documente de programare a Fondurilor Structurale (PND). Prin urmare, filosofia implementării Deceniului în România ar trebui să țină cont
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
politicilor publice pentru romi. Cu toate acestea, chiar dacă măsurile propuse, centrate pe romi și finanțate prin programele PHARE și parțial prin sumele de la bugetul de stat, necesită o abordare de lungă durată pe termen lung vor conduce spre o societate coezivă și incluzivă, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
perpetuat obsesia pentru formarea tinerei generații pentru muncă industrială, fiind, în schimb subdezvoltată în ceea ce privește atât formarea vocațională de tip profesional adecvată la noile cerințe ale economiei de piață, cât și pentru o funcționare eficientă a noilor generații într-o societate coezivă și activă. Accentul tradițional pus cu precădere pe științele naturii (vitale pentru meseriile de tip ingineresc) nu este încă într-o suficientă măsură complementat de cunoștințele și deprinderile utile pentru viață. Curriculumul școlar nu cuprinde în mod suficient disciplinele referitoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
îmbunătățirea indicatorilor cantitativi (de participare școlară, număr de clase absolvite etc.), cât mai ales prin creșterea performanțelor din punct de vedere calitativ, reprezintă o urgență unanim acceptată, educația fiind resursa fundamentală a construcției unei societăți prospere, inclusivă, echilibrată social și coezivă. Excluziunea de la serviciile de sănătate Probabil că una dintre cele mai fierbinți teme ale disputelor sociale actuale se referă la performanțele sistemului sanitar. Există aici o mulțime de factori și procese cu efecte contradictorii: - creșterea rapidă pe parcursul tranziției a accesului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
răspuns în acest sens, în PNAInc se subliniază faptul că obiectivul central și de termen lung al României este acela de „creare a unei societăți prospere, activă economic, social și politic, cu un nivel ridicat de responsabilitate colectivă și individuală, coezivă social, cu un nivel ridicat de oportunități pentru toți.” Societatea românească va trebui să devină în scurt timp o societate: • activă: capabilă să se dezvolte economic și social, să fructifice oportunitățile și să facă față constructiv și eficient riscurilor, să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]