125 matches
-
Commentator praedictus fingit. Adhuc, virtus cogitativa non habet ordinem ad intellectum possibilem, quo intelligit homo, nisi per suum actum quo praeparantur phantasmata ut per intellectum agentem fiant intelligibilia actu et perficientia intellectum possibilem (S. c. G., ÎI, 60). Deoarece puterea cogitativa operează doar în ceea ce privește particularele, ale căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
căror intențiile divide și le com pune, și [deoarece] are un organ corporal prin care actioneaza, [ea] nu transcende genul sufletului senzitiv. Dar nu prin intermediul sufletului senzitiv omul este om, ci prin intermediul sufletului senzitiv este animal. [...] În plus, cum puterea cogitativa operează printr-un organ corporal, nu este [ea] cea prin care înțelegem, deoarece înțelegerea nu este operația nici unui organ. Cea prin care înțelegem este cea prin intermediul căreia omul este om, pentru că înțelegerea este operația proprie omului care rezultă din specia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin care înțelegem, deoarece înțelegerea nu este operația nici unui organ. Cea prin care înțelegem este cea prin intermediul căreia omul este om, pentru că înțelegerea este operația proprie omului care rezultă din specia lui. Așadar, acest individ nu este om prin intermediul puterii cogitative, iar această putere nu este cea prin intermediul căreia omul de deosebește în mod substanțial de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
omului care rezultă din specia lui. Așadar, acest individ nu este om prin intermediul puterii cogitative, iar această putere nu este cea prin intermediul căreia omul de deosebește în mod substanțial de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile așa cum am făcut-o în cea de-a treia întrebare, care dă și numele acestui subcapitol și la care încerc acum să răspund, presupun deja faptul că puterea cogitativa are capacitatea de a cu noaste. Dar dacă ar cunoaște, ar trebui să cunoască inten ții universale, si nu intenții particulare. Mai mult, dacă ar avea capacitatea de a cunoaște, ar trebui reformulat criteriul de definire a omului nu în funcție de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu noaste. Dar dacă ar cunoaște, ar trebui să cunoască inten ții universale, si nu intenții particulare. Mai mult, dacă ar avea capacitatea de a cunoaște, ar trebui reformulat criteriul de definire a omului nu în funcție de intelect, ci în funcție de puterea cogitativa, căci ea ar fi prima putere dato rita căreia omul s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a omului nu în funcție de intelect, ci în funcție de puterea cogitativa, căci ea ar fi prima putere dato rita căreia omul s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rita căreia omul s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă a fragmentului citat oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
oferă cheia înțelegerii adecvate a acestei puteri: puterea cogitativa, fiind un simț intern, are un organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema nare operațională, si nu printr-una de substanță. Revenind la întrebarea subcapitolului, puterea cogitativa nu cunoaște ca atare, ci prin compunere și dividere ea doar recunoaște intențiile individuale că existând sub o natură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea spune, așadar, că puterea cogitativa este numită rațiune particulară printr-o asema nare operațională, si nu printr-una de substanță. Revenind la întrebarea subcapitolului, puterea cogitativa nu cunoaște ca atare, ci prin compunere și dividere ea doar recunoaște intențiile individuale că existând sub o natură comună. Așadar, în lumina acestor informații, intrebarea a treia ar fi trebuit să aibă următoarea formă: „Cum anume recunoaște puterea cogitativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cogitativa nu cunoaște ca atare, ci prin compunere și dividere ea doar recunoaște intențiile individuale că existând sub o natură comună. Așadar, în lumina acestor informații, intrebarea a treia ar fi trebuit să aibă următoarea formă: „Cum anume recunoaște puterea cogitativa intențiile individuale și de ce poartă ea și denumirea de rațiune particulară?“ 3.2.4. Ce anume înseamnă recunoașterea individualelor că existând sub o natură comună? De vreme ce am observat că întrebarea a treia ar fi trebuit să aibă o altă formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
articulațiile acestui tip de ordine se poate vedea cum anume este posibil să ne gândim la obiecte individuale. Procesul care are loc aici este unul de cvasi-reflectie, un soi de întoarcere a intelectului către ima ginile sensibile create de puterea cogitativa, imagini fără de care orice cunoaștere ar fi imposibilă: (ÎI.3.12.) Unde intellectus noster directe non est cognoscitivus nisi universalium. Indirecte autem, et quasi per quandam reflexionem, potest cognoscere singulare, quia, sicut șu pra dictum est, etiam postquam species intelligibiles
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și indirect, singularele, a căror [reprezentări] sunt imaginile. În acest mod formează el propoziția: „Socrate este om“. În procesul cunoașterii speculative puterea cogitativa își exercită influență îndeplinind mai multe funcții: a direcționând atenția; a fundamentând memoria, pentru că orice percepere a individualului implică o coordonată temporală; a având de-a face cu elementele concrete ale timpului și mișcării implicate în fiecare acțiune, în ceea ce privește judecățile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Așadar, referitor la cunoașterea speculativa, intelectul cu noaste obiectele individuale, dar nu într-o manieră direc ta, cum sunt ele percepute de către simțuri, ci indirect, printr-un proces de cvasi-reflectie, de întoarcere către imaginile sensibile, puse la dispoziție de către puterea cogitativa, de unde abstrage o anumita cunoaștere a individualelor: (ÎI.3.13.) Dicendum, quod, sicut ex dictis patet, mens humana et angelica diversimode materialia cognoscit. Cognitio enim mentis humanae fertur ad res materiales primo secun dum formăm, et secundario ad materiam prout
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anima ad res, incipit a mente, et procedit în partem sensitivam, prout mens regit inferiores vires. Et sic singularibus se immiscet mediante ratione particulari, quae est potentia quaedam sen sitivae partis componens et dividens intentiones individuales quae alio nomine dicitur cogitativa, et habet determi natum organum în corpore, scilicet mediam cellulam capitis. Universalem enim sententiam quam mens habet de operabilibus, non est possibile applicari ad particularem actum nisi per aliquam potentiam mediam apprehendentem singulare, ut sic fiat quidam syllogismus, cuius maior
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
partea sensibilă, ca atunci cand mintea conduce puterile inferioare. Și astfel singularele se unesc aici [cu mintea] prin medierea rațiunii particulare, care este o putere a părții senzitive care compune și divide intențiile indi viduale, care se mai numește și [putere] cogitativa și [care] are un organ determinat în corp, anume partea din mijlocul capului. Judecată universală a minții privitoare la ceea ce trebuie făcut nu se poate aplica unui act particular decât prin medierea unei puteri care percepe singularele. În felul acesta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este format un silogism a cărui [premisa] majoră este universală, care este judecată minții, premisa minoră este percepția rațiunii particulare, iar concluzia este alegerea unei acțiuni singulare, cum re iese din De anima III. În cunoașterea de tip practic puterea cogitativa joacă un rol mai important decât în cunoașterea speculativa, deoarece prima implică raportarea la acțiuni, deci formarea unor judecați ce privesc obiectele individuale a acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prima implică raportarea la acțiuni, deci formarea unor judecați ce privesc obiectele individuale a acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod direct, în lipsa unui mijlocitor pe care îl găsește în puterea cogitativa. De aici rezultă necesi tatea formării unui silogism, pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are originea în scrierile aristotelice, îl numește silogism practic, în care majoră este rezultatul intelectului, deci va fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are originea în scrierile aristotelice, îl numește silogism practic, în care majoră este rezultatul intelectului, deci va fi o propoziție universală, iar minoră este consecința puterii cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă. Un astfel de silogism poate lua următoarea formă: Concluzia unui astfel de silogism este un act al alegerii ce poate fi pus în practică și este rezultatul direct al conlucrării dintre intelect și puterea cogitativa
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă. Un astfel de silogism poate lua următoarea formă: Concluzia unui astfel de silogism este un act al alegerii ce poate fi pus în practică și este rezultatul direct al conlucrării dintre intelect și puterea cogitativa (rațiunea practică). Rolul acesteia din urmă este, pe lângă acela de a furniza informații despre obiecte singulare, de a recepta și de a transmite gradul în care o acțiune poate fi realizată sau nu. Din cele spuse până acum putem extrage
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
urmă este, pe lângă acela de a furniza informații despre obiecte singulare, de a recepta și de a transmite gradul în care o acțiune poate fi realizată sau nu. Din cele spuse până acum putem extrage rezumativ următoarele funcții ale puterii cogitative: 1. pregătește imaginile sensibile, fără de care nu poate să existe nici un fel de cunoaștere; 2. cunoaște, într-un anumit mod, sensibilele per accidens din individuale; 3. percepe natură comună împărtășită de individuale; 4. este conștientă de individuale; 5. compară intențiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
plan practic; 6. asociază forme particulare unor premise universale; 7. percepe gradul de operabilitate al individualelor; 8. furnizează premisa minoră și ajută la extragerea con cluziei în cadrul silogismelor practice. Cum se pot traduce toate aceste informații noi despre pu terea cogitativa în exemplul cu băutorul de cafea? Îl lașasem în punctul în care percepea un lichid închis la cu loare, cu un gust amărui, cu o aroma specifică, în care dis țin gea culoarea de temperatură, aroma de gust și avea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]