889 matches
-
devenit de-acum lingvist - nu este o operă (Werk), ci o activitate (Tätigkeit); sau, pentru a utiliza doi celebri termeni aristotelici, el nu poate fi definit drept ergon, lucru gata făcut (care ar putea fi luat așa cum este, utilizat pentru cogniție sau comunicare și apoi pus Înapoi la locul său, fără ca utilizarea aceasta să-l fi modificat), ci doar drept energeia (activitate creatoare perpetuă). Analizată atent, această afirmație relevă cel puțin două caracteristici esențiale. Și anume: pe de o parte, limbajul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu realității și nu celor care măsoară totul după ea; un solipsism originar guvernează relația Între un ego (solus ipse), actul său și lumea desfășurată de acest act. Dumnezeiește de liber 1, subiectul nu are a Îndeplini un fapt de cogniție, ci unul de constituire. Cititorul Își va da seama fără efort că ne aflăm, când avem de-a face cu creația artistică, În fața unui mod de a fi care este totodată modul de a face maximal prin definiție. Și totuși
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fapt: cuvintele unei limbi au o opacitate a lor. Prin ele lucrurile nu se văd niciodată exact așa cum ele sunt, și nici subiectul nu le poate spune exact așa cum (crede el) le simte. De fiecare dată când un act de cogniție sau unul de expresie se desfășoară, ele au ceva de „cedat” puterii cuvântului. șHumboldt, vom vedea, n-a făcut decât să ne pună În fața următoarei Întrebări: nu cumva sarcina limbajului este nu de a se adecva datelor interne sau externe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dau cuvintele și, privite dinspre cuvinte, suferă ele (de) o imperfecțiune fundamentală?ț Cu alte cuvinte: limbajul (mai precis: limba) nu este ceva ce acționează ulterior cunoașterii lumii și gândirii. Deci nu avem niciodată de-a face cu o pură cogniție (perceptiv-reprezentativă, pe deplin adecvată) a lucrurilor În sine, urmată de o gândire (conceptualizant-computațională) a structurii lumii și, abia În final și În mod secundar, de o comunicare (pură transmitere de informație, dinainte structurată - fără participarea limbii) de la un individ la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mine, vede altfel lucrurile. Iar ființa cu care se investesc lucrurile aflate dinainte-ne s-ar putea să fie doar atâta câtă punem, Împreună și fiecare, În ele.ț Tu (oglindă mișcată) Dacă mai toată gândirea filosofică europeană privitoare la cogniție funcționează pe o metaforă digestivă (ceva aflat inițial În afara agentului cunoașterii este În cele din urmă asimilat de către acesta), cea humboldtiană ne propune o alternativă erotică. Metafora este una a copulației: desfăcându-mă din mine Însumi către ceea ce/cel care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
efectul dezirabilității sociale, al memoriei selective. Or, nu neapărat în accepțiunea severă a psihanalizei, ei nu conștientizează corect și complet adevăratele resorturi ale gândurilor, trăirilor, comportamentelor și deciziilor lor. Această posibilitate există, dar ea nu trebuie supralicitată. Cercetările moderne de cogniție socială demonstrează gradul destul de ridicat de luciditate al omului obișnuit. Bineînțeles că aici contează și alte variabile, cum ar fi inteligența, școlaritatea, experiența de viață. Pe de altă parte, să nu uităm că indiferent de cât de „false” sau „adevărate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
confuzie (oricum potențial existentă la această vârstă) cu privire la începerea vieții sexuale și la libertinajul erotic. Dacă mama sau tatăl procedează astfel, de ce să nu fac și eu? (Strong, DeVault, Sayad, 1998.) 5. Am accentuat faptul că, și ca trăire și cogniție, pentru mulți copii divorțul înseamnă o eliberare. Totuși, în cazul imensei majorități - chiar atunci când din exterior pare spre binele copilului -, realitatea divorțului este însușită ca una amară șipare să-și lase amprenta în sufletul și mintea indivizilor pentru toată viața
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia localismului și localizarea iluziei am încercat să conving că între această orientare și cea americană a cogniției sociale nu există nici pe departe divergențele presupuse de unii autori și că nu se poate vorbi despre superioritatea uneia sau alteia. Este vorba, așa cum se întâmplă și în alte raportări interparadigmatice, de conținuturi ideatice identice în expresii diferite - ceea ce
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui R. Baron și D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au consemnat și experimental asemenea mecanisme, în care subiecților li s-au indus comportamente contrare atitudinilor lor, ceea ce a generat tensiune cognitivă, de unde formularea unui suport cognitiv pentru o atitudine consonantă cu actele comportamentale efectuate, deci după secvența cauzală comportament - cogniție - atitudine (Cooper și Fazio, 1984, apud Eagly și Chaiken, 1998). D. Bem (1967) afirmă că nici nu e nevoie să se recurgă la teoria disonanței cognitive (și autojustificare) pentru explicarea concordanței atitudine/comportament, întrucât atitudinile sunt rezultatul autopercepției (percepția propriului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din filme
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dovedit experimental că în in-group se identifică mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult mai multe subcategorii (subgrupuri) decât în out-group. Acest efect, formulabil lingvistic și ca „iluzia omogenității în outgroup și a eterogenității în ingroup”, poate fi înțeles mai bine recurgându-se la circularitatea cauzală: cogniție - afectivitate - comportament, în particular dintre stereotip (cogniție), prejudecată (planul afectiv-evaluativ) și discriminare (comportament). Aceasta întrucât credința că indivizii out-group-ului au ca sursă o reprezentare negativă (un stereotip) - de exemplu, sunt leneși și mincinoși -, de unde subaprecierea lor (prejudecata), ceea ce conduce la comportamentul de evitare (discriminare) și, prin urmare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
regulile și normele de comunicare potrivite) și capacități (caracteristici și abilități, cum ar fi, în general, abilitățile de codare și de decodare). În mod general, atunci când examinăm conceptualizarea competenței de comunicare, se poate face distincție între două perspective: comportament și cogniție. Studiile comportamentale caută să identifice specificul comportamentelor de comunicare și abilitățile necesare în acest sens, asociate cu competența, punând accentul pe „comportamentul potrivit”. Cercetările cognitive examinează tipuri variate de cunoaștere socială și abilități cognitive asociate competenței de comunicare, punând accentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
regresii ale abilităților fizice, sociale și de învățare, nefiind în concordanță cu paternul de dezvoltare. E. de procesare senzorială, pot manifesta reacții repetitive, neadecvate și fără sens la stimuli auditivi, vizual, olfactivi, tactili și/sau kinestezici, nivelul variind. F. de cogniție, se pot constata anormalități privind procesul de gândire generalizată și abstractă, dificultăți de conștientizare, analiză care afectează abilitatea de procesare a informațiilor simbolice. Universitatea Iowa prezintă în 2008 un tabel cu elementele de descriere pentru identificarea tulburărilor de spectru autist
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
deoarece: - afectele sunt principalii furnizori de energie pentru lumea cognitivă; - afectele sunt cele ce dau stabilitate intenției și atitudinii umane, ca niște ecluze ce Închid sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
adaptarea la mediul social al bolnavului (H. Ey). Termenul de demență denumește o constelație de manifestări psihopatologice cu o etiologie nespecifică și o semiologie clinică eterogenă. Demența este de la început caracterizată printr-o slăbire persistentă și progresivă a memoriei și cogniției în absența tulburărilor de conștiință, având ca rezultat limitarea posibilităților bolnavului de a-și îndeplini activitățile sale curente (H. Lauler și A. Kurz). În cazul demențelor, schimbările patologice ale proceselor cognitive sunt asociate cu modificări ale controlului afectelor și comportamentului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Curriculum of Affect. Era un studiu inițiat de Fundația Ford. Autorii au făcut studii în școlile tradiționale și au constatat că ele aveau în vedere și practicau, în mod exclusivist, numai educația intelectuală. Weinstein și Fantini scriau: Accentuarea exagerată a cogniției și separarea acesteia de afectivitate este o trăsătură a societății noastre care, prin instituțiile educaționale, formează indivizi reci, egoiști, incapabili să înțeleagă și să exprime scopuri umaniste 15. Preluând o sugestie mai veche a lui Bruce R. Joyce (1966)16
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmoderne în ceea ce consideră a fi cea mai remarcabilă dintre evoluțiile gândirii instrucționale moderne: constructivismul. El a mărturisit că le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor dintre postmodernism - ca filosofie fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției. Tabelul care urmează sintetizează aceste relații. Botezând bizar constructivismul flavor (miros, savoare, parfum etc.) a teoriei generale a cogniției, B.G. Wilson a încercat o metaforă revelatoare; sugera că mai mulți constructiviști, aparținând unor școli foarte diferite, au cochetat cu idei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le datorează colaboratorilor Teslow și Osman-Jouchoux clarificarea relațiilor dintre postmodernism - ca filosofie fundamentală despre lume - și constructivism - ca teorie generală a cogniției. Tabelul care urmează sintetizează aceste relații. Botezând bizar constructivismul flavor (miros, savoare, parfum etc.) a teoriei generale a cogniției, B.G. Wilson a încercat o metaforă revelatoare; sugera că mai mulți constructiviști, aparținând unor școli foarte diferite, au cochetat cu idei și teze ale cognitivismului. I-a citat pe psihologii Piaget și Vîgotski, dar și pe Spiro, Johansen, Bereiter, Resnick
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
limbaj științific și nici nu recurg la procedee logice pentru a-și demonstra teoriile. Procesele lor cognitive, s-a constatat, sunt profund influențate de cunoașterea socială, de interacțiunile cu alți subiecți, de stimulii care provin din câmpul social (Beauvois, 1999). Cognițiile indivizilor au un puternic caracter social prin faptul că sunt atașate de obiecte cunoscute, de un context, de un mod de producție. „Obiectele” care determină formarea cognițiilor pot fi alți subiecți sociali, grupurile, individul însuși, socialmente situat (Hass și Jodelet
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interacțiunile cu alți subiecți, de stimulii care provin din câmpul social (Beauvois, 1999). Cognițiile indivizilor au un puternic caracter social prin faptul că sunt atașate de obiecte cunoscute, de un context, de un mod de producție. „Obiectele” care determină formarea cognițiilor pot fi alți subiecți sociali, grupurile, individul însuși, socialmente situat (Hass și Jodelet, 1999). Individul care cunoaște este supus unor diverse influențe sociale, prin socializare, inserție socială sau distribuirea unei identități sociale. Informația cu care este alimentat subiectul social nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), în strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul persoanelor cu deficiențe, gândirea capătă o serie de particularități care determină scăderea eficienței intelectuale sub nivelul minim al adaptabilității la solicitările mediului. Astfel, putem vorbi despre inconsecvența gândirii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
prevenite sau înlăturate de timpuriu, concomitent cu aplicarea unor programe de terapie și stimulare a capacităților intelectuale, procesul de gândire va urma un traseu favorabil cu rol deosebit în structurarea și echilibrarea întregii personalități. Imaginația este considerată un proces, aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mintale, de combinare sau structurare imagistică, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
fundamental de măsurare a nivelului de organizare a sistemului psihic. În momentul în care se constată o asonanță sau un dezechilibru al sistemului, vom avea o altă formulă de organizare a acestuia, formulă ce va modifica toți parametrii. La nivelul cogniției, întâlnim următoarele caracteristici: - asonanță cognitivă la nivelul senzorial - deși subiectul este supus aceluiași aflux informațional, organele de simț, prin nediferențierea segmentului cortical, nu pot organiza și codifica eficient multitudinea de stimuli ce pătrund în sistem; - la celelalte niveluri - reprezentare, memorie
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]