1,523 matches
-
existența asumându-și nerușinata pretenție de a-i conduce pe alții, de a le hotărî destinul, de a le impune obligații și măsuri punitive. A fi politician a devenit una dintre molimele vieții moderne. Când văd încolonați la ușile partidelor cohorte de tineri care au înțeles că drumul cel mai scurt spre succesul social e pila politică și înregimentarea de tip feudal față de grupările cocoțate la vârf, mă apucă, vorba lui Topîrceanu, o tristețe iremediabilă. N-aș putea, apoi, să lucrez
Ce meserie n-ați putea practica? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2629_a_3954]
-
sunt cel mai sigur semn cu putință ce aceea e poteca. Iar ajuns sus pe platou, ai sentimentul că vei găsi liniște și pace, dar te asigur că mașini de teren și ATV-uri fac curse regulate pe plaiuri, iar cohorta de prostănaci și puturoși veniți cu telecabina o s-o găsești claie peste grămadă pe Sfinx, loc sfânt dacic, profanat în cel mai pur stil mioritic. Sau poți să-ți faci vacanța la scara blocului, așa, ca mai toți copiii și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92532_a_93824]
-
se frângși pacea mă cuprinde, mă duce-n infinit.... XX. DE TOAMNĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2046 din 07 august 2016. Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă, În ochi, o lume-ncet mi se destramă, Cohorte de-amintiri mă prind din urmă Pe drumul vieții sângerând în toamnă. Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă. La poale, mișună furnici flămânde, Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă Și aș pleca departe, dar n-am
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
turn răsare luna cu oasele subțiri, Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă, Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri... Citește mai mult Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă,În ochi, o lume-ncet mi se destramă,Cohorte de-amintiri mă prind din urmăPe drumul vieții sângerând în toamnă.Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă.La poale, mișună furnici flămânde,Miroase-a vânt, a soare ars, a brumăși aș pleca departe, dar n-am unde...În
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
lega firele câștigătoare ale unui film cu ăst actor în rolul principal al unui stripper, peliculă regizată de același tip care făcuse Traffic, The Informant sau Contagion. A venit însă și premiera, am văzut și eu Magic Mike, alături de o cohortă de gagici topite după pectorali umflați și pătrățele sculptate. Nu a fost chiar atât de slab. Fast Forward. Iarna lui 2015. Am avut un fel de deja-vu la văzut trailerului Magic Mike XXL (ultimele trei litere nu mai necesită explicații
Magic Mike XXL [Corola-blog/BlogPost/99227_a_100519]
-
la ficat... nimic să ne-alarmeze, dar vreau să facem niște analize, nu durează mult, sper că n-ați pus nimic în gură acum de dimineață?! Nu mai așteptă răspunsul din partea celui cocoțat în pat, se-ntoarse vârtej urmat de cohorta de medici cu figuri șterse de umilință și lăsă în urmă-i o asistentă competentă. Tânăra fâșneață îi potrivi lui Marcel perna, îi așeză pilota ușoară din puf de lebădă peste piept, după ce inițial îi încheiase delicat nasturii pijamalei. Apoi
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
vom pierde în labitintul terorii, dacă nu deții cu tine, firul Ariadnei. N-aș dori să fug așa în neștire până la capătul zilelor... - Haide mai repede, să fugim departe, cât mai departe!!! Nu-i vezi cum vin de-a valma, cohorte de demoni evadați din infern? Pandora a deschis cutia și i-a eliberat. Năvălesc printre noi mimetizați și apoi își dau pe față arama. Ne-au invadat și nu se mai sfiesc, să se arate privirilor noastre. Sunt mutaforme. Au
VIZIUNEA TERORII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384258_a_385587]
-
și roțile morii care începuseră să se învârtă mai repede, întețindu-se gâfâitul răgușit al angrenajului care le ghida. Figaro alerga ca un zănatic incitat de mici vietăți sau el știa de ce, prin tufișurile de pe mal. Eu priveam fascinată zborul cohortelor de frunze galbene aurii sau roșietice ale copacilor bătrâni, unii scorburoși precum gura știrbă a unei bătrâne ,,Befana”(vrăjitoare legată de ritualul Bobotezei în Italia) duse de curenții râului în cârdășie cu Bora, vântul rece și încrâncenat împotriva a tot
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
aibă și teme importante și invitați avizați pentru respectivele teme. S-ar putea să avem surpriza să fim chiar informați de mijloacele de informare, mai știi? Și, oricât ar fi de greu de concediat un funcționar public, poate totuși în cohortele de nepregătiți care au ținut țara asta pe loc un sfert de secol se va putea separa măcar în parte „grâul de neghină”. Liniștea, atât de hulită de cel care odinioară, de la zeci de procente încredere, o făcea țăndări iar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94066_a_95358]
-
la un gimnaziu/pension de lângă Cișmigiu, dorind să devină învățătoare. Ulterior, și-a continuat studiile într-o școală pentru infirmiere. După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată de către Arethia Piteșteanu. În iunie 1916. Ecaterina a revenit la Tg-Jiu unde s-a înrolat în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“, unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
După izbucnirea primului război mondial, Ecaterina Teodoroiu s-a înrolat voluntar într-una dintre primele unități de cercetași din București, cohorta „Păstorul Bucur“, comandată de către Arethia Piteșteanu. În iunie 1916. Ecaterina a revenit la Tg-Jiu unde s-a înrolat în cadrul cohortei de cercetași „Domnul Tudor“, unitate aflată sub comanda lui Liviu Teiușanu, instructor de cercetași din septembrie 1914. La 9 iunie 1921, cu ocazia sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu“, rămășițele pământești ale Ecaterinei Teodoroiu au fost exhumate și aduse cu onoruri militare
EROINA DE LA JIU (1894 – 1917) de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378166_a_379495]
-
Există “cohorte de Iago” care îi spun lui Crin Antonescu și lui Victor Ponta cum se vor trăda reciproc, însă premierul își exprimă încrederea că acest lucru nu se va întâmpla. “Îmi exprim încă o dată încrederea că și pe vremuri de pace
Eu şi Crin nu o să ne trădăm niciodată [Corola-blog/BlogPost/93763_a_95055]
-
care îi spun lui Crin Antonescu și lui Victor Ponta cum se vor trăda reciproc, însă premierul își exprimă încrederea că acest lucru nu se va întâmpla. “Îmi exprim încă o dată încrederea că și pe vremuri de pace o să rezistăm cohortelor de Iago care vin și ne spun, unii la Kiseleff, mie, cum o să mă trădeze Crin, și alții în Aviatorilor, cum o să-l trădez eu pe Crin. Eu nu am crezut, nici Crin nu a crezut aceste lucruri”, a spus
Eu şi Crin nu o să ne trădăm niciodată [Corola-blog/BlogPost/93763_a_95055]
-
căutarea vulturiței, s-o cheme, s-o strângă la piept mulțumindu-i. Dar n-o mai poate ajunge, nici măcăr în gând! Akhnu zboară tot mai departe, ducând cu sine greul iernii. Îndeamnă spre o altă zare, adevărat prădător de cohorte fugare - zăpezi umilite de caldul și vrednicul soare de primavară! Dispare pe veci, lăsând un gol în sufletul fetei... C-un fior de nădejde domolind amarul pierderii vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
să fie?! Dar, când zeci de mii de „golani” trăgeau semnale prin Piața Universității, imediat după Revoluția confiscată de contrarevoluționarii lui Iliescu, cum a răspuns boborul? 80% pentru echipa adevăraților golani, care a pus laba pe România! Când au venit cohortele de minieri, cine i-a întâmpinat cu flori și urale? Nu cumva bolnavii de azi ai României? Vor spune unii, pe bună dreptate, eram intoxicați de comunism. Dar, când ciumpalacii nevrotici din Piața Universității 2012, lansau manifeste tip „O ROMÂNIE
TABLETA DE WEEKEND (129): CIUMPALACII RĂZBUNAŢI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382285_a_383614]
-
de bilet: popularele Fallas sunt cunoscute pentru toleranța cu care absorb toată suflarea, indiferent de varstă, sex, naționalitate, rasă, religie sau mai știu eu ce ciudățenii absurde, care i se pot năzări doar unei minți înguste, de ... nevalencian. Dovadă stau cohortele de turiști, veniți special din te miri unde, chiar și din cele mai ascunse unghere ale planetei. Problema cazării lor e doar aparent dificilă și se rezolvă mai ușor decât s-ar crede, într-un mod inedit: nu se doarme
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
ani, atunci puteți merge la următoarea întrebare: - Soldații “romani” chiar veneau de la Roma și chiar erau fluenți în limba latină ? Aici le va fi și mai greu să vă răspundă, căci acei soldați “romani” vorbeau orice limbă numai latina nu! Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldați din diferite părți ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi și Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părțile
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și-n straiul frumos/ literele grăiesc
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
pe care ni le-au oferit din belșug micile ecrane, de calea exilului pe care au pășit atîția români nu numai în timpul dictaturii ceaușiste dar și ca urmare a dezamăgirilor și derutei de după revoluție. Din motive diferite, și Israelul are cohorta lui de rătăcitori, în majoritate tineri avizi de o viață mai ușoară și lipsită de pericole dincolo de ocean. Și fiecare exod e însoțit de o povară uriașă de riscuri și drame colective și individuale, rupturi, prăbușiri, însîngerări morale și sufletești
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
alt telescop, și mai înzestrat, care se află în pregătire, îi va lua locul, ațintindu-și Ochiul vrăjit spre alte descoperiri, uimindu-ne, iarăși, pentru cele ce nu le vedem încă... Peste câteva mii de ani, Zeus cu întreaga lui cohortă de zei mai mărunți, secundari, - până la Dumnezeul creștin, iudaic, islamic se vor topi în eter ca niște schele ce au sprijinit Omenirea în căutarea ei spre Absolut... Miturile vor fi aceste Căutări, pe care azi parcă le-am fi început
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
concert. Din 2010, i-a strâns pe scenă, în acest grup multinațional, pe chitaristul Adrian Popescu (Paris), basistul Cristian Podratzky (Berlin), Ovidiu Ioncu Kempes (până la urmă revenit în România de la Antipozi) și pe chitaristul german Matthias Lange, iar în arene cohorte de fani. După un disc în 2012 și o schimbare la vârf, trupa Rezident Ex a avut puterea să o ia de la capăt cu noul solist Sebastian Simonis! EXPERIMENTAL Q și NICOLAE BUCACIUC (Stockholm). Dispărut în anii ’80, o dată cu plecarea
Muzicieni rom?ni din diaspora (VII) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84188_a_85513]
-
Ioana Revnic Zi ploioas| de aprilie. În Piața Romană, la ,,Coloane", vânzoleală, cohorte de umbrele colorate, necunoscuți îndrep-tându-se care încotro. O întâlnire neașteptată. Entuziasm, planuri comune, promisiunea revederii: un dar! Aș fi putut realiza acest interviu la București, unde Mihai Cimpoi vine foarte des și unde l-am întâlnit întâmplător, dar am preferat
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
acest interviu. Tactul și placiditatea cu care duce la capăt tot ceea ce începe se regăsc în răspunsurile sale (unele - mult prea cuminți). Recitindu-le, mi-am amintit de prima noastră întâlnire, de felul în care înainta cu pași măsurați, prin cohorta de umbrele din Piața Romană, total indiferent la vânzoleala bucureșteană dintr-o zi ploioasă de aprilie... * - Cred că nu greșesc prea mult, domnule academician Mihai Cimpoi, presupunând că, în România, tinerii din generația mea știu foarte puține lucruri despre mișcările
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
lui Ștefan și apoi să ia calea întoarsă, cu conștiința că și-au îndeplinit capriciile vilegiaturii. Din acest motiv, sub unghiul migrărilor estivale, Putna nu se deosebește cu nimic de celelalte mînăstiri din Moldova: puncte de atracție pînă la care cohorte de suflete bat sute de kilometri spre a se poza lîngă tencuiala colorată a pereților uzați sau lîngă platoșa aurită a moaștelor sfinte, încredințați că au săvîrșit un pelerinaj cu pretenții. Dacă lăsăm deoparte apucăturile la modă ale tracasaților orașelor
Colocviul de la Putna by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6923_a_8248]
-
mănăstire din Nord, soldatul lui Hristos trăgând clopotele extaziat la miezonoptică, spiritul ecumenist, cărturarul și predicatorul atipic, creștinul împăcat, cunoscător al "tainelor libertății", scriitorul și prietenul loial până la moarte, paradoxalul N. Steinhardt. Siluete dragi, luminoase din Gulagul românesc dar și cohorta de 70 de informatori din toate mediile sociale se perindă ca pe un ecran de cinema. Cei din urmă, nomina odiosa!, ca și "hermeneuții Securității" au lucrat și "l-au lucrat" trei decenii neîntrerupt ca în imaginarul kafkian și orwellian
O carte unică by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Journalistic/7083_a_8408]