1,095 matches
-
satele, mai mult în târgul Lespezi, unde se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale merg la Tudora - Botoșani. Fierăritul este o meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sunt cusute diverse motive florale atât în față cât și în spate, utilizându-se culori naturale în vopsirea firelor de lână. Boanda este ca un ilic (fără mâneci), pe margine având blăniță neagră din miel. Iarna, peste bundiță se purta cojocul scurt sau cel lung confecționat din 6-8 piei de oaie, garnisite cu blană neagră. Când anotimpul era răcoros, bărbatul purta și suman din lână bătută în chiuă, croit din 5-7 m de țesătură. Se croiesc mai întăi stanii, formați din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de... istorie recentă, să reținem numele membrilor Consiliului științific al Institutului care s-au opus publicării materialelor selectate prin metoda peer-review (evaluare științifică făcută de specialiști în domeniu, care nu sunt informați asupra autorului manuscrisului supus analizei): Ioan Scurtu, Marian Cojoc, Alesandru Duțu, Alexandru Oșca, Mihai Iacobescu, Gheorghe Onișoru și Ion Alexandrescu. Nume care de care mai proeminente, veți spune. Și probabil veți fi șocați să aflați că faimosul Onișoru a găsit prilejul de a lovi din nou, după dezastrul lăsat
Lugubrul pedigree by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9392_a_10717]
-
de cânepă, în sau lana,strânși pe picior și purtați în cărâmba cismelor, cisme lungi până la genunchi. Pentru iarnă căciula albă sau neagră, cojocel cu bundița, cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în insulă, acestea se regăsesc totuși în genofondul multor rase locale aflate și actualmente în exploatare. Este cazul rasei Southdown care se caracterizează, asemenea oilor Merinos, prin finețea lânii foarte bună Î23 - 25 µă și prin uniformitatea fibrelor ce compun cojocul de lână. În alte țări, noile condiții de mediu și orientarea diferită a creșterii ovinelor au determinat formarea de noi tipuri de ovine Merinos, din care ulterior, în timp, s-au conturat alte rase, tipuri și varietăți de sine stătătoare
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
depărtate, osatura puternică și cu aplomburi corecte. Copitele au cornul tare, rezistând astfel drumurilor lungi. Producția de lână Corpul, în ansamblul său, este bine acoperit cu lână fină albă, deasă, lungă, uniformă, cu aspect exterior de pătrate încheiate. Șuvițele din cojoc au forma prismatică, aspectul interior al acestora este de regulă clar și mai rar semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
semiclar. Extinderea lânii este foarte bună pe extremități, abdomenul fiind foarte bine îmbrăcat cu lână fină și deasă. După tuns, pe corpul animalelor, se observă unele rezerve ale pielii dispuse sub forma unor pliuri reduse ca mărime. Calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: finețea fibrelor 22 - 23 µ, rezistența la tracțiune 8,3 g/cm, extensibilitate 36,65%. Culoarea lânii, la indivizii întreținuți în condiții optime de alimentație și cazare, este adesea albă imaculat. Fibrele de lână ce
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
acest punct de vedere standardul rasei prevede ca extinderea lânii pe cap să fie până la linia ce unește unghiurile interne ale ochilor îmbrăcând obrajii și acoperind foarte bine abdomenul, iar pe membre până la genunchi și jarete și chiar mai jos. Cojocul are cusătura lânii încheiată și este format din șuvițe caracterizate prin următoarele elemente specifice: forma prismatică; aspect exterior de râuri, stive și pătrate, mai rar se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
se întâlnește formă de conopidă; aspectul interior al șuvițelor este de regulă clar și semiclar. Fibrele de lână au lungimea medie de 9 cm, cu 89 ondulații / cm liniar și o finețe medie de 2123 µ. După tuns se obțin cojoace cu greutăți cuprinse între 4,8 - 6,7 kg la femele și între 5,5 - 8,0 kg la berbeci. Usucul din masa lânii este în cantitate suficientă, adesea în exces însă de bună calitate, de culoare gălbuie și mai
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
În cazul miorilor și al mioarelor, greutatea corporală medie este de 48 și respectiv 40 kg. Producția de lână Cantitatea de lână rezultată după tuns este de cca. 4 kg la oi și 6,5 kg la berbeci. Lâna din cojoc prezintă unele însușiri calitative deosebite. Astfel, finețea medie a lânii este 24 µ, iar lungimea șuvițelor se încadrează între limitele 8 și 10 cm. Valoarea medie a lungimii absolute a fibrelor este de 12 cm. În ceea ce privește numărul de ondulații, acesta
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în cadrul rasei există diferite varietăți de culoare deosebite între ele și prin alte caractere. Lâna este de regulă uniformă, cu o extindere bună pe corp Îpe frunte formează un moț, iar pe membre coboară până la nivelul genunchilor și jareteloră, iar cojocul are cusătura încheiată. Lâna este formată din fibre intermediare, la care în mare parte lipsește stratul medular. În cazul în care stratul respectiv este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic ca fiind dispus sub forma unei benzi întunecate
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
este formată din fibre intermediare, la care în mare parte lipsește stratul medular. În cazul în care stratul respectiv este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic ca fiind dispus sub forma unei benzi întunecate discontinue. Șuvițele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică, cu aspect interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
observat în câmpul microscopic ca fiind dispus sub forma unei benzi întunecate discontinue. Șuvițele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică, cu aspect interior și exterior clar și respectiv de râuri. Din punct de vedere calitativ, învelișul pilos ce formează cojocul de lână prezintă următoarele însușiri: finețe 31 - 33 µ, lungime 9 cm, desime 2500 - 3000 cm2, usuc de bună calitate, însă în cantități insuficiente. Cantitatea de lână obținută după tuns este influențată de gradul de ameliorare, de nivelul de hrănire
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
grad mai mare de adaptabilitate la condiții noi și se pretează mai bine la îngrășare. Jarul situat pe extremități are o culoare brun-castanie de nuanțe diferite, iar lâna este albă, însă mai groasă și mai aspră, adesea întâlnindu-se în cojoc și fibre mai închise la culoare. Formatul corporal este spre mezomorf, prezentând o bună capacitate de îngrășare și o rezistență organică deosebită. La naștere, mieii acestei varietăți au învelișul pilos de culoare mai închisă sau mai deschisă, cu baza fibrelor
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
mișcare, precum și la întreținere în stare de stabulație prelungită. Cerințele față de sistemul de întreținere sunt reduse; poate fi menținută timp îndelungat sub cerul liber atunci când precipitațiile sunt reduse cantitativ iar vântul de intensitate moderată. Producția de lână Oaia țurcană are cojocul de lână alcătuit din șuvițe ascuțite cu aspect exterior de suliță și tirbușon, formate din fibre cu dimensiuni diferite și neomogene. Lâna este rară, iar cusătura de pe linia superioară este largă. Fibrele groase constituie scheletul șuvițelor și au o lungime
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
smoc. Pe membre, lâna coboară sub genunchi și jarete. Aspectul învelișului pilos este mai apropiat de cel caracteristic oilor Merinos. La indivizii din turmele ameliorate, lâna are cusătura încheiată, este deasă și are un aspect exterior de râuri. Șuvițele din cojoc sunt de formă prismatică, cu tendințe spre conicitate, aspect interior clar și bine conturat. Fibrele au lungimea relativă de cca. 7 cm, însă cu o mare variabilitate individuală și o finețe de 25 µ Î21 - 30µă, iar desimea este de
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
rând de gradul de ameliorare, apoi de starea de întreținere și nivelul de hrănire. De la populațiile aparținând efectivelor neameliorate, după tuns se obține o cantitate de lână cuprinsă între 2,5 și 3,0 kg, iar de la cele ameliorate greutatea cojocului variază între 3 - 4,5 kg la femele și 4 - 7 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este de 40 % la berbeci și 38 % la femele. Producția de carne Ovinele Spancă au aptitudini bune în ceea ce privește producția de carne. Mai
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
era inevitabilă. Stogoșa constituie și în prezent un produs caracterizat printr-o mare variabilitate fenotipică și genotipică. Aspectele de exterior, precum și însușirile productive sunt intermediare, fiind mai apropiate de una din rasele parentale în funcție de gradul de metisare. La această populație cojocul de lână este format din șuvițe în formă de ,,stog”, de unde îi vine și denumirea de Stogoșă. Finețea fibrelor este mai bună comparativ cu țurcana. Oile Stogoșe sunt rezistente, viguroase, iar aptitudinile pentru producția de carne sunt mai bune ca
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
10 luni. Producția de lână În ansamblul său, corpul este bine acoperit cu lână fină, deasă, lungă, uniformă și cu luciu intens. Ca o particularitate genetică se evidențiază albul intens al lânii, însușire consolidată, cu important efect economic. Șuvițele din cojoc au forma prismatică și un aspect interior clar cu fibrele bine conturate. Extinderea lânii pe extremități este foarte bună, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lână fină și deasă. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
economic. Șuvițele din cojoc au forma prismatică și un aspect interior clar cu fibrele bine conturate. Extinderea lânii pe extremități este foarte bună, abdomenul fiind foarte bine acoperit cu lână fină și deasă. Din punct de vedere calitativ, lâna din cojoc se caracterizează prin următorii parametri: - finețea medie este cuprinsă între 20 și 21µ; - lungime relativă 8 - 10 cm; - prezintă 7 - 8 ondulații uniforme/cm liniar; - usucul este incolor, de consistență uleioasă și de bună calitate, acoperind fibrele de lână în
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
forma prismatică, însă au vârful ușor efilat, facilitând astfel scurgerea rapidă a apei pluviale. Extinderea lânii pe corp este bună, iar rezervele de piele sunt reduse. Cantitatea medie de lână obținută după tuns este de 4 kg, iar fibrele din cojoc au o lungime de cca. 9 cm și o finețe de 25 µ. Desimea foliculilor piloși este cuprinsă între 3500 și 4000 pe cm2, iar randamentul lânii la spălare variază între limitele 50 și 54 %. Producția de lapte În condiții
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
în urmă, sau înainte, plânsetul lupilor era însuși plânsetul nopții albite, căinându-și neodihna și veghea. pe-o astfel de noapte nu-i chip să adormi. glasul tatei e singurul bici pe crupele cailor. mâinile mamei, uscate și calde, sub cojocul mițos, mă strâng ca un clește milos, iar glasul ei, strecurat în ureche, calm și pufos, mă învață să-mi mișc tălpile pe cărămida încinsă-n cuptorul bunicii. asta nu-i noapte, îmi spun, ăsta nu-i drum, e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
comerț cu cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată Moldovei Noi: Vasile Țundrea( zis Vasile Cojocarul)executa cojoace - cu mâneci sau fără mâneci, cojoace cu vrâstele, pieptare pentru femei și bărbați. - Un alt cojocar era Caracoancea a lui Pârvu( acesta executa cojoace mai simple). Ei adunau materiale de la animalele sătenilor, după care le foloseau pentru confecționarea cojoacelor. Croitorii satului erau Nicolae Caracoancea și soția sa Elena, apoi amintim pe Călina Țundrea( se ocupa mai mult cu îmbrăcăminte pentru femei). Nicolae Martinovici, a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]