154 matches
-
așa ca la nunți, așezat pe un prosop din acelea vechi, țesute în stative de care le mai are și bunica în sipet. După aceea părintele, ciocnește cu gospodarii un pahar cu vin iar nouă ne este dat suc și colăcei. Nu lipsesc bomboanele și iconițele cu Maica Domnului și Nașterea Pruncului Iisus. Se vede treaba că tot gândindu-mă la buhai și omul de zăpadă, am uitat de celelalte obiceiuri din sat care au loc cu o săptămână în urmă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
cerul rose argent. Totul se scaldă într-o lumină roză, movă, arămie, de pe altă lume, mai strălucită, iar din pietre și lucruri, chiar și din blocuri și din ferestre termopan și din bulgării de noroi înghețat și din corciturile făcute colăcel pe preșul din fața scării C începe să se ridice, ca în fiecare seară de vreo săptămână încoace, un soi de nimb roz, cum numai într-un oraș poluat din zona temperată, iarna după anul nou, se poate ivi. Exact la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
viermi de mătase pentru țesăturile din borangic și sunt pe cale de dispariție și alte preocupări tradiționale ale gospodarilor și gospodinelor satului. Dintre acestea, aș aminti doar fabricarea pâinii. Și ce pâine făceau mamele și bunicile noastre! Mai ales colaci și colăcei de tot felul... Dintotdeauna, locuitorii satelor noastre s-au ocupat de munca câmpului, cultivându-l cu cereale, plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făină albă, zahăr, ulei, sare, colaci, prosoape și pânză, din care nașii își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-n pământ până-n seară și scoate căldura afară!” Fumul intră în îmbrăcămintea acestora și vor fi feriți astfel de boli tot anul. Oamenii afumă grădinile și livezile pentru a nu fi atacate de omizi. Cu o zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
casei, nu are voie să bea apă deoarece este "apă moartă" 235. Pe drumul cel fără de întoarcere, este obiceiul ca, la fiecare "stare" (popas), o femeie să verse puțină apă dintr-o oală nouă și să dea peste sicriu un "colăcel" și un ban săracilor 236. În mentalitatea poporului român, există credința că, înainte de a ajunge în împărăția cerului, sufletul celui răposat trebuie să treacă peste o mulțime de râuri și pâraie, unele mai mici, mai înguste și mai lesne de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mânie de-a Satanei" și de aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei, scărițe și cârlige, din aluat, turtă dulce 350. "Pomul morții" este, de fapt, un "pom al vieții", mijlocind "trecerea din lumea aceasta în cealaltă" și oferind umbră "sufletului" care se rătăcește în drumul său spre rai 351. La Fundu Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prind bine la pământ, / Care se duceau ca vântul / Și nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce a pregătit, / A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici mai mare, nici mai mic, / Dintr-o mierță și-un miertic; Și cu miere mi-l ungea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu atingeau pământul/... Și era o babă / Bătrână și slabă, / Babă de cele bătrâne, / Care știu rândul la pâine. / Bab-aceea-a plămădit, / Aluatul a dospit; / După ce a pregătit, / A făcut la colăcei, / Și mai mari și mititei, / Și-a făcut un colăcel / Rumenel și-mpleticel, / Și-a făcut unul frumos / Ca și fața lui Hristos, / Nici mai mare, nici mai mic, / Dintr-o mierță și-un miertic; Și cu miere mi-l ungea, / Cu zahăr îl zăhărea, / În cuptiori că mi-l punea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
toți. Dacă plouă în ziua de Moși de vară, are să fie anul bun. Mucenici La Mucenici să te afumi, să dai ocol casei cu treanță aprinsă, că e bună de mușcătură de șarpe. în ziua de Mucenici se fac niște colăcei cu nucă, numiți „mucenici“, și e bine ca în acea zi fiecare să bea patruzeci de pahare de vin, pentru fiecare din cei patruzeci de mucenici. în ziua de Mucenici se bate pămîntul cu maiul, ca să iasă căldura și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încă nici o pîne, apoi că acela în viitor n-a avea nici o că meșă. Se crede că pentru ca să crească pînea bine în cuptor trebuie a ri sipi un mușinoi de furnici. Cînd se face întîi pîne de grîu, se fac colăcei, se leagă de ciutură cu fir roșu și sporiș, se scufundă ciutura cu ele, apoi, scoțîndu-le afară, se dau copiilor să le mănînce. Să nu dai altuia pînea ce-ți rămîne nemîncată, că ți dai puterile. în prima săptămînă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară. Se crede că dacă s-au desfăcut de grăunțe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît corpul. Într-o mică perniță se Înfig ace la care se adaugă o papiotă de ață și alte lucruri mărunte casnice mici, Îndrăgite de răposat. Se mai pun 2-3 colăcei și cîteva ouă fierte de mîncare. Aceste practici mărturisesc credința În existența altei lumi, cu aproape aceleași nevoi ca a noastră. În prima dimineață după moarte, În curte trei femei cîntă zorile, cu următorul text: Formula AS, nr. 704/2006
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
İar lîngă fîntînă, o babă bătrînă Cu dinții de lînă Cu haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un gulerel cu banul din el Cu lumina din stupină Ca s-o ia...cutare În mînă. Un alt bocet care se cîntă, cînd se lucrează gulerele: ,,...Cutare...și tu mi-ai plecat Pe un drum Îndelungat și neapropiat
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
neapropiat Înainte ai să mergi. Ochii să-i arunci la mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie De-a de-ți place ție...” Aceste gulere, se dau de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fi surioară PÎnă-n primăvară Să dea iarba moale Să-i fie răcoare. Mă uitai la răsărit Și văd norii venind Fură nori cu piatră Pe cutare...să-l cutroape. În acest timp se Împart cele 44 de gulerașe, Însoțite de colăcei. După slujbă, cei apropiați defunctului sau defunctei Își iau un ultim rămas bun. Plecîndu-se de la cimitir, la prima fîntînă sau izvor, se face spălatul pe mîini. Obiceiul acesta simbolizează spălatul pe mîini al lui Pilat, care la judecarea și condamnarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apa de la izvor, Își fac cîte un toiag, din lemnde alun și le aduc la casa celui decedat. Acolo, amîndouă toiegele sunt Împodobite de membrii familiei cu un caier de lînă de culoare albă, o cană cu apă, un colăcel mai mare Împletit, cu gaură la mijloc și două basmale pentru cap. Cu aceste toiege, cineva din ai casei, Împreună cu copiii merg la rîul Motru. Fiecare copil are cu el și o mică troacă, făcută din coajă de dovleac. În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apă. Li se dau apoi banii copiilor și persoana care a slobozit izvorul se Întoarce cu fața spre soare și zice: ,, - Fii soare mărturie că - numele copiilor - au adus apa pentru sufletu - numele decedatului sau decedatei. După care dă un colăcel de pomană, pentru sufletul mortului sau moartei și altul pentru soare, ca martor la această procesiune. Tot pînă la 6 săptămîni, În fiecare dimineață, se tămîiază mormîntul. Decedații tineri sunt conduși la mormînt cu un steag, Împodobit cu hîrtie și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
presus decât orice, să încerci o relație cu el... Imaginea de sine în pat O persoană bună la pat este o persoană care are încre dere în ea. Iar stima de sine are o importanță covârșitoare chiar și când faci colăcei pentru Crăciun. Din câte știu eu, cea mai mare încredere în sine, cu excepția celei pe care ți-o dă confirmarea ca partener, este aceea pe care o capeți când ești recunoscut ca fiind bun la pat. Este un fel de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Basarab, Cantacuzina. Ajunsese ajutor de capuchehaie la Istanbul de la nouăsprezece ani, ca să învețe cum se face politica. I-au făcut pomana la Brâncoveni, în Valahia. L-au plâns maică-sa Stanca și frate-său mai mic, Constantin; au împărțit ștergare, colăcei și pitaci de argint, că erau Brâncovenii cei mai bogați boieri din Oltenia. Și când popii ridicau coliva, se spune că s-ar fi auzit plânsetul lui Constantin, rămas singur, doar cu o mamă mai să-și iasă din minți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tale să aibă greutate. Înmormântarea măriei sale trebuie să o facă mânăstirea Cotroceni, că pentru asta a fost înzestrată de domn, dar să o facă așa cum se cuvine. Să ai grijă ca tot omul, boier sau prostime, să-și primească lumânarea, colăcelul, băsmăluța și paraua. Să fie ca la maica mare, pomană din toată inima. Dacă egumenul și doamna se zgârcesc să spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Și vodă unde e? Cum? Vorbește vlădica? În biserică, mai frumoasă ca oricând zăcea Stanca. Bocetele se stinseseră și litania monahilor încetase. Boierii au ridicat capetele mirați de liniștea ce lăsa să se audă sfârâitul lumânărilor din ceară curată strânse colăcel spiralat ca un melc. Fusese iubită doamna Stanca? Așa s-ar părea, judecând după sinceritatea tristeții de pe fețele tuturor și pe care vlădica Antim o vedea oriunde și ar fi rotit privirile. Începu cu glas măsurat, puțin răgușit, fără să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Curaçao albastru. Mmm. Nu-i așa că arată delicios? Adriana își scoase sandalele legate cu șiret în jurul gleznei lăsând să se vadă o pedichiură cu lac roz pal și își răsuci topul sub banda sutienului. Deși mai văzuse abdomenul plat, fără colăcei, al Adrianei de o mie de ori, Emmy nu se putu abține să nu se uite îndelung. Politicoasă, Adriana se prefăcu că nu observă. Dădu din cap spre sticlă. — Specialitate din partea locului. Ar trebui s-o începem chiar acum ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Casa pustie. Bivolii pe la porți. Un măr se desprinde de ram, zdrobindu-se În râpa adâncă, cu viermele În el. Lângă șură parastasul e pe sfârșite. Popa e roșu În obraji. În pomul mortului nu mai sunt mere și nici colăcei. Se aprind stelele, aceleași semne ale unui cataclism revolut. Sunt toate. Nici una lipsă. Nimeni murind. Totul ca o constatare. Ca ceva de dincolo de ușă. Cheia la Îndemână. Camera interzisă. Tu, singur În fața ușii. Ai intrat hoțește. Călcând porunca, păcătuind. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]