19,534 matches
-
predecesorii săi s-au oprit" (unhcr.md/article); Această declarație a făcut-o ministrul interimar al economiei Elena Gorelova (...). Conform dumneaei, în cadrul casei de comerț vor fi deschise reprezentanțe ale Agenției naționale de turism" (Timpul, 27.03.2002); "ceilalți doi colaboratori (...) la momentul perfectării actului de control nu mai activau în cadrul Comisiei Naționale (dumnealor au fost concediați la 18.09.2000)" (Hotărîre a Curții de conturi, în Monitorul oficial al R. Moldova, 155-157/67, 2001). Foarte puternic se manifestă, în textele
"Dumnealui" și "domnia sa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15158_a_16483]
-
balcon pot fi oricînd asimilați ca făcînd parte din Curtea lui Bérenger I. Undeva în spate, sus, pe scena propriu-zisă, o mică orchestră cîntă live "o muzică regală derizorie", compusă de Marius Leau, avînd-o ca solistă pe Ligia Dună (alți colaboratori fideli și importanți ai regizorului). Spectacolul a început. În acordurile acestui prolog. Ne aflăm cu o oră și patruzeci și cinci de minute înainte de sfîrșitul Regelui. Și cu un sfert de oră înainte ca el să afle verdictul din gura
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
de ani (1958-1990), deși ani buni, între 1966 și 1979, jurnalul a fost abandonat. Paginile din Arhipelag sînt de la reluarea lui în toamna lui 1980. În același număr, de semnalat mai multe interviuiri (între care unul cu dl Pavel Șușară, colaboratorul nostru permanent) și un editorial al redactorului șef, prozatorul Radu Ciobanu, care ar merita citat pe de-a-ntregul. E vorba în el de un "obicei al pămîntului" în politica românească, aceea dintotdeauna, de a face loc clientelei de partid după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
Aș completa, numai, în ce mod mi-am putut atinge scopul atât de greu de atins: mi-au oferit ajutor doi-trei inimoși căutători, ca și mine, și care au "dat șfară în țară" (la Cluj, la Iași, Brăila, Constanța) pe la colaboratori, care să caute acel număr de ziar din 1947 (câte eforturi - și doar nu căutasem un incunabil ori cine știe ce publicație din secolul al XIX-lea!). Am avut norocul altui ajutor, neprețuit, șí al unui cercetător împătimit al BA, care a
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care E. Lovinescu îl ironizează cu eleganță, observînd că „ferocele” colaborator oficiază „ca și cum zarafi ancestrali i-ar fi lăsat moștenire o balanță ideală”, insurgentul scrie o prefață incendiară. Dintr-o singură trăsătură de condei (vai, cît de neinspirată !) anexează și aservește întreaga literatură română celei franceze, nu doar citită și înțeleasă
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
În Adev|rul literar Și artistic nr. 688, dl Daniel Cristea-Enache semnează un pamflet contra celor care întrețin un pretins conflict între generații. Intitulat Rogozanii, pamflet care se referă la redactorul „Evenimentului zilei”, dl C. Rogozanu. Între păcatele fostului nostru colaborator se va fi aflînd și o părere prea bună despre tineri, dar nu credem că dl C. R. este capul de serie în alimentarea falsului conflict cu pricina. Mi se pare că dl D. C-E. îl putea găsi singur și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
mss. N-St., în care se consemnază această samavolnicie, este o probă. Îl dețin și pot oricînd să-l pun la dispoziție”, scrie dl Pintea. Toată chestiunea provine de la dl Ardeleanu care evocă două eliminări ale lui N. St. dintre colaboratorii RFR: una în 1939, împreună cu Streinu (de fapt, mai probabil în 1941, după înscăunarea lui Caracostea, cînd au dispărut dintre colaboratori și Cioculescu și alții), a doua, în 1947, „în urma unui denunț al lui G. Călinescu.” Dl Pintea ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
dispoziție”, scrie dl Pintea. Toată chestiunea provine de la dl Ardeleanu care evocă două eliminări ale lui N. St. dintre colaboratorii RFR: una în 1939, împreună cu Streinu (de fapt, mai probabil în 1941, după înscăunarea lui Caracostea, cînd au dispărut dintre colaboratori și Cioculescu și alții), a doua, în 1947, „în urma unui denunț al lui G. Călinescu.” Dl Pintea ar trebui să comunice textul incriminator. Îl publicăm oricînd în România literară. Astfel de informații trebuie făcute publice. l Tot din revista bistrițeană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
ale părinților, pe urmă a soției. Încet-încet, am rămas cam dezgolit de familie. Fiecare ne așteptăm rândul. Eu am, însă, norocul unei alte familii: lucrările mele, care mă înconjoară și pe care le iubesc ca și cum ar fi copiii mei și colaboratorii mei din muzeu. - La fel ca într-una dintre sculpturile dumneavoastră, ați avut un înger mereu alături. - Dragă, problema se împarte în felul următor: întâi, au fost cei care m-au inițiat în tainele artei, care m-au ajutat să
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
cale se va produce o creștere instantanee a capitalului lor de imagine. În fine, există și politicieni care scriu cărți (doar) cu gîndul de a plăti polițe mai vechi rivalilor din viața politică (cel mai adesea chiar celor mai apropiați colaboratori din propriul lor partid sau din diversele structuri de putere). Printre politicienii care au scris (pentru unii, mai corect ar fi, au semnat) cărți în anii din urmă se numără foști și actuali președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, foștii
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
cercetări care ar putea interesa pe intelectualii de azi, dornici de a depăși orizonturile culturii moderne. Anticii au avut adeseori iluminări culturale eterne... Dar cine să le cunoască? Nimeni nu a semnalat Nova Studia Classica, I, deși numele unora dintre colaboratorii volumului apar relativ frecvent în publicațiile actuale din țară.
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
trecut prin experiența de muncitor necalificat la Uzinele Mecanice din Oțelul Roșu și, ulterior, la ICVA București, absolvent al Facultății de Istoria și Teoria Artei din cadrul Institutului de Arte Plastice București, ajuns după revoluție funcționar guvernamental la Ministerul Culturii, apoi colaborator al postului de radio „Europa Liberă” și al „României literare”, considerat, în anii din urmă, drept unul dintre principalii specialiști români în domeniul artelor plastice), Pavel Șușară a devenit, după 1996, an în care a publicat, la vîrsta de 43
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
care are în pregătire o nouă carte, un „memoriu științific (sic!)”, intitulat Tărtăria - Preistoria Secretă. l În Dilema din 12-18 septembrie, iată-l și pe dl C. Rogozanu luînd taurul gerontocrației de coarne: profitînd de tema numărului (Teribilismul), fostul nostru colaborator pare sigur că una din cauzele penuriei de teribiliști în România constă în faptul că generația ’60 (o fi fost ea, dacă o fi fost, teribilă, dar astăzi...) n-a murit de tot, în ciuda vîrstei înaintate... Aveți puțintică răbdare, colega
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
amintită mai sus, urmată de evocările unor foști studenți, ajunși și ei universitari și colegi de catedră cu profesorul evocat. Și Ion Mărgineanu solicită evocările unor foști studenți ai profesorului, trăitori pe meleagurile Albei, dar și ale unor prieteni și colaboratori apropiați ca Dumitru Salade (el însuși un fiu al județului Alba), Maria Protase, Mircea Popa etc. O mențiune deosebită merită paginile documentare: referatele de la susținerea doctoratului, semnate de Sextil Pușcariu și D. Popovici, cu aprecieri superlative și cu memorabile caracterizări
Recuperare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13526_a_14851]
-
l În Izvoare, publicație a Asociației scriitorilor israelieni de limbă română, numărul 33-34-35, 2003, dnei Mariana Juster îi este preluat din “Caietul cultural” dedicat memoriei lui Z. Ornea un emoționant Kadish lui Zigu. Dna Juster, vară primară cu neuitatul nostru colaborator și prieten, își amintește de copilăria lor comună de la Frumușica, satul moldovean pitit între dealuri, imașuri și gîrlă, pe cînd Zigu, bălai și pirpiriu, ducea vajnic vitele la păscut. În iulie 1941, au fost izgoniți din sat toți evreii. Așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13520_a_14845]
-
se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei special a depășit corsetul condiției de “interpret”, de instrument, devenind un colaborator cu o contribuție fundamentală într-un demers creator depășind poziția rolului principal dintr-o distribuție. A împlinit, de curând, 90 de ani și toate emoțiile și certurile au rămas în trecut. Când îi asculți clopoțeii din voce, înțelegi cât de
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
atenția admiratorului lui Ion Rotaru că a rămas mult în urmă cu lecturile (cît despre gusturi, e de bănuit că o preferă și azi pe Maria Cunțan lui Arghezi și Ion Barbu). l Dintr-un timp retrograd vin și unii colaboratori la seria nouă a „Argeșului”: în acest număr poate fi întîlnit Ion Dodu Bălan, lăudîndu-l cu limboi de lemn pe Mihai Ungheanu pentru volumul Amintirea mentorilor, prilej de a-i face o temenea după veche obișnuință, și „șefului” („Unele portrete
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
toate „câmpurile”, inclusiv al literaturii, polemici profesioniste, de idei, renunțarea la tonul lugubru al celor care, este adevărat, au suferit în anii 1945-1989. Viitorul literaturii nu se hrănește din vaiete. De asemenea, publicațiile au nevoie de o permanentă înnoire a colaboratorilor. Desigur, titularii de rubrici sunt necesari, dar, de pildă, „Adevărul literar și artistic” și-a restructurat conținutul, eliminând aproape orice colaborare din afară, ceea ce nu cred că va atrage mai mulți cititori, ci dimpotrivă. În concluzie, presa literară trebuie să
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de istorie și geografie a Transilvaniei, elogiate de Eminescu în "Timpul", colaborator al lui Timotei Cipariu, nu are nimic cu Samuil Micu și cu Inochentie Micu, decât admirația și prețuirea față de acești înaintași. El se numea Moldovan (prietenii îi ziceau Moldovănuț pentru că era mic de statură) și și-a adăugat acest cognomen
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
de sculptură și arhitectură. Astfel, continuînd preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (apărută abia în 1972), prețioasă prin documentarea ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N. Iorga” și - tristă ipostază! - al Institutului de studii româno-sovietice al Academiei (...) Păcătoase vremuri, în care, iată, o soluție de continuitate (avem în vedere cercetătorul) și chiar de supraviețuire pentru Gh. Bezviconi a fost să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
un nume în care credem, atunci însoțim textele debutantului nostru cu o prezentare cu date utile despre autor, semnată de un coleg valoros care girează debutul. Toate acestea le puteți și dvs. deduce că general acceptată modalitate de lucru cu colaboratorii. Fiind nu întotdeauna optimistă, ci de la caz la caz și toleranța cu măsura, n-am să spun acum că un "original aruncă în apă o idee și zece sobri recunoscuți plonjează instantaneu s-o scoată vie la liman. Aș fi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
cine ar fi el, să susțnă manifestările organizate sub patronajul spiritual postum al lui G. Călinescu. Tradița este continuată de actualul primar al orașului, ing. Emil Lemnaru, care și-a oferit și anul acesta sprijinul prețos. Dar cel mai important colaborator al lui Constantin Th. Ciobanu este publicul din Onești, cultivat, atent, participativ. Tot 20 iunie, ora 18. La sediul Fundaței "G. Călinescu" se lansează volumul omagial dedicat lui Eugen Simion. Volumul (am arătat asta și în intervența mea) nu cuprinde
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
marii poete Ileana Mălăncioiu. Versurile ei sunt ascultate cu evlavie, ca un mesaj din care nu trebuie să se piardă nici un cuvânt. Un succes remarcabil are, apoi, recitalul violonistului Șerban Lupu, acompaniat la pian, cu grațe, de Viorica Boerescu (soța colaboratorului nostru Pârvu Boerescu). 21 iunie, ora 10. În aceeași clădire, ultramodernă, a bibliotecii are loc Colocviul de literatură cu tema " G. Călinescu și critica literară postbelică". Moderatori sunt Eugen Simion, Mircea Martin și Alexandru Zub. Fiecare dintre ei are câte
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
În ce-i privește pe români, muzica sacră bizantină Înrădăcinată etnic În originea sa tracă, este parte ontologică a etnogenezei lor traco-romano-creștine”. La rândul său, Richard GRALLO, profesor asociat de psihologie aplicată la Colegiul Metropolitan din New York și un constant colaborator al comunității cultural-științifice românești din SUA, a vorbit despre: interogația ca proces cognitiv: implicații pentru Învățământ și cultură. Pornind de la cele mai recente cercetări științifice de strictă specialitate, autorul aduce clarificări importante, inclusiv În ceea ce privește unele din „funcțiile Întrebărilor și introspecțiilor
Adevărații ambasadori ai culturii Românești. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_331]
-
pe copertă»), dar și de orgoliu creator (prin voința de a depăși statutul îndeobște rezervat traducătorului prin însăși performanța traducătorului)." E evident că nu orice cunoscător de limbi străine poate transpune în românește opere literare (deși multe edituri își aleg colaboratorii aiurea, pe criterii de amiciție, pe pile, sau dintre cei ce pot obține, prin relații personale, un copyright mai ieftin). Întrebată cît timp durează formarea unui traducător și ce abilități cere, Irina Mavrodin răspunde: "E cu neputință de vorbit în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]