1,541 matches
-
Dragoș Bucurenci Îți rămân recunoscător dacă-ți vei lua 4 minute din timpul tău și vei privi acest colaj până la final. Deși nu pare, acest film vorbește despre speranța. Și despre cea mai pragmatică formă de a-ți iubi aproapele. Sinistru. Ne aduce aminte că sănătatea e cel mai prețios lucru pe care îl avem. ...și mai pleci și
Ce se poate face cu două sute de euro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82479_a_83804]
-
Dragoș Bucurenci Duminică, pe plajă de la Corbu. Citiți mai întâi ce scrie pe panoul din centrul colajului: Am fost și eu anul trecut la Corbu în căutarea unui colțișor liniștit pe malul mării, și peste ce am dat? Mașini parcate pe malul mării, oameni beți care aruncau mucuri de țigară pe nisip, multe plastice, grătare înșirate pe
Nesimțirea are chipul tău by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82491_a_83816]
-
august 2009 pana în prezent, rezidenții căminului și echipa tangaProject au elaborat împreună o serie de activiăți care au în centru practici de artă comunitară: ateliere de povești personale bazate pe experiențe de viață ale rezidenților, ateliere de desen și colaj, proiecții de film, spectacole de teatru comunitar și blogul administrat de un rezident al căminului. Centrul de Artă Comunitară Vârsta 4 își propune permanentizarea activităților de artă comunitară la căminul Rosen și stabilirea unei strategii pe termen lung, crearea unui
Trebuie să clădim un orizont by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82495_a_83820]
-
plictisitor semnat de Dan Puric. Am plecat din sală trist și, într-un fel, înciudat. Narcisismul acestui bufon de geniu pare să-l fi aruncat în cel mai convențional manierism: Royal Fashion mi s-a părut pur și simplu un colaj din toate producțiile sale de până acum, si, în plus, un colaj de mâna a doua. Vis mi s-a părut neconcludent. Are, totuși, cateva (puține) elemente originale, dar formulă spectacolului este aceeași. Mai multe poante și chiar scene întregi
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
un fel, înciudat. Narcisismul acestui bufon de geniu pare să-l fi aruncat în cel mai convențional manierism: Royal Fashion mi s-a părut pur și simplu un colaj din toate producțiile sale de până acum, si, în plus, un colaj de mâna a doua. Vis mi s-a părut neconcludent. Are, totuși, cateva (puține) elemente originale, dar formulă spectacolului este aceeași. Mai multe poante și chiar scene întregi sunt reciclate din spectacole mai vechi. Singurul lucru nou în aceste două
Puricul din vis by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82610_a_83935]
-
pastă de modelaj și accesorii Premiul lll Rașcu Antonia, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Iepuraș de Paști” - desen în carioca Mențiune: Mocanu Alexandra, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Primăvară” - acuarelă Plămădială Ana, Tg.Mureș, pentru lucrarea „În oraș” - desen în creioane colorate Colaje: Premiul l: Codrin Creța, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Dragonul primăverii” - modelaj în lut Premiul ll (ex.aequo): Moldovan Radu, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Lăcrămioare” - planșă hârtie colorată cu aplicații și lucrarea „Ghiocel” - desen acuarelă Săbădean Sebastian, Tg.Mureș, pentru lucrarea
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
care joacă un rol atît de important în poezia lui Mircea Ivănescu", scrie, analizînd subtil și emoționant, Matei Călinescu. Ipostaze și tonuri ivănesciene, culese din diferite interviuri publicate la timpul lor în "Euphorion", pe care le puteți găsi într-un colaj și în numărul despre care vorbim. ,Eu am fost bolnav într-o anumită perioadă din adolescență, destul de serios, de asta mă și retrag acum din ce în ce mai frecvent pe patul de suferință. Nevoit să-mi petrec aproape doi ani în pat, mi-
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
din câți a avut TVR-ul de-a lungul celor 50 de ani de existență, prietenul Haralampy este și unul dintre marii noștri povestitori de după Ion Creangă... Din acest punct de vedere, el ar putea fi depășit, eventual, de un colaj miciurinistic Florin Piersic-Florin Călinescu-Mona Muscă (fie-i țărâna moale pe unde calcă!), altoit pe trunchiul Gigi Becali-Lavinia Șandru-Corneliu Vadim Tudor - într-o greu probabilă/imaginabilă prezență a acestui de nestăvilit sextet la un talk-show transmis în direct de Realitatea Tv.
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
trasului de păr din zona secțiunii de aur, acolo unde se prepară repriza ori din cadența finală atașată Codei, care se prelungește peste măsură, aidoma oficierii unei torturi ce numai anunța, fără a pronunța, iminenta moarte. 3) Bella Figura, un colaj alcătuit pe baza unor fragmente din Salomon Rossi Suite (de Lukas Foss), Stabat Mater (de Pergolese), Concerto pour deux mandolinet et cordes (de Antonio Vivaldi) și Concerto grosso no. 6 (de Giuseppe Torelli), s-a înfățișat ca o manifestare inițial
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
pe ele însele. Evocarea anilor de formare și educație sentimentală, deși făcută cu aplomb și în răspăr, se alimentează simultan din prea multe surse pentru ca fluxul epic să mai poată fi dozat și stăpânit. Impresia generală este cea a unui colaj de texte aleatorii prinse prin anemice cârlige într-un spectacol semantic ostentativ și uneori flamboiant. Este o risipă de cultură generală, enciclopedism și inserturi plurilingve care sporesc senzația de nefiresc și compozit. între personajele cu nume stranii, imposibil de reținut
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
niscaiva noțiuni de simbolistică, ei purced să facă legături primejdioase: îți descoperă în "Ion" credințe cathare sau, mai recent, niște șamani prin Jurnalul lui Bridget Jones. E drept că postmodernismul are la capitolul dezavantaje și faptul că, vorbind mereu de colaje, citări, lipsă de originalitate, a dat frîu liber acestei boli. Tot în perimetrul ei aș situa și Afacerea Sokal, al cărei rol a fost însă de a o demasca. Ce să-i faci, istoria va avea de triat acești sinapșiști
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic!), bine făcut, de povestiri realiste despre un real absurd. Al Armatei, zisă și "marea mută". Numai că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O inspecție sanitară inopinată. Pînă să vină generalul medic de la București
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
nebuniei: Ťceva care este la mijloc,/ între niște chiloți/ femeiești și un bazin jupuitť / în lăcașul/ strămoșului". Sau: "Noiembrie, ninge, ninge cu spori care vin de pe lumea/ cealaltă, spori/ împinși de presiunea luminii emise de steaua/ centrală, aici e/ buba". Colaje ce surprind o dereglare perversă a lucrurilor, o întoarcere pe dos a rodniciei încăpute pe mîna absurdului. Dar poetul, totuși? Ce spune oare poetul care are îndeobște aerul de-a înregistra un basm al groazei, rostit "de o străină gură
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
unei abordări sintetice, una ce ar încadra particularitatea într-o imagine de ansamblu mai amplă. În egală măsură, focalizându-ne asupra detaliilor caracteristice, s-ar putea omite potențialitatea unor posibilități fecunde de reformulare a trecutului în termenii prezentului. 3.4. Colajul de stiluri drept concepție hiper-stilistică Postmodernismul reprezintă o ultimă perioadă istorică în care mai pot fi recunoscute caracterele generice a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție stilistică. Sunt importante două observații: (1) doar situarea în postmodernitate
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
al concepției stilistice, încadrabil în „săgeata” evolutivă a procesului de compresie stilistică, îl reprezintă alăturarea comparativă a două lucrări orchestrale - „Sinfonia” lui Luciano Berio (1925-2003) și Simfonia nr. 1 a lui Alfred Schnittke (1934-1998), ambele fiind concepute în ideea unui colaj stilistic, concepție care anulează nu doar criteriul omogenității „monolitice” sau stratificării unui stil în constituente eterogene succesive, ci desființează pur și simplu atât distanța temporală ca determinantă a locului în istoria muzicii a unei lucrări sau compozitor, cât și criteriul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică) de stil polistilistic
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
2), Stockhausen (Gruppen), Globokar (Accord)<footnote Vezi Ibidem, p. 52. footnote>. Concepția acestei părți, precum și structura întregii lucrări - una concepută în cinci părți - reprezintă o spectaculoasă declarație de intenție postmodernă, precum și un strălucit exemplu al plauzibilității tehnicilor de citat și colaj, dar și a aplicabilității practice a acestora în calitate de concepție componistică și lucrare muzicală concretă. Berio însuși recurge la imaginea unui fluviu atunci când își comentează propria lucrare: „Există la Mahler un aspect oniric foarte atractiv, care mă face să mă gândesc
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu sunt cunoscute legitățile acesteia. Nu este cunoscut, de pildă, câte straturi ale polifoniei stilistice poate să recepteze simultan ascultătorul, nu sunt cunoscute legitățile de asamblare a colajului sau a modulației stilistice treptate - oare există acestea în realitate? Nu cunoaștem pe unde trece hotarul între eclectism și polistilistică și, în sfârșit, între polistilistică și plagiat. Problema apartenenței crește în complexitate și nu doar juridic, ci și ca sens
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
topit o multitudine de influențe, însă întotdeauna acestea sunt într-un mod irepetabil ale lui, ale lui Șostakovici, o muzică a cărei fiecare măsură poartă în ea tot organicismul gândirii lui muzicale. Într-un mod uimitor, chiar și citatele din colaje, tipice mai ales pentru anii ’20-’30 și pentru timpul prezent, sunt receptate ca material autentic - și nu doar datorită legăturilor intonaționale, ritmice sau timbrale cu textul de bază scris, dar și din cauză că nimerind în câmpul magnetic al muzicii lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
cvartete, a Cincisprezecea simfonie - acestea reprezintă intersecții temporale foarte originale, unde trecutul leagă relații noi cu prezentul, invadând, similar cu stafia tatălui lui Hamlet, realitatea muzicală și formând-o. Însă, atunci când la Șostakovici imaginile trecutului muzical personal se întâlnesc în colaje cu imagini din istoria muzicii, apare un efect uimitor al obiectivării, a convertirii individualului la universal, și în acest fel este soluționată cea mai mare problemă existențială a artistului - înrâurirea lumii prin contopire cu aceasta.”<footnote Alfred Schnittke, „Cercurile influenței
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
se recunoască, în felul nevăzătorilor. În ciuda culorilor acrilice vii, a formelor simple, a compoziției foarte echilibrate, transpare aici acel grăunte de nebunie și angoasă care o însoțește pe Alice în explorarea ei. Preferințele colegei și prietenei mele au mers spre colajul din scoarțe de bananieri realizat de Frédéric Kabeya Tshipama din Congo, în care artistul o reprezintă pe Alice, jumătate mare, jumătate mică, mergînd pe tabla de șah. Culorile sunt naturale, de pămînt tern, dar simultaneitatea celor două dimensiuni ale Alicei
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
reper, anul 1968, se referă la aspectul pur muzical al schimbării de paradigmă conceptuală. Este vorba aici despre un cumul de lucrări în care se relevă diferența calitativa a unei gândiri musicale noi (implicate fiind, în special, tehnicile citatului și colajului, însă nu doar), care se impune drept o alteritate indiferență față de standardul cumulative al gândirii și practicilor musicale ale celei de a treia avangardă. Deși “plajă” cronologică a lucrărilor musicale este ceva mai extinsă - aproximativ între mijlocul anilor ’60 și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și referențialitatea (în accepțiunea lor postmodernă), ar putea fi „lecturata” prin grila unui fenomen postmodern precum suprimarea delimitărilor între culturile savanta și populară, însă cu o pronunțată tendința de revenire la vernacular. În termenii acestei atitudini, procedeele de citat și colaj apelează lucrările „sacrosancte” ale trecutului muzical savant, insă prin intermediul unei lecturi demistificatoare, extrăgând din consistentă lor profiluri melodice-tematice recognoscibile într-un mod spontan („șlagărele”) și prezentându-le sub forma unui „folclor” al muzicii serioase, cu nimic diferit, spre exemplu, de
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
opinia autoarei, rezultă din principiul juxtapunerii care implică o includere eclectica de material (împrumutat) din surse disparate și uneori chiar a unor elemente care nu sunt muzicale: (a) citatul: Luciano Berio - Sinfonia (1968), Alfred Schnittke - Cvartetul nr. 3 (1983); (b) colajul: John Cage - Musicircus (1967), John Zorn - juxtapuneri din jazz, swing, pop, reggae, muzică de film și televiziune; (c) disoluția autorului în lucrarea muzicală că proces/performance - Laurie Anderson (anii '70); (d) anii '90: implicarea muzicii populare comerciale în lucrări proprii
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a post-minimalismului, poate fi imaginata drept un raspuns postmodernist la modernismul unei lucrări precum "Le Marteau sans maître" (1954) de Pierre Boulez, un răspuns post-minimalist la o lucrare pan-serială. Însă lucrurile nu se opresc doar aici. Tehnică citarii și colajului, generalizarea tehnicii de pastișa include, însă, perioade stilistice de la care postmodernitatea nu și-ar putea revendică legitimitatea unei descendente evidente: impresionismul, romantismul, clasicismul, barocul, renașterea, precum și muzica Evului Mediu. În realitate, postmodernismul muzical în particular și postmodernitatea în general se
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]