494 matches
-
fi așteptat că, după cincizeci de ani de comunism, anti-individ să acordăm o mai mare atenție persoanei. În schimb, așa cum spunea Hayek, sub alibiul bunelor intenții ne îndreptăm cu pași repezi spre un alt socialism, spre servitute și spre un colectivism de gandire. Nu asta a fost contractul pe care l-am încheiat cu toții în decembrie 1989. Aceste atacuri repetate în inima Europei dovedesc că undeva s-a greșit și se greșește grav în modul în care sunt construite democrațiile liberale
Nu terorismul islamic e cel mai mare pericol pentru România. Despre terorismul de la noi de acasă () [Corola-blog/BlogPost/337833_a_339162]
-
presus de timp, se întâlnește cu creaturile temporale prin energiile Sale" [17]. Marele merit al Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae constă în faptul de a fi prezentat Sfânta Treime ca structură personală onto-relațională a iubirii supreme, arătând că dincolo de individualism și colectivism, omul a fost creat pentru comuniune cu Dumnezeu, ca să se împărtășească din energiile necreate ale eternității Sale. IV. A doua reconstrucție teologică pe care o intreprinde ilustrul nostru dascăl, are în vedere deschiderea cosmosului creat față de Ziditorul lui. Din acest
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
se alinieze cu acestea. ▪ Învață despre preferințele culturale și lingvistice ale unei persoane și despre experiențele sale traumatizante și se bazează pe acestea atunci când colaborează la procesul de planificare. Recunoaște factorii culturali și lingvistici, cum ar fi individualismul și colectivismul, limba și comunicarea, valorile și credințele, obiceiurile și ritualurile, relațiile cu figurile de autoritate, evitarea incertitudinii, relațiile cu timpul și alte diferențe interculturale care trebuie să fie înțelese și respectate în procesul de planificare centrată pe persoană și în obiectivul
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
ca deosebit de important rolul clerului, implicarea lui în politică trebuie, mai întâi de toate, înțeleasă sub acest aspect de fundamentare a unei moralități a actului politic, de întărire în inimile mirenilor a conștiinței comunitare înțe1easă nu în sensul comunitarismului sau colectivismului de factură socialistă([9]), ci în sensul transparenței Bisericii([10]) și a responsabilității creștine([11]), în sensul slujirii semenului și al împreună-lucrării pentru propășirea țării. Biserica, cultura și civilizația lumii de astăzi Vorbind de cultură ne vedem nevoiți să stăruim
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
creștinismului. Și, deci, acțiunea socială a Bisericii are ca temei de referință valoarea persoanei, întrucât prin persoană se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
totul altă înțelegere. Biserica nu mai este doar un monument venerabil care aparține trecutului, ci o putere vie și actuală". Această reînnoire ortodoxă este un fel de grație, în timp ce Europa trăiește cele două drame ale individualismului capitalist democratic și ale colectivismului comunist, în fapt două manifestări ale dramei materialismului. Proiectul lui Crainic constă în a asocia tradiția culturii istorice românești, care s-a dezvoltat în Biserică, cu modelul fascist. Programul său este expus în Statul etnocratic (1936). Legea lui Hristos este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
accedere la putere a iliescienilor vadimiști. Care, liniștiți, nu mai caută, doct, peste fruntarii, departe, modele salvatoare, pentru manipularea unei populații tot mai dezorientate, tot mai sărăcite, dar și tot mai naive în fața populismului deșănțat, fiindu-le suficientă re-"implementarea" colectivismului etatist. Întîrziindu-ne, tragic, în revenirea la lumea civilizată. Întîrziindu-ne, nu și oprindu-ne. Ca nație erodată, slavă domnului, în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
simplele prezențe ale tinerilor. Pe stradă, în bistrouri, în foaierele teatrului, în expoziții. Juxtapunînd, contrapunînd astfel generația crudă, străină de canoanele comunismului, marelui segment de populație, mai ales cea de vîrsta a treia, marcat, se pare, pentru totdeauna, de... binefacerile colectivismului în care și-a consumat, în cea mai mare parte a existenței, energia. Ce dezamăgire! Cîtă vinovată autoamăgire în perceperea mentalității tinerilor care atît de antrenant ne înconjoară, ne depășesc în buestru pe trotuar, ne replică trufaș-biologic în foaiere, ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
clipa asta, cu imensă părere de rău, n-o să mă mai las atît de frapat de hormonii care defilează sprințar pe lîngă noi. Dar nici de molîii (dumnezeule, cît de mulți!) ai căror hormoni au hrănit, amar de vreme, nenorocitul colectivism, iar azi stau presați în albumul cu fotografii de familie. Marea familie... Un pesimism nu neapărat maladiv mă readuce acum, înțelept, în liniștea atelierului. De la fereastra căruia filtru lumea largă mi se arată oricum mult mai frumoasă. Deci. Conjuncția care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
le-a făcut! Bine le-a făcut! 21 septembrie Sub înaltul patronaj... Formulă subțire la origini, preluată abuziv de grosierii comuniști și exacerbată sub pantofarul epocii de aur. Conținînd, de altfel, o flagrantă contradicție în termeni, dacă juxtapunem rădăcina "patron" colectivismului plebeian. Preluată, la rîndu-i, de moștenitoarea directă, actuala administrație neocomunistă, și aplicată, indistinct, unde vrei și unde nu vrei, sub zîmbetul paternel al unui Iliescu ce vrea să ne convingă că fanul lui din mulțime, care acum cinci ani urla
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la antecesoarele ei nu mai seamănă, evident, cu a predecesorilor. Nu mai seamănă în exercițiul ei vizibil, dar nu stă prea departe de ele, dacă ne dăm seama că își extrage seva din același mental colectiv, alteratul mental al deceniilor colectivismului. Asumarea rolului paternal într-o populație buimăcită de corupție cu tot eclatantul, deliciosul număr prooccidental/proamerican al fostului activist întreține sentimentul unei interminabile cantonări într-o Românie neindentificabilă. Pînă și recentul ton dur al ambasadorului american diagnostic irefutabil ajunge trandafiriu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
impune cu asprime, neiertător, noua cutumă. Pictorilor și pictorilor nerămînîndu-le decît soluția individuală. Într-o Românie pe care începem să o iubim din nou după lugubrul interstițiu comunist, pentru că nu mai vrea (nu mai are cum) să se întoarcă la colectivism lozincard. Așa proceda eternul Tonitza. Nimeni însă nu-l poate împiedica azi pe etern anonimul O. să-și cumpere o limuzină de pe tabloul pe care i l-a plătit pe loc magnatul de vreme nouă. Chestiune de destin, nu? Și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Al doilea upercut și mai năucitor a venit din dreapta unui personaj, plecat culmea! din sistem, dar ca mai toți apostații de rasă, înverșunat în a-și face eficientă apostazia: zdrobirea ultimei redute dejist-ceaușist-iliesciene și instaurarea unei democrații fără urmă de colectivism anacronic. Cu toată alura lui gros populară, Băsescu a lucrat cu eleganță de ring, inimaginabilă pentru mohicanii ultimului comunism central-european și amuzant de spectaculoasă în ochii noilor cancelarii continentale. Și după ce, singur, rupsese gîtul mafiei de viță roșie neascunzîndu-și imensul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel dintâi creează întotdeauna inegalități, iar acțiunea antreprenorială determină întotdeauna inegalități economice... Niciuna dintre acestea nu poate fi prevenită fără intervenții tiranice nesfârșite în viața de zi cu zi..."1160. Există ceva romantic și chiar mistic în credința socialiștilor în colectivism și egalitarism 1161. Este ideea aceea îndrăzneață care a crescut în mințile oamenilor și conform căreia ei se pot situa deasupra naturii. De altfel, în epocă exista credința că omul poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la ideea de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
tineretului”, „Ethos”, „Libertatea” ș.a. În anii ’50 publică în revista academică „Studii și cercetări științifice” și în „Iașul literar”. Semnează și Anton Costin sau cu inițiale. În timpul vieții i-au apărut numai cărțile de sociologie: Cercetări filosofice și sociologice (1935), Colectivismul în filosofia lui Platon (1936), Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte (1936), Cunoaștere și suflet (1940), Antisemitismul și cauzele lui sociale (1945). Postum, i se editează volumul de versuri Senin (1972). Au rămas în manuscris două studii de sociologie
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
motive livrești. Ca și A. I. Odobescu, C. peripatetizează grațios și bonom. Numai că, „paralizat de discreție” (G. Călinescu), poate și de neîncredere, poetul a vrut să stea de vorbă doar cu sine însuși. SCRIERI: Cercetări filosofice și sociologice, Iași, 1935; Colectivismul în filosofia lui Platon, Iași, 1936; Originea socială a filosofiei lui Auguste Comte, București, 1936; Cunoaștere și suflet, Iași, 1940; Antisemitismul și cauzele lui sociale, București, 1945; ed. îngr. și introd. Constantin Schifirneț, București, 2000; Senin, îngr. și introd. Constantin
CLAUDIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
amărăciune pe care istorisirile bunicii nu izbuteau să o ascundă. Vreo neînțelegere de familie ale cărei cauze nu ne era dat să le cunoaștem? Sau o răceală foarte europeană în relațiile dintre cei apropiați, de neconceput pentru noi, rușii, cu colectivismul nostru debordant? Sau, pur și simplu, atitudinea ușor de înțeles a oamenilor modești față de una dintre cele patru surori, aventuriera familiei, care, în locul unui vis frumos de aur, aducea cu ea, de fiecare dată, frământările unei țări sălbatice și ale
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care o simte toată lumea la vârsta aceea. Cauți o evadare înainte de a fi înhățat de angrenajele vieții de adult, rămâi singur să-ți imaginezi aventurile amoroase ce vor urma. Așteptarea aceea, viața aceea de sihastru devine repede apăsătoare. De unde și colectivismul colcăitor și tribal al adolescenților, încercare febrilă de a juca, înainte de vreme, toate scenariile societății adulte. Rari sunt cei care, la treisprezece sau paisprezece ani, știu să reziste mecanismelor rolurilor impuse celor singuratici, celor contemplativi, cu toată cruzimea și intoleranța
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
dezagregare". (Cioran, 1990: 121) "Problemele tragice ale modernității se leagă de diferențierea și complexitatea născută din depășirea comunității. Este foarte comod să trăiești în comunitate. Dar stilul comunitar naiv nu rezolvă niciuna dintre problemele în fața cărora se află o națiune. Colectivismul, spre care evoluează lumea modernă, este mult mai complicat și mai stufos, în dinamismul său, decât ethosul comunitar." (Cioran, 1990: 126) Capitolul V Mobilitatea intercomunitară Pentru ca o comunitate să (ș( poată (ndeplini cu succes funcțiile, orice membru al ei trebuie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai toate manifestările omului european modern" (Bădescu, 1994: 56). Dacă ar fi să identificăm aspectul esențial al oricărui comunitarism, acesta ar fi reprezentat de interdependența colectivistă. Comunitariștii încearcă să găsească ordinea socială care combină cele mai dezirabile atribute atât ale colectivismului, cât și ale altor isme, ajungând la dezbateri considerabile și la forme variate, îndreptându-și, în general, săgețile către liberali. Pentru exemplificare, Harry Triandis (1995) face și el referire la unii dintre cei mai importanți teoreticieni în domeniu, cum ar
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunități cu valori și scopuri împărtășite. Pe această linie însă, gândirea comunitaristă a fost privită în cel mai bun caz ca puțin mai mult decât un corectiv al exceselor liberalismului și, în cel mai rău caz, ca o formă a colectivismului de modă veche. Or, așa cum susțin cei mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice și contemporane, și nu este doar o reacție la liberalism. Yong
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedere faptul că oamenii trăiesc dintotdeauna împreună cu semenii lor, fiecare fiind integrat unui grup imediat după naștere, "individualismul însuși, ca doctrină și ideal de viață, nu este decât un produs tardiv al istoriei social-umane. La începuturi n-a existat decât colectivismul, mai exact comunitarismul, fără posibilitatea ca aceasta să dispară integral vreodată" (Herseni, 1982: 513). Abordând și el problema individualism-comunitarism, Traian Herseni face mai întâi trimitere la o lucrare postumă a lui G. von Below (Die Entstehung der Soziologie, Jena, 1928
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
român ar fi împărțit între două tendințe contradictorii. Pe de o parte, la nivelul claselor din vârful ierarhiei, la vechii boieri și urmașii lor, se observă tendința spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fost distrusă" (Rădulescu-Motru, 1996: 129). Organizarea satului tradițional era totuși solidă și a permis prezervarea noastră. Forța era dată de modalitatea de armonizare a muncii colective respectiv a celei individuale. "Din punct de vedere economic, satul românesc ținea mijlocia între colectivismul slav și individualismul latin" (Rădulescu-Motru, 1996: 130). Proprietatea era atât individuală, cât și în indiviziune "pe neamuri". Deși unitatea de impozitare era satul, contribuția fiecărui sătean era în funcție de averea proprie. Exista grija pentru păstrarea proprietății pământului, cei care vindeau trebuind
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]