124 matches
-
ele? Cum e în Franța și Olanda? Olandezul, fără să fie colectivizat, produce cantități considerabile de lapte, brânză și carne, în timp ce e îndoielnic că ar produce mai mult, dimpotrivă, ar intra într-o depresiune și penurie cronică dacă s-ar colectiviza și iată de ce: inițiativa pentru sine când trebuie să produci lucruri atât de variate și care cer atâta grijă, cum ar fi verdețurile, legumele, carnea de toate soiurile, toată gama de produse care dacă sânt de calitate ne fac viața
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Parhon a știut că ăsta o să fie un partid de oameni sadici, sau răzbunători. Cînd a văzut Sadoveanu "oameni sărmani, mamă analfabetă", a semnat... Știu că Sadoveanu a semnat și invers. Condamnări la moarte de țărani care refuzau să se colectivizeze... A semnat că nu e de acord cu grațierea lor. Da, pentru că ăia nu "înțeleseseră" politica clasei muncitoare, pe ei nu i-a grațiat, pe mine m-a grațiat. Eu eram poporul. Ei nu erau poporul". Și continuă cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alte mașini agricole. În plus, până În 1927, Uniunea Sovietică cumpărase deja 27 000 de tractoare americane. Mulți dintre americanii care vizitaseră Rusia, printre care și Ezekial, priveau cu admirație fermele de stat sovietice care, În 1930, făgăduiau deja o agricultură colectivizată la scară largă. Americanii erau impresionați nu doar de mărimea fermelor, ci și de faptul că personalul tehnic - agronomi, economiști, ingineri, statisticieni - părea să dezvolte producția țării după principii raționale și egalitare. Criza pieței occidentale din 1930 a făcut experimentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
codificată În proiectele de inginerie socială, neglijează inevitabil anumite elemente esențiale funcționării lor. Dacă o fabrică ar fi silită să activeze numai În limitele rolurilor și funcțiilor specificate Într-un plan simplificat, atunci ea ar da repede faliment. Economiile planificate colectivizate de pretutindeni datorează deseori enorm improvizațiilor disperate pe care le face o economie informală, situată complet În afara cadrului oficial. Cu alte cuvinte, toate sistemele de ordine formală create prin inginerie socială sunt, de fapt, subsisteme ale unui cadru mai vast
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
stângă controlau tot mai multe segmente ale societății românești. Practic, ultima confruntare a național-țărăniștilor pe teme de politică agrară s-a produs în cursul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. Comuniștii, acuzați de opoziție că doreau să colectivizeze forțat pe țărani, au ripostat printr-o propagandă demagogică, pozând în cei mai sinceri apărători ai proprietății private. Argumentele lor nu au avut însă nici un efect asupra țărănimii, întrucât majoritatea zdrobitoare a sătenilor, chiar și mulți dintre cei înrolați în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cine a mai murit, cine s-a despărțit ori s-a îmbolnăvit, cum o mai ducem... Până la urmă, totul devenea un fel de raport despre starea speciei umane, un autoreglaj verbal. Comunitatea rurală sau de mahala reînvia, spectral, sub forma colectiviza(n)tă a cozii comuniste de la oraș. La București stăteam mai rar la coadă, stăteau, în schimb, ai mei, mai ales taică-meu, care, ca lector universitar, avea un program mai lejer. Eu veneam mai ales la sfârșit, când „se
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din România (Bucovina, Ardealul, Banatul) În care ravagiile comunismului sunt mult mai reduse. Nu peste tot este la fel, Îmi scrie și doamna Aurora Liiceanu. A mai rămas o urmă de normalitate morală În unele sate care n-au fost colectivizate. „Ce descrii tu se Întâlnește mai degrabă - dar poate greșesc - În zonele tembele, unde sărăcia e endemică. Am văzut În Maramureș că au ridicat colții cei harnici și au ce le trebuie. Muncesc nebunește și au de toate. Nu sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
țări comuniste. Cea mai emoționantă sală a Memorialului de la Sighet este cea în care un perete întreg este acoperit de o hartă a răscoalelor țărănești împotriva colectivizării. Această hartă cuprinde sute de sate, din toate județele țării, care au fost colectivizate numai după ce au fost asediate de armată, numai după ce ulițele le-au fost acoperite de trupurile țăranilor împușcați și lăsați să putrezeasca neîngropați, ca să genereze supunere și spaimă. Această hartă arată lumii că expresia “Mamăliga nu explodează”, nu are nici o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
evolutive pentru a plasa comunismul la capătul unui proces de accentuare a luptei de clasă și a contradicțiilor din sânul modului de producție capitalist. împingând până la limite extreme alienarea producătorilor, capitalismul contribuie la propria lui ruinare și servește proiectul comunist colectivizându-i pe oameni, dar și uneltele de muncă, și furnizând mijloacele pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și a determinismului economic. Revoluția trebuie să apară în punctul de ruptură al
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
întreprindere, un actor intermediar - numit tolkasc - este însărcinat oficial cu „împingerea” dosarelor la administrații și cu rezolvarea problemelor aprovizionării, inclusiv în resurse umane atunci când acestea lipsesc, pe scurt cu atenuarea consecințelor nepăsării oficiale. Tot așa cum, dacă, pe hârtie, agricultura este colectivizată, în realitate, micul lot de pământ lăsat în exploatare privată fiecărui kolhoznic - câțiva ari - este singurul care permite realizarea planului și asigurarea satisfacerii nevoilor. în teorie, activitatea privată este proscrisă, și planul este singurul cadru regulator. în realitate, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
viața nouă) vrea să instaureze o nouă morală și mizează pe transformarea relației dintre sexe. Un afiș de propagandă din 1931, „Jos sclavia domestică” afirmă că, transformând sarcinile casnice, menajere, într-o muncă renumerată, femeia își dobândește autonomia financiară și, colectivizând-o prin crearea de cantine și de creșe, timpul feminin este eliberat pentru practicarea sportului și pentru animarea cluburilor. Femeia „nouă” nu-i doar o citadină, ci și rurală. Figura mujicului este înlocuită cu cea a Kolhoznicei care conduce tractorul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dimensiune de propagandă*, ca fiind o ilustrare a entuziasmului revoluționar, și, deopotrivă, funcția de educare a maselor - Lenin însuși participă la subotnik-ul din 1 mai 1920. Tot astfel, ambiția revoluționară se abate în special asupra sferei private, încercând să o colectivizeze. Obiectivul radical al distrugerii societății burgheze își găsește, astfel, expresia în concepții avangardiste, arhitecții propovăduind construirea unor unități de locuire pe principiul punerii în comun a funcțiilor domestice - bucătării, băi - și reducând spațiul privat la niște celule. Numai câteva proiecte
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
improvizate de către Lenin și Stalin, sau Mao Tzedong. A rezultat o societate închisă, gri, lipsită de eficiență și tot mai represivă. O societate totalitaristă. Economia e condusă cu ajutorul planurilor anuale și cincinale și al indicațiilor liderilor partidului comunist. Agricultura este colectivizată, subzistînd un mic sector cooperatist în domeniul micilor meșteșuguri și servicii. Se realizează mari lucrări de infrastructură, cu costuri foarte mari și randamente mici, se practică un izolaționism față țările capitaliste, o lipsă de transparență aproape totală și o lipsă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
confirmat reușita financiară prin cumpărarea unei vile la Knokke. Aceste locuri de vilegiatură, patrimoniu de folosință pe scară planetară, sunt și ele un instrument de gestiune și de acumulare de capital social internațional. Grupul de egali dispune de un spațiu colectivizat în folosința sa, deși fiecare din elementele sale rămâne proprietatea unei familii, la scară atât națională, cât și internațională. V / Fabricarea și întreținerea marelui burghez Combinația diferitelor forme de capital care definește bogăția trebuie să fie transmisă din generație în
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
trăit prima copilărie și preadolescența într-o comunitate de nici o sută de gospodării din Munții Apuseni. O așezare mirifică cu oameni ce stăpâneau cai, vite, livezi de meri și peri, fânețe și păduri. Un sat ca acesta nu putea fi colectivizat, dar nici inclus în programul de electrificare. O enclavă de cutume și tradiții seculare perturbate simbolic de instituțiile regimului comunist. Istoria sa - integrată în protestele și răzvrătirile sociale transilvănene și încă, în plus, sărăcia exemplară în ilustrarea galeriei marxiste a
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
bărbații; mulți fuseseră prizonieri în URSS și m-au îmbrățișat plângând, fără însă să poată spune vreunul un cuvânt. Toți își făceau cruce și plângeau. Revolta din 1962 În vara lui 1962 sătenii, sătui de colectiv (fusese a doua comună colectivizată din țară), au reușit să ia în stăpânire Primăria, Postul de miliție, sediul CAP-ului, aproape o săptămână, imobilizând autoritățile, întrerupând legăturile telefonice și declarându-se liberi de comunism, încercând să atragă și satele dimprejur în această revoltă. Activiștii și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Privatizarea nu era așadar gândită ca o condiție strict necesară pentru trecerea la economia de piață, ci numai ca o parte restrânsă a unui sistem În care statul rămânea principalul factor de stabilitate. În același timp, PDAR condiționa restituirea terenurilor colectivizate de „Întoarcerea la țară” și exploatarea „personală” a pământului. Terenurile redobândite nu puteau fi revândute decât la cel puțin „10 ani după preluarea lor”, timp În care proprietarii dovedeau că „au utilizat pământul Într-o manieră bună pentru producția agricolă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți de abuzurile comunismului, majoritatea românilor s-au desprins greu de singurul sistem la care se puteau raporta. Cea mai gravă moștenire este cumplita dereglare a structurilor și a mentalităților. O economie aproape complet etatizată sau „colectivizată“, cu randament scăzut și cu un profil neadaptat necesităților pieței. Invazia autorității politice În toate compartimentele vieții. O societate obișnuită ca Puterea să comande și să ofere, mult puțin, ce și cum crede de cuviință. „A doua intrare În Europa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a salvat de la moarte petrecându-și toată tinerețea închis, ascuns în pivnița casei părintești. Radu pozează el însuși în victimă - i-a fost incendiată casa în care voia să-și petreacă anii de pensie, în satul pe care îl colectivizase și care, evident, îl refuză și nu îl iartă, Măgureanu a devenit victima propriei sale împotriviri ineficiente, iar Toma devine victima psihică simbolică a celor doi care s-au victimizat unul pe celălalt. Orgolii (1977) vorbește din nou despre orgoliul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
populație te-am văzut printre morminte, nu ne prea deranjau. De altfel, se găsea întotdeauna cineva care să aducă o sticlă de țuică sau de rachiu adevărat, procurate la negru sau de la țăranii de pe dealurile de sub munte, care nu fuseseră colectivizate și unde oamenii își distilau pe ascuns propria țuică de prune. Prieteniile legate în acei ani au fost ca un colac de salvare pentru cei ca noi. Faptul că ne simțeam purtați de același val ne apropia și mai mult
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
voastră și a copiilor voștri dacă vă faceți cozi de topor». Se discuta cu colectorii prea zeloși, ca și cu cei despre care se știa că sunt agenți ai securității. În asemenea situație, regimul a renunțat pe moment să mai colectivizeze cu forța în regiune. Ba chiar a evitat strămutarea oamenilor în alte părți, cu domiciliu obligatoriu. într-o seară ploioasă de toamnă, doi din acești luptători din munți, au îmbrăcat cojoacele specifice sătenilor din Viștea de Jos și s-au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
reluarea schimburilor comerciale cu Occidentul (și ca urmare a retragerii armatei ruse staționate în România din 1944), 1.760.000 familii integrate în structurile colectiviste, răscoale violente a țăranilor în mai multe județe; 1959: regiunea Craiova avea 75% din localități colectivizate; 1961 - 5 septembrie: Dej declară la Budapesta că peste 86% din suprafața arabilă a țării și din numărul total al familiilor țărănești fac parte din sectorul socialist; 30 noiembrie 1961: Plenara CC al PMR Dej admite că peste 80.000
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
noiembrie 1961: Plenara CC al PMR Dej admite că peste 80.000 de țărani, în majoritatea lor țărani muncitori, au fost trimiși în judecată, dintre ei peste 30.000 au fost judecați în procese publice; 22 decembrie 1961: Banatul este colectivizat în proporție de 88,7%; 1962 - ianuarie: răscoală în localitatea Drăgoiești, Suceava; 20 februarie 1962: răscoală în localitatea Dobra, Dâmbovița; 27 aprilie 1962: Dej anunță încheierea colectivizării; 1964: Venitul național este de 423 de dolari, cel mai mic din lagărul
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
considerat al statului de drept, deciziile astfel retrimise în societate și la nivelul diverselor grupuri de interese sub forma normelor sociale sau a normelor de producție sunt negociate și modificate în consecință, de către cetățenii interesați (muncitori, fermieri independenți în Polonia, colectivizați în România, funcționari, scriitori etc) potrivit intereselor circumstanțiale și locale. În această situație, dacă cetățenii participă la elaborarea socială a propriului destin, mai putem fi de acord cu criticile postcomuniste potrivit cărora socialismului de stat s-a manifestat sub forma
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: în timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. în sfârșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe când la Scornicești - sat de câmpie - a fost dezvoltată cea mai mare „colectivă” din România comunistă. Cu toate acestea, cei doi cercetători au observat de-a lungul analizei lor că procesele petrecute în cele două localități sunt similare, încadrându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]