2,007 matches
-
Astfel se adeverește, încă o dată, faptul că oriunde ne-ar purta valurile vieții nu putem uita satul natal în care am copilărit, casa părintească, poveștile bunicilor sau ale bătrânilor satului despre vremuri de restriște din timpul războiului, cotele insuportabile și colectivizarea forțată a agriculturii, în urma căreia au rămas fără unicul lor mijloc de existență - pământul și animalele. Localitatea Treznea va rămâne în istorie ca o localitate martir a neamului românesc, alături de Ip și alte localități care au cunoscut ororile războiului. De
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
a copilăriei mele ne-au rămas în curte două berze pe un porumbar, mare cât un hangar. Clămpăneau toată ziua a pagubă. Curând și-au luat zborul și s-au întors primăvara, când tata a plecat, părăsind satul de frica colectivizării! Mai venea, pe furiș, și ne aducea câte o pereche de teneși pentru fiecare copil. Niște teneși albi, mici și frumoși cum n-am mai văzut de atunci nici o altă pereche de încălțări. I-am purtat o vreme, pe umăr
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
viața țăranului exploatat în regimul burghezo-moșieresc, cauză a răscoalei din 1907. Subiectul răscoalei din 1907 se extinde în Bijuterii de familie (1949) de Petru Dumitriu, Zorii robilor (1950) de V. Em. Galan. Mihail Sadoveanu în Păuna Mică (1948) prefigurează tema colectivizării. Eusebiu Camilar în Negura (1949) are ca subiect dezastrul războiului mondial, temă ce va reveni stăruitor și la alți prozatori, configurând clișeul soldatului hitlerist ca personaj negativ și al soldatului sovietic ca personaj pozitiv. Pe tema războiului și a eliberării
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
Popovici. Tot Titus Popovici dă în 1958 Setea, unul dintre cele mai interesante romane axate pe atmosfera vieții rurale, cu portrete memorabile de țărani și pictură de epocă, în contextul reformei agrare din 1945. Marile teme ale prozei oportuniste sunt colectivizarea și industrializarea socialistă - victorii ale comunismului în cele două domenii ale vieții sociale ai cărei actori sunt țăranii și muncitorii. Dar nu numai ei: activiștii de partid dețin rolul principal, al "înțelepților", deținătorii adevărurilor și ai soluțiilor de viață socială
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
socială. Primele izbânzi, îndelung lăudate, sunt romanele: Mitrea Cocor (1949) de Mihail Sadoveanu, Temelia (I, 1951) de Eusebiu Camilar, Trandafir de la Moldova (1952) de Ion Istrati, Ogoare noi (1953) de Aurel Mihale, Bărăgan (I, 1954, II, 1959) - acestea pe tema colectivizării, iar despre edificarea socialismului în industrie: Oțel și pâine (1951) de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor (1952) de Nicolae Jianu, În orașul de pe Mureș (1954) de Francisc Munteanu. Petru Dumitriu, june prim al proletcultismului, amestecă temele și epocile într-o proză
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
00, de marți până vineri, între orele 10.00 - 21.00, iar în week-end, între orele 10.00 - 20.00. De asemenea, până pe 5 mai, la Sala Oaspeți, va fi organizată o expoziție pe tema coelctivizării, Războiul împotriva țăranimii - Anii colectivizării (1949 - 1962). Expoziția, care poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00, relevă sensul adânc și atroce al experimentului social comunist, caracterul său nihilist, forța sa tectonică, pentru întreaga categorie a țăranilor. Totodată, reprezentăm
Serile București Strict Secret - Maria Tănase by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79917_a_81242]
-
Atanasiu Gică: știe să povestească și anume din istoria neamului său, întîmplări romantice care-l fascinează pe omul legii și-l fac să închidă ochii la micile șuteli. Totuși găina „aparține tuturor” și e mîncată în colectiv tocmai în zorii colectivizării. Foarte recent, în romanul său Băieți aproape buni, Bogdan Teodorescu îl creează pe Mannix Florea, inspector de poliție, ins provenit din țigănime, păstrînd bune contacte cu interlopii etniei, dăruit cu un prenume tipic, „personaj care are șansa unei construcții memorabile
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
nu formulează acuzații legate de aceste anchete, dar consideră că sunt necesare lămuriri, date fiind amploarea lor. "Având în vedere amploarea lor (a cercetărilor, n.r.), având în vedere modalitățile fără precendent - pentru că cel puțin din cât cunoaștem istoria României, de la colectivizarea forțată din anii 50 un asemenea desant de procurori din poartă în poartă în satele românești nu s-a mai cunoscut - având în vedere faptul că același Parchet, cu aceiași conducători, cu prilejul altor alegeri, altor plângeri formulate în legătură cu posibile
Război între CSM și USL: CSM sesizează Inspecţia Judiciară pentru afirmaţiile lui Antonescu, Iliescu şi Ponta () [Corola-journal/Journalistic/42880_a_44205]
-
că cei din corul antic se vor întrece acum să arate cu degetul către USL ca fiind instigatorul acestor voturi incorecte (mă rog, ele încă nu s-au dovedit ca atare). Așadar, după ce au băntuit satele patriei, ca pe vremea colectivizării, procurorii s-au întors cu 260 de dosare penale. Firește că orice faptă de acest fel trebuie pedepsită, indiferent cine e beneficiarul voturilor multiple. Dar cât de “uriașă” este această fraudă în raport cu cele 8,5 milioane de voturi? Ea nu
Vosganian: De ce nu l-a pus Parchetul și pe Baconschi să jure pe Biblie în 2009? () [Corola-journal/Journalistic/42892_a_44217]
-
Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că nu poate să vorbească și începea să bolborosească ceva de neînțeles. Cu vreo doi ani înainte de colectivizare, Ghițișor s-a hotărât să-i dea lui Creața hectarul de pământ din Rotonda, hectarul lui Constantin. Acesta a lăsat cu limbă de moarte ca hectarul lui să-l dea lui soră-sa, că-i străină și săracă. Iar Ghițișor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
așa, cu satul românesc, comunismul a trebuit să lupte până să-l înfrângă. Păcălind pe țărani cu iluzoria reformă agrară din 1945 - pe care știau că nu aveau s-o respecte - comuniștii le-au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată de comuniști prin teroare. Colectivizarea nu a fost singura politică comunistă care a afectat satul românesc. Și politica de industrializare a
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pe țărani cu iluzoria reformă agrară din 1945 - pe care știau că nu aveau s-o respecte - comuniștii le-au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată de comuniști prin teroare. Colectivizarea nu a fost singura politică comunistă care a afectat satul românesc. Și politica de industrializare a avut importante consecințe sociologice, profesionale și economice, sporind populația urbană de la 22% în 1948
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
știau că nu aveau s-o respecte - comuniștii le-au oferit acestora o moarte mai lentă: colectivizarea. Iubitor de libertate, țăranul român s-a opus până în anul 1962, când proiectata colectivizare prin „convingere” a fost aplicată de comuniști prin teroare. Colectivizarea nu a fost singura politică comunistă care a afectat satul românesc. Și politica de industrializare a avut importante consecințe sociologice, profesionale și economice, sporind populația urbană de la 22% în 1948, la 30% în 1965 și la 49% în anul 1983
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o muncă interesantă, să iubească și să aibă copii, să fie soț, tată, bunic, bucurii firești și de înțeles. Luarea puterii de către PCR s-a făcut în numele luptei de clasă și al creării omului nou, cu o teorie economică aberantă: Colectivizarea la o populație de 80% țărani, cu lichidarea țărânilor muncitori, întreprinzători - chiaburii, a demonstrat că e inutil să muncești, mai bine furi de la IAS, CAP, prin extensie, fabrica, oraș. Omul nou, reprezentat de activiști, scursuri, analfabeți, hoți, demonstra clar ce
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de mama în 1935. Astea se uită sau se fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și despre suferințele celor amărâți, declasați, băgați la inchisoare că Tătărescu, Hudița, expropriați, chiaburi, cum s-a făcut colectivizarea, cu tunul și lagărul, ca la Suraia Vrancea comandant gen. lt. Nicolae Ceaușescu. Asta se ascunde sub preș și tu, ai tăi o țin lângă, că am trăit și mi-am făcut o carieră. Au avut nevoie de mintea mea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
obiceiurile cotidiene în care se odihneau. O modalitate de a experimenta asta a constituit-o pentru mulți dintre noi armata. Comunismul a mers la noi, în mod conștient sau la comanda altora, pe același principiu; acesta este sensul tare al colectivizării și urbanizării forțate. Ca și cum suma credințelor noastre (adică obiceiurilor) trebuie să fie constantă: atunci când pierdem unele înhățăm repede judecățile de-a gata oferite de propagandă sau de reclame, ca expresie a dorinței noastre de a crede în "adevăruri colective", impersonale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
identitatea unui individ. Activiștii comuniști i-au deposedat cu o tenacitate obsesivă pe semenii lor de locuințe și terenuri, pentru ca aceștia să rămână fără apărare, ca niște melci scoși din cochilii. Ce greu era pentru un activist care participa la colectivizarea forțată a agriculturii să ajungă la țăranul pe care voia să-l oblige, prin false argumente și, mai eficient, prin amenințări, să semneze cererea de intrare în G.A.C. (Gospodăria Agricolă Colectivă). Trebuia să bată întâi la poarta țăranului, apoi
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
ne-a aflat compacți pe o suprafață de trei sute de mii de kilometri pătrați, după o tăcere de zece secole. Deși cheia misterului era simplă... Emigrant a devenit românul, din toate stările sociale, în blestemații ani ai comunismului, ai naționalizărilor, colectivizării, reformelor bănești, ai tuturor comprimărilor ce făceau din el un sclav, un client virtual al pușcăriilor și, vai, al gropilor comune. Spre a ajunge în lumea liberă trebuia să fugi încălcând legea, punându-ți în joc nu numai libertatea, dar
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
fixarea între borne temporale a fundalului istoric, aproape nimic nu se poate înțelege din această povestire a unei întoarceri. Căci nu este o simplă întoarcere acasă. Ne aflăm în primii ani de după instalarea comunismului în România, anii naționalizării și ai colectivizării forțate, iar casa în care se întorc, după cinci ani de zile, bătrâna și nepotul ei abia ieșit din adolescență arată - prin chiar noul său aspect, datorat funcției pe care o îndeplinește în prezent - în ce fel au "evoluat" lucrurile
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sub formă individuală și teritorializată până în 1950. Performanța lor a variat de la caz la caz, în funcție de conjuncturi particulare. Secțiunea va nota pe scurt trei evoluții generale importante care au avut loc în perioada dintre sfârșitul secolului al XIX-lea și colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume nivelul genotipal. Acest nivel este ultima formă de reziliență a unei entități politice. În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Când și aceasta dispare, aranjamentul poate fi considerat ca definitiv dizolvat. Ceea ce ne interesează este tipul informației relevante care se imprimă în genotip și modul în care se întâmplă acest lucru. În cazul obștilor, după desființarea lor ca urmare a colectivizării, aranjamentul a fost redus la forma genotipală, constând în informație factuală existentă în arhive, în cercetările școlii monografice și în memoria participanților și, respectiv, în informație evaluativă, adică internalizat în modelele mentale și sub formă de ideologie, manifest sub forma
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]