82 matches
-
ordinea verbală la ordinea vizuală. Consecințele psiho-sociale și psihopatologice ale acestui fenomen sunt reprezentate prin următoarele: Omogenizarea culturală prin presiunea mass-mediei, care duce la o uniformizare a conștiințelor, realizând false legături comunitare și o pseudosolidaritate umană prin similitudine. Deși puternic colectivizat, omul se va simți izolat emoțional-afectiv, victimă a puterii de sugestie a imaginilor. Acțiunea repetată a audio-vizualului va sfârși printr-o adeziune automată, inconștientă și involuntară, de tipul unei comunicări empatice. Omul va înceta să mai gândească singur, acceptând și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1959-1960) a trecut producția agricolă sub controlul direct al statului 820. Agricultura est-germană era însă productivă, avansată și se deosebea mult de alte țări ale blocului sovietic. Mica proprietate țărănească a contribuit la acoperirea cererilor de consum, completând realizările producției colectivizate. Industria a intrat în procesul naționalizării, menținând însă două forme de proprietate: proprietatea de stat și o formă de proprietate comună cu participarea statului. În ciuda dificultăților, deși integrată în economiile mai puțin dezvoltate ale CAER, economia est-germană a progresat, situându
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
aspirațiilor lor seculare, și pe care l-au primit pentru câțiva ani, numai pentru a fi confiscat de către stat în 1928, când Stalin a lansat procesul de colectivizare. Dar Lenin a fost cel care a argumentat primul că pământul trebuie colectivizat deoarece țăranii intră în raporturi comerciale care sprijină activ capitalismul și subminează revoluția. Alte categorii sociale care au beneficiat de pe urma revoluției au fost artiștii și femeile. Activitățile artistice au cunoscut o scurtă fază efervescentă după abolirea cenzurii țariste, în timp ce femeile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de după 1980, salvarea a venit de la sat, din micile producții pe loturile personale, minuscule, îngăduite de procesul de colectivizare. Ceaușescu a fost consternat și revoltat constatând că micile loturi personale dădeau o producție mai mare decât aceea de pe marile suprafețe colectivizate (Chirot, 1978; Ronnas, 1989). Măsura luată a fost impunerea unor prețuri ce trebuiau respectate la nivel național (Mercurialul) și impunerea unor cote din produsele obținute pe aceste suprafețe mici, ce trebuiau predate statului. 5. Plata datoriilor externe Una dintre marile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
demonstra absurditatea. Mai exact, dacă la prima vedere, în contextul social-politic circumscris ficțiunii înseși, conacul din Temelia pare o oază de libertate, cel puțin pentru motivul că, datorită unor particularități geografice respectivul loc nu a putut fi identificat și, deci, colectivizat, el este, de fapt, o reconstituire în miniatură a înseși ideii de colectivizare și de gospodărie comunală. Eșecul lamentabil al coloniei paradisiace este extrapolată astfel, ironic, asupra utopiei comuniste. Declinul falansterului cauzat de derizoriul fapt că Marius, enigmaticul personaj idealizat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
distruse 500.000 de tone pământ arabil prin Însămânțarea de cereale În zone total inadecvate, unde puțina recoltă obținută era plină de buruieni. Într-un amestec tragicomic de planificare centralizată și corupție locală, comuniștii din KÎrghîzstan Îi Îndemnau pe țăranii colectivizați să cumpere produse de la băcănie pentru a Îndeplini norma. Penuria alimentară a provocat revolte În orașe de provincie (printre care Novocerkassk, În iunie 1962). După recolta dezastruoasă din 1963, În ianuarie 1964 URSS importa cereale din Vest. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economice; economia are la bază proprietatea de stat sau proprietatea colectivă; prețurile nu se formează liber, în funcție de de condițiile pieței; lipsesc libera inițiativă și concurența; se pune accent pe industrializare; neglijarea ramurilor economice producătoare de bunuri de consum; agricultura este colectivizată; grijă scăzută pentru calitatea mărfurilor; crize de subproducție; creștere economică de tip extensiv (dezvoltare bazată pe creșterea cantitativă a resurselor antrenate în activitatea economică); ineficacitatea, deoarece bunurile nu sunt produse în raport cu cererea existentă, ci pe baza planurilor întocmite de birocrați
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]