KorAP: Find »[drukola/base=colector & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...324 >

8,092 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca transportul apei uzate prin colectoarele rețelei să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc) pentru care determinarea ariei este ușor de realizat. Aceste suprafețe se numerotează cu cifre de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura 2.5). În același timp, se cunoaște

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ha] Tronson iteren ‰ Debitul de calcul pentru apa de ploaie într-o secțiune „i”, rezultă din luarea în considerare a traseului pentru care se obține cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, „tp”, pornind de la extremitatea amonte a colectorului. În cazuri speciale, condiționate de caracteristicile zonei canalizate (forma bazinului, valoarea coeficientului de scurgere, poziția unor afluențe de ape de suprafață etcă, se au în vedere situațiile care conduc la debite maxime, chiar dacă acestea nu corespund întregii suprafețe a zonei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
subterană, se consideră un debit de 0,5 ... 1,0 l/s pe km de conductă, în situația în care extradosul bolții conductei este situat la cel puțin 0,5 m sub nivelul hidrostatic al apei subterane; - în situații deosebite (colectoare de dimensiuni reduse, pozate la adâncimi mari în apă subterană, canalizări importante conform STAS 4273-83 etcă, determinarea debitului de ape subterane care se pot infiltra în rețeaua de canalizare se face pe bază de studii, ținând seama de caracteristicile stratului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
versanți în canalele de gardă se evacuează, pe cât posibil, direct în emisari, nu în rețeaua de canalizare a folosinței. Evacuarea acestor ape în rețeaua de canalizare a folosinței este admisă numai în cazuri speciale, cu justificare tehnicoeconomică. 2.4. Dimensionarea colectoarelor în sistem unitar Debitele de calcul pentru sistemul unitar se stabilesc prin însumarea debitelor orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
orare maxime de ape uzate menajere cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu debite uzate industriale, plus debitele de ape meteorice, rezultate din surse de suprafață și subterane. /2, 6, 15, 21, 27, 41, 46/ Calculul de dimensionare se face tabelar. 2.4.1. Determinarea pantei colectorului „ic” Pentru a determina panta colectorului „ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei să fie mai mare sau egală cu viteza de autocurățire (v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
v ≈ 0,7 m/să. Este de preferat să menținem colectorul cât mai la suprafață. În această situație reducem considerabil valoarea de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi mari ale colectoarelor să introducem cămine de spălare odată cu reducerea vitezei apei între 0,5 - 0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de investiție. În situații când panta terenului este foarte mică din condiții hidraulice suntem nevoiți la lungimi mari ale colectoarelor să introducem cămine de spălare odată cu reducerea vitezei apei între 0,5 - 0,7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
7 m/s. La lungimi mari ale colectorului pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de cămin / cămine de rupere de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de cămin / cămine de rupere de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg unul sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de pantă. În funcție de necesarul saltului de racord și de configurația geotopografică a traseului se aleg unul sau mai multe cămine de rupere de pantă (CRP). 2.4.2. Determinarea secțiunii colectoarelor (D sau B/H) Pentru a putea determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
secțiuni circulare, în sistem unitar 250 mm și maxim 500 mm, (canale din betonă;pentru secțiuni ovoide (B/HĂmin = 400/600 mm, (canale din betonă; - pentru conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mm și maxim 500 mm, (canale din betonă;pentru secțiuni ovoide (B/HĂmin = 400/600 mm, (canale din betonă; - pentru conducte din materiale plastice Dn min. = 200 mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mm. Modul de lucru Pentru determinarea secțiunii colectoarelor se utilizează diagramele pentru calculul colectoarelor (figurile 2.37, 2.38, 2.39). Procedeul este același pentru toate tipurile de secțiuni (fig. 2.36). Cunoscând debitul total de calcul „Qtotcalc” și panta colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colectorului „ic” (prin impunerea acesteia egală cu a terenului, în faza inițialăă se procedează astfel: - se intră cu debitul total de calcul, Qtotcalc, pe axa abscisei și se ridică o perpendiculară pe aceasta; - în același timp se intră cu panta colectorului, ic, pe ordonată ducând o paralelă la abscisă până se intersectează cu perpendiculara, ridicată anterior; - din acest punct se trasează o linie paralelă cu abscisa (spre dreapta) până se intersectează prima dreaptă de diametre (Dn sau B/H), citindu-se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sau B/H a conductei (punctul A). 2.4.3. Determinarea debitului la secțiune plină (Qp) și vitezei la secțiune plină (vp) Debitul la secțiune plină (Qp) și viteza la secțiune plină (vp) se determină utilizând aceleași diagrame pentru calculul colectoarelor, procedându-se astfel, conform figurii 2.36:din punctul A se coboară o perpendiculară pe abscisă (axa debitelor); - în punctul de intersecție obținut se citește valoarea debitului care reprezintă debitul la secțiunea plină (Qp). Pentru a obține viteza la secțiune

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor de spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]