352 matches
-
din casă, dar nici atât de bună cât să nu se observe că, În gura mea, nu sună ea natur, de-acolo, de la mama dânsei. Foloseam În acest scop o gamă largă și variată de mijloace, metode și procedee, printre care: colindatul brambura prin magazine și conversația Îndelungă cu vânzătoarele, statul ore În șir În fața televizorului - În special la talk-show-uri și la emisiuni utilitare și de divertisment, in care se trăncănea ca la balamuc -, lectura ziarelor și, n-o să-ți vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
religioasă, aceste sărbători sunt prilej de petrecere pentru tot satul; sunt puse „în lucrare”, după scenarii vechi, adăugate și îmbunătățite, piese din arsenalul spiritual, păgân și creștin, fără să fie uitate vechile practici agropastorale. Nașterea Domnului este întâmpinată de obiceiul colindatului, când grupuri de băieți și fete, tineri și tinere adresau gazdelor, cântând la geam, urări de sănătate și belșug. După ce colindele au fost „încreștinate”, textul colindului amintește de momente pline de tensiune și dramatism a nașterii Domnului. Cu același conținut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să încalec fluturi ca să fur cheile Raiului. Mi-e dor de mirosul de gutui. Mi-e dor de picioarele mele înghețate în opinci și ciorapi aspri de lână, din vremea când mergeam la colindat pentru un pumn de nuci și o straiță de mere. Mi-e dor de părinții mei tineri. Mi-e dor de mâinile bunicii mele frământând pâine. De mâinile bunicului meu frământând pământul. De mâinile mele frământând părul copiilor mei. De
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Crăciun, când la geamul casei mele s-au auzit colinde. Venise un grup de colindători din Biserica Penticostală să colinde la o familie din vecini. Auzind minunatele colinde, am deschis geamul camerei mele să le ascult. Când au terminat de colindat am încercat, conform obiceiului ortodox, să dăm bani colindătorilor. Colindătorii au refuzat să primească acești bani spunând că ei nu colindă pe bani. Noi totuși am insistat. Răspunsul lor a fost foarte clar: Dacă doriți să dați acești bani, noi
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364506_a_365835]
-
traseră o urătură de răsunau odăile și tinda. Anuța, soția pădurarului, i-a poftit la o masă, repede improvizată doar pentru cei vreo opt copii din ceată. Băieții n-aveau timp prea mult de stat la masă, mai aveau de colindat mult prin sat. - Să nu stați toată noaptea prin sat. Peste un ceas să vă văd în casă!... Ați înțeles?... - Da, mamă!... Venim, n-avea grijă! Și băieții au roit-o din nou pe uliță, cu avânt de urat și
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
de picioare, cu ochii mari, nerăbdători. - Vino, chiar dacă suntem numai noi doi, Crăciunul înseamnă sarmale și cozonac. O să facem așa cum îi place lui Mihăiță. Cozonac cu mult rahat și sarmale cât pumnul de mari, ce zici? Poate vine Petrică la colindat dacă îi mai trece gâtul... În scurt timp, mirosurile începură să dea năvală prin casă, aburind ferestrele. Frământă aluatul cu mâinile tremurătoare și deformate de artrită, împături frunzele de varză pe pipăite, pentru că privirea nu o mai ajuta și deretică
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
a stat de vorbă cum Domnul Iisus Hristos... -Ai stat de vorbă cu Domnul Iisus? s-a minunat, zâmbind, domnul Ștefănescu. -Daaa! a răspuns candid Tudorel. Știi ce mi-a spus? „Nu minți, Tudorele! Că tu vrei să mergi la colindat ca să umpli traista, nu ca să vestești Nașterea mea”... Așa zicea! -I-auzi, mă! făcea mirat domnul Ștefănescu. -Daa! Așa mi-a zis Mântuitorul. Să nu mă lăcomesc la bolindeți. Să mă mulțumesc cu cât voi căpăta. Așa mi-a zis El
NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362331_a_363660]
-
vezi partea ascunsă. Așa au apărut decolteurile și fustele mini. Dacă aveți în mână obiecte personale, aveți mare grijă! Să vedeți ce-am pățit într-o zi la Real. Am plecat acolo pe la ora prânzului și după o oră de colindat îi zic soției: - Hai mai repede că mi se moaie picioarele de foame ! Cum nu colindasem decât jumătate de magazin, îmi propune să mâncăm o pizza și să continuăm. Zis și făcut. După care plecăm mai departe. După un sfert
MURPHY LA SUPERMARKET de DAN NOREA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361090_a_362419]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > AJUNUL CRĂCIUNULUI Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1453 din 23 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Astă seară bunicuța Ia copaia și tăvița Pregătește frământatul Mâine este colindatul. Din făină ea va face Colindețe, apoi le coace Să-mpartă colindătorilor În revărsatul zorilor. Atunci, mă-mbrac și eu cu zor M-alătur lor cu drag, în cor Cântăm voioși pe sub fereastră Colinda veche, românească: ”Am venit și noi
AJUNUL CRĂCIUNULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367819_a_369148]
-
albă și magică. Toți au răsfățat-o cu banane, portocale, mere și dulciuri. Floricica era în al nouălea cer. După câte i se întâmplaseră în seara asta, era copleșită de minunata întorsătură. Dar...până la urmă s-a plictisit de atâta colindat și i-a spus lui nenea doctoru’ că...vrea acasă. -Unde mă, asta mică? -Acasă! Nu înțelegi? Nu înțelegea bietul om. Împreună cu Sorina au bâjbâit prin tot cartierul până noaptea târziu. Au luat-o metodic precum cei mai experimentați detectivi
FLORICICA MAMEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367834_a_369163]
-
Spiritual > COLIND DE PĂRINTE Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului COLIND DE PĂRINTE Copile bun, de zări înaripat, cu taina nopții te aștept și-n vise! Să te aud cântând la colindat, în seara când țin ușile deschise! Să te zăresc venind cu amintiri ce ți-au înduioșat copilăria! Că lacrimi de dor îmi scaldă priviri, în suflet să pătrundă armonia. Din ochii ațintiți în calea ta se răspândește rază de lumină
COLIND DE PĂRINTE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367777_a_369106]
-
5. 10 Fiul vânătorului, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în anul 1827, volumul Basme populare, Editura Blassco, București, 2006. 11 acad. Sabina Ispas, Sub aripa cerului, antologie, Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, Editura Enciclopedică, București, 1998. 12 Ion Bâtlan, Philosophia moralis - prelegeri de etică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. 13 Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, basm popular cules de Petre Ispirescu publicat în volumul Legende și basmele românilor în
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
lume. Problema era că nu mă simțeam ca aparținând nici uneia dintre tabere. Nu eram nici în totalitate din lume, dar nici nu eram un copil născut din nou. În seara de Ajun de Crăciun a anului 1995 am fost la colindat împreună cu tinerii Bisericii Baptiste Betel din Timișoara. Când am ajuns spre dimineață acasă am încercat să deschid poartă casei, dar nu am reușit. Era tare frig afară și cum stăteam în fața porții mă gândeam că ai mei sunt în casa
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364735_a_366064]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > POEZII Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 811 din 21 martie 2013 Toate Articolele Autorului - Noaptea - iarăși noapte ai sosit prin iubire rătăcind. te dezbraci din colindat, să-ți arați chipul curat. după-un salt trist și dogit mă privești cu ochi năuc, mă cuprinzi ca pe-o icoană somnul nu mi-l lași sub geană. gânduri, gânduri șugubețe torni din sufletu-ți de fum, noapte fără de
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349101_a_350430]
-
vor întâlni, aceasta dacă și Săndica dorea și putea să-și ia zile de concediu în plină vară. Făcându-și de lucru prin comună la ora la care știa că ar trebui să vină de la muncă, a luat magazinele la colindat, puține ce-i drept, a trecut pe la bibliotecă să se intereseze de o carte, s-a mai întâlnit cu o cunoștință, până a văzut-o pe Săndica pe podul dinspre școala veche, venind spre casă. Existau telefoane la sediile importante
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
susține Ov. Bârlea 21. De altfel, în Robești, satul fiind mai mic, a colindat dintotdeauna și colindă încă, o singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată în conflict deschis cu obiceiul colindatului de Crăciun, dimpotrivă, biserica și slujitorii ei s-au implicat dintotdeauna în susținerea acestui obicei; de exemplu, slujba din prima zi
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
singură preucă. Casele sunt colindate la rând, fără deosebire de statutul social al celor care le locuiesc, cu excepția faptului că primul colindat din sat este preotul. De altfel, Biserica Ortodoxă Română nu a fost niciodată în conflict deschis cu obiceiul colindatului de Crăciun, dimpotrivă, biserica și slujitorii ei s-au implicat dintotdeauna în susținerea acestui obicei; de exemplu, slujba din prima zi de Crăciun începe în zorii zilei de 25 decembrie, după ce băieții termină satul de colindat și preucile reunite încep
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
conflict deschis cu obiceiul colindatului de Crăciun, dimpotrivă, biserica și slujitorii ei s-au implicat dintotdeauna în susținerea acestui obicei; de exemplu, slujba din prima zi de Crăciun începe în zorii zilei de 25 decembrie, după ce băieții termină satul de colindat și preucile reunite încep să cânte de la un capăt la altul al satului, ,,Ziorile” sau, în limbajul local - ,,Zâor’le”. Fiecare preucă este condusă de către un ,,înaintaș” (,,vătaf” în celelalte sate ale comunei Câineni) un tânăr destoinic, bun cunoscător și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Câte-o penișoară, Dăm la fetișoare, Puie-n cosișoare, Sara-n șezătoare, Rar la zâle mari, În zâua de Crăciun, Cea de Bobotează, Cân’ popa botează. A doua zi de Crăciun (26 decembrie), cu darurile și cu banii strânși din colindat, băieții organizează seara petrecerea colindătorilor, la care fiecare își invită fata care îi este dragă. Aceasta vine însoțită de mama ei sau de o rudă apropiată. De la petrecere nu lipsesc lăutarii (în ultimii ani, locul lor a fost luat de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Centrul Județean de Îndrumare a Creației Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1974; 20 I. Conea, Țara Loviștei - studiu de geografie istorică, în Buletinul Societății Regale Române de Geografie, tom LIII, 1934, p. 63, Monitorul Oficial și Imprimeria Națională, București; 21Ov. Bârlea, Colindatul în Transilvania, în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cluj Napoca, 1969, p. 275; 22 M. Pătrașcu, Tradiție și educație - câte un aspect particular pentru Țara Loviștei, în Casa cărții vâlcene, nr. 4, iul.-dec. 2004, p. 38-39, Râmnicu Vâlcea; 23 M.
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Sema Kenerion. Dar te du-nainte, vezi ce-i pregătit Celor care vălul nu l-au dezvelit. Și-n stânga-mi vuia Cocyt urlătorul, Pe deasupra-mi harpii își aruncă zborul, În urmă lemuri râdeau înfundat Așteptând să iasă iar la colindat După sânge negru în vreo noapte sumbră Când nici umbra nopții nu mai este umbră... Dar se-nchise calea.. Și simții îndat' Pulbere de lună,astru luminat. Și știam că spațiul acel ,e celest Și gustam cu sete-un dulce
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
zgărdău (mărgele), cămașă cusută cu șir (fir), ițari (pantaloni albi, țesuți în război), curea din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
a bucuriei și a generozității. Cu această ocazie, românii dau și primesc daruri. Până în secolul al IV-lea, acesta se sărbătorea odată cu Botezul Domnului, pe data de șase ianuarie. Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Preumblări „Și nu uita, dragul meu”, îmi spuse la plecare Esculap, „să faci zilnic prelungă plimbare, Prin cartierul meu și chiar prin tot satul; Închipuiește-ți că pornești cu colindatul”. Pretutindeni mă poartă gândul și dorul, Deși nu sunt vestitul Iscoditorul. Descoperitorului de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nu mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflat legenda cu
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361811_a_363140]