467 matches
-
și ’60 în America Latină se spune că a determinat o concepție pur funcțională a dezvoltării - ca o transformare a societății „tradiționale” într-o societate modernă, fără nici un considerent cultural. Unii antropologi contestă discursul dezvoltării deoarece, se spune, multe aspecte ale colonialismului au fost trecute sub tăcere în reprezentările „Lumii a treia”, iar dezvoltarea nu este decât contrapartida sistemului colonial. Deci reprezentările dezvoltării în „Lumea a treia” nu sunt mai puțin perverse decât cele coloniale. Edward Said consideră că: „există o absență
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
consideră că există doar un ansamblu integrat funcțional în care periferia este necesarmente înapoiată, deoarece este sistematic exploatată și împiedicată de la dezvoltare de către capitalismul internațional și agenții săi reacționari din Lumea a treia. Această relație organică a fost creată de colonialism, dar rămâne după dobândirea independenței politice a țărilor subdezvoltate datorită operării forțelor economice și tehnologice care concentrează bogăția în țările metropolitane. Liberalii argumentează că decalajul între țările bogate și cele sărace este temporar și va dispărea pe măsură ce metodele economice și
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
naționalistă). Teoria dependenței se deosebește în câteva privințe importante de analiza marxistă tradițională a imperialismului capitalist, și anume: Substituie mijloacele politice de subordonare cu cele economice. Lenin considera controlul politic ca principala caracteristică a imperialismului capitalist, în timp ce teoria dependenței înlocuiește colonialismul politic formal cu neocolonialismul economic și controlul informal. Refuză ideea marxistă potrivit căreia imperialismul dezvoltă economia colonizată până la un anumit punct. Chiar dacă dezvoltarea are loc, o economie nu scapă de spectrul sărăciei atâta timp cât este dependentă. Corporațiile multinaționale sunt principalul instrument
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
semnificative. Cel de-al doilea, reprezentat de asaltul Imperiului Otoman, da. Avem în vedere convertirea populației din Albania la noua religie, apariția unei numeroase populații musulmane în Bulgaria și pe teritoriul fostei Iugoslavii. Odată cu apariția Turciei moderne, cu eliberarea de colonialism a statelor de pe coasta nordică a Africii, părea că s-a încheiat un proces istoric îndelungat. Descoperim însă că suntem contemporani cu un alt proces de influențare a Europei de către Islam, de o cu totul altă factură și exercitată pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de putere sau teoria post-colonialistă a lui Edward Said. Această perspectivă este neîndoielnic criticabilă. Vorbind (sigur de sine) despre celălalt și instituind propria perspectivă ca perspectivă privilegiată, Occidentul raționalist (și excepționalist deopotrivă) face posibilă și necesară o critică a fenomenului colonialismului cultural. În epoca noastră, Stephen Tyler va respinge așa-numita „magie” a ideologiei semnificației reprezentaționale, afirmând că ea se instituie ca o ideologie a puterii. În consecință ea ar trebui, cât mai repede posibil, să fie sfărâmată. Puterea își lansează
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nr. 5, septembrie-octombrie 1937, p. 400. 57. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. II. Familie și ereditate”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 11-12, noiembrie-decembrie 1934, pp.301-308. 58. Sara Freidrichsmeyer, Sara Lennox și Susanne Zantop (eds.), The Imperialist Imagination: German Colonialism and Its Legacy, University of Michigan Press, Ann Arbor, 1998; Elizabeth Hallam și Brian V. Street (eds.), Cultural Encounters: Representing Otherness, Routledge, New York, 2000. 59. Dominic Stanca, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr. 32-33, 9-16 august 1925
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
e suficientă - nici inegalitatea falocraților, nici cea a lingușitorilor sexului frumos. Montaigne analizează pasiunilor umane. Femeile nu scapă chiar curate și fără pată, desigur, dar nici bărbații... în schimb, Montaigne manifestă o reală măreție - ca și în chestiunile torturii, a colonialismului, a vrăjitoriei... - afirmând de la început că între bărbați și femei nu există o diferență de natură, ci numai inegalități impuse de social. El afirmă că societatea a fost instituită de bărbați, pentru ei și în folosul lor. Instrucția, instituția și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ocupă de teologie, este preocupată de convertirea a noi credincioși, întreține - am menționat-o deja - o corespondență cu Francisc de Sales care va fi sanctificat, face elogiul confesiunii auriculare, militează pentru castitatea și abstinența preoților. Mai mult ea elogiază meritele colonialismului creștin și ale misiunii civilizatoare a conchistadorilor: cu siguranță, Montaigne n-ar fi apreciat prea mult această opinie situată la antipozii propriilor sale concepții - vezi capitolul intitulat Despre ștafete, dat fiind că mesajul în care susține această idee era adresat
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pus la index, și individualitatea, influența sa, intuițiile sale privitoare la psihologie, și Iulian Apostolul, și justiția, și latina, și lectura, și libertatea, și Lucrețiu, și lumea din umbră, magistrat, - și Marie de Gournay, și biblioteca lui Montaigne calomniată, și colonialismul, și Eseurile, și libertinii erudiți, și religia, prima teză feministă, traducătoare, și materialismul, și medicina, melancolic, memoria sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
elemente derivate din neomarxism cu altele derivate din teoria economică a lui J.M. Keynes. Așa cum arată HYPERLINK \l "Bădescu" Bădescu (2006, p. 52) „teza teoriilor dependenței (sau a capitalismului dependent) evidențiază [...] asocierea influenței externe cu subdezvoltarea și cu starea de colonialism mental (a gândi prin imitație), nu cu dezvoltarea”. Mai precis, țările dezvoltate („metropola” sau „centrul” - țări colonizatoare, „capitale” ale unor imperii) împiedică dezvoltarea independentă a țărilor subdezvoltate foste colonii („sateliții” sau „periferia”), creându-se, în fapt, o dependență economică, un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
arată So (So, 1990, apud Bădescu, 2006, p. 53): - țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă pe calea occidentală a dezvoltării, pentru că au experiențe pe care Occidentul nu le-a avut; - țările occidentale, de pildă, n-au experimentat colonialismul, pe când țările Lumii a Treia au fost colonii ale celor occidentale; - experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. HYPERLINK \l "Frank" Frank (1966) arată că inferioritatea „periferiei” în raport cu „centrul” (pe dimensiunile productivitate economică, acumulare de capital și tehnologie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
XIV-lea sau Imperiul Habsburgic, care urmărea să smulgă o provincie prusacă aflată chiar la granița de nord. Dacă, inițial, sistemul internațional se limita strict la continentul european (incluzând aici și Anglia), treptat, odată cu marile descoperiri geografice și cu începuturile colonialismului, granițele sistemului internațional încep să se întindă și să cuprindă teritorii mai vaste în America de Nord, America Latină, Africa, Asia și Oceanul Indian etc. De pildă, în prima jumătate a secolului al XVII-lea Imperiul Otoman intră în sistemul internațional odată cu o serie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încercând să împiedice orice altă putere europeană să-și extindă sfera de influență în emisfera vestică. În schimb Japonia urmărea obținerea hegemoniei în Asia de Răsărit, de unde și constantele confruntări cu Rusia și China, care aspirau la acest statut deopotrivă. Colonialismul nu este un proces nou al secolului al XIX-lea, el existând încă din secolul al XV-lea, din vremea marilor descoperiri geografice. Însă după Congresul de la Viena, capătă o anvergură mondială, achizițiile de noi colonii și extinderea imperiilor coloniale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
națională a Marilor Puteri europene, care ajung astfel până la sfârșitul secolului, să-și împartă întregul glob pământesc. De pildă, în secolul al XIX-lea, numai Marea Britanie își mărește imperiul colonial cu peste o sută de mii de mile pătrate anual. Colonialismul trebuie înțeles în calitatea sa de factor determinant al relațiilor internaționale ale secolului al XIX-lea, prin intermediul consecințelor sale imediate: odată ce Marile Puteri și-au extins imperiile coloniale astfel încât să acopere întregul glob pământesc, ele au ajuns să aibă granițe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-se strict la nivel local, punctual la granițele dintre colonii. Cu toate acestea, competiția extrem de strânsă pentru colonii a condus la o competiție mult mai strânsă a Marilor Puteri și în Europa. Sunt chiar autori precum Paul Kennedy, care consideră colonialismul ca reprezentând cauza ce a condus la decăderea unor Mari Puteri precum Marea Britanie sau Franța, care și-au extins imperiile coloniale într-o măsură extrem de mare, deși beneficiile marginale de pe urma acestor noi achiziții teritoriale erau nule sau net inferioare costurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care și-au extins imperiile coloniale într-o măsură extrem de mare, deși beneficiile marginale de pe urma acestor noi achiziții teritoriale erau nule sau net inferioare costurilor de achiziție și de menținere. Alți autori au mers până într-acolo încât au considerat colonialismul ca fiind principala cauză a primului război mondial. Fragmentarea sistemului internațional a fost posibil odată cu începutul procesului de formare de noi state-națiuni, care a început în Europa Centrală și de Vest imediat după Viena. El a culminat cu unificarea Germaniei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
obișnuiți, economiști, societatea civilă organizată, corporațiile transnaționale, proglobiștii, scepticii sau refractarii, organizațiile criminale, instituțiile internaționale etc. Obiective ale procesului de globalizare-selecție Formarea statului global, crearea civilizației globale. Integrarea internațională determinată, mai ales, de piețele de bunuri, servicii și de capital. Colonialism modern. Liberalizarea comerțului și promovarea liberului schimb. Rezolvarea problemelor majore ale lumii de astăzi. Integrarea omului în comunitatea mondială, un sistem de guvernare mondială și o societate civilă globală. Formarea unui supermarket global. Ordine instituțională globală; guvernare mondială. Adâncirea unei
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
forme pașnice sau violente, asumată de organizații ale societății civile, are corespondență și între specialiști, între criticii conceptului de globalizare, situați în plan teoretic. Aceștia denunță aceleași efecte grave ale globalizării ca proces concret, actual, ca, de pildă: − revenirea la colonialism, dar sub umbrelele FMI, BM, altor instituții financiare și CTN; − reducerea numărului de alternative de sisteme economice: capitalismul se consideră că este singura formă de organizare viabilă a economiei. Ca factor comun aplicat tuturor țărilor, capitalismul nu reușește să aducă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
al Etiopiei consideră ca avantaje aportul la bugetul local/național, depășirea limitelor impuse de capacitatea tehnică pentru suprafețele cultivate, valorificarea terenurilor cu potențial natural redus. Hillary Clinton, secretar de stat (SUA) afirmă: „nu vrem să vedem un nou tip de colonialism în Africa”, cu prilejul vizitei sale în Zambia. Beijingul a reacționat la acest avertisment, afirmând că beneficiul achizițiilor de teren este reciproc.<footnote Cazan, M., „China - noua stăpână a Africii”, Adevărul, 16 iulie 2011. footnote> O organizație independentă din Oakland
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
o societate civilă pasivă, fără capacitatea de a se opune acestor planuri. Războaiele, revoluțiile și colapsurile economice determină, de multe ori, o slăbire a societății civile și Îi fac pe oamenii de rând mai receptivi la o reașezare a societății. Colonialismul târziu, cu aspirațiile sale de inginerie socială și capacitatea sa de a Înăbuși brutal opoziția populației, a Îndeplinit, În unele cazuri, această ultimă condiție. Așadar, „lizibilitatea” unei societăți conferă capacitatea de a desfășura acțiuni de inginerie socială la scară largă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sens Îl constituie, cu siguranță, nazismul. Tot În această categorie pot fi incluse și vasta acțiune de inginerie socială din perioada de apartheid din Africa de Sud, planurile de modernizare ale șahului Iranului, ruralizarea din Vietnam și mărețele proiecte de dezvoltare ale colonialismului târziu (de pildă, proiectul Gezira din Sudan). Cu toate acestea, este de netăgăduit că o mare parte a acțiunilor de inginerie socială Întreprinse de stat În secolul al XX-lea au fost concepute de elite progresiste, deseori chiar revoluționare. De ce
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acestea, s-au numărat crizele puterii statale (de pildă, războaiele și perioadele de depresie economică) și situațiile În care capacitatea statului de a planifica nestingherit a sporit substanțial (exemple În acest sens sunt preluarea puterii printr-un proces revoluționar și colonialismul). Războiul industrial din secolul al XX-lea a necesitat eforturi fără precedent de mobilizare totală a societății și economiei. În contextul acesta, chiar și societăți relativ liberale, precum cea americană și cea britanică, au devenit administrate În mod direct. Criza
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unor conflicte armate, graba de a trece la un sistem social subordonat administrației apare oarecum ca o măsură de forță majoră; la fel pot sta lucrurile și În cursul procesului de reconstruire a unei națiuni distruse de război. Revoluțiile și colonialismul oferă totuși teren fertil modernismului extrem din mai multe motive. Regimul revoluționar și cel colonial dispun fiecare de un neobișnuit grad de putere. Statul revoluționar Înfrânge regimul precedent deseori partizanii Îi Încredințează misiunea de a reface societatea după chipul său
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
limitată. Așteptările milenariste, asociate Îndeobște cu mișcările revoluționare, nu fac decât să dea un nou impuls ambițiilor extrem-moderniste. Regimurile coloniale, În special cele târzii, au constituit deseori locul de punere În aplicare a unor vaste experimente de inginerie socială. Ideologia „colonialismului bunăstării” asociată cu puterea autoritară inerentă sistemului a Încurajat elaborarea unor ambițioase proiecte de refacere a societăților indigene. Dacă ar fi să plasăm „nașterea” modernismului extrem al secolului al XX-lea În timp și spațiu și să indicăm o persoană
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
rurale este tocmai resentimentul popular foarte răspândit Împotriva politicii agricole coloniale și mai ales a măsurilor de conservare forțată și a regulamentelor privind sacrificarea și deparazitarea vitelor. Cea mai complexă analiză a logicii ce stătea la baza acestor proiecte de „colonialism al bunăstării” este studiul făcut de William Beinert asupra republicii Malawi (pe atunci Nyasaland), vecină cu Tanzania. Deși condițiile climatice sunt diferite, principiile politicii agricole din această țară se aseamănă foarte bine cu cele ale Încercărilor Întreprinse În celelalte zone
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]