1,198 matches
-
-mă drumul continuă spițele bicicletei propriei primăveri a ființei lasă granulele de pământ să-i împânzească hărțile în una din ele sunt și nu sunt cineva va descoperi codul ființei prin esența mușcăturii ironiei vieții cineva mă va regăsi pe columna sonoră a existenței ca un cvartet de coarde ciclic deplasându-mă către fiecare punct al crucii care sunt și nu sunt. sunt mimez inima pământului mișc fiecare celulă nemișcând mișcând nimicul pe care mintea îl inventează reinventează galopând static alerg
CVARTET CICLIC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1429390806.html [Corola-blog/BlogPost/353975_a_355304]
-
rând, am să mă refer la Ioana Ungureanu Cine este Ioana Ungureanu ? este etnolog, muzicolog, profesor de canto la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
frații Cristea au cunoscut mari artiști de circ și comici, cum ar fi Ceacanica, Țăndărică, frații Moșianu și alții, și au făcut cascadorie, dublând actori sau jucând numere de circ în mai multe filme, cum ar fi: „Dacii și romanii”, „Columna”, „Duios Anastasia trecea”, „Fram, ursul polar”, „Dr. Faust”, „Toate pânzele sus”, „Șah la rege”, „Serbările galante” (în acest film al lui René Claire, Traian Cristea i-a fost adversar în lupta cu lancea, lui Castellani). Rolurile interpretate în filme le-
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fratii_tarzan_corifei_in_ar_aurel_v_zgheran_1388509391.html [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
La noi în popor, se spune mai simplu că ''Omul sfințește locul''. Profesorul Gheorghe FELEA și-a urmat calea în viață cu o vigoare și o forță fluviu, împrumutată de la Dunărea natală. Pe care mereu o poartă în suflet. Între columnele învățământului românesc, un loc de seamă îl ocupă Prof.dr. Gheorghe FELEA, activitatea sa fiind preponderent dedicată domeniului pe care l-a slujit cu credință. Prin Domnia Sa ''Virtus romana rediviva'' reaprinde dorul de România Mare și conștiința de neam. Din toate
PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Profdrgheorghe_felea_o_personalitatea_pompiliu_comsa_1342964517.html [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
-
au făcut ei au făcut de dragul culturii. Și au făcut multe. Au redactat lucrări de sinteză și au tradus din bengali și sanscrită, unele traduceri fiind chiar publicate în „Ramuri“, „Convorbiri literare“, „Orizont“, „România literară“ și apoi în „Dimineața“ și „Columna“ (Tg. Jiu). Și-au dovedit și talentul artistic. Spectacolele noastre anuale literar-artistice cu ocazia zilei nașterii lui Tagore au devenit celebre. În vara anului 1981 au prezentat o piesă a aceluiași autor indian, în traducerea mea, la Casa Universitarilor din
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
cerul cel dintâi și pământul cel dintâi au trecut” - Apocalipsa, cap. 21, 1), restaurând „vârsta de aur”, Saturnia regna, domnia Bătrânului Crăciun. Să rostim așadar, ca primii creștini „Vino, Doamne Iisuse!”. Surse: „Dacia hiperboreană”, Vasile Lovinescu „O icoană creștină pe Columna Traiană”, Vasile Lovinescu autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 354, Anul I, 20 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
POVESTEA SFINTEI SĂRBĂTORI A CRĂCIUNULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_sfintei_sarbatori_a_craciunului.html [Corola-blog/BlogPost/361251_a_362580]
-
și marmoră, triumful.” (Vasile Pârvan, în „ Getica ”, descriind diferitele figuri de daci imortalizate de artiștii romani, nota: „Avem din nou acea clasică expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1459458382.html [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
Alături de alții, la fel de trist înainte plecați, precum Florin Constantiniu, Florin Dobrinescu, Augustin Deac sau Emanoil Emandi, Maestrul Gheorghe Buzatu este deja în Panteonul făuritorilor de conștiință națională, ziditori al dreptului nostru la demnitate, care se ridică în Timpul Superior ca și Columne peste veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale din Centrul de studii Europene, nu a căutat nimic pentru sine. A trudit la Istoria secretă a celui de Al Doilea Război Mondial, a
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
70 m lățime. Pe acoperiș ajungi cu liftul. Înălțimea în punctele maxime, aripile zeiței nominalizate, fix 81 de metri. De pe acoperiș, deoarece nu te lasă pe aripi, cum au încercat unii, cuprinzi toată Roma aflată la picioarele măriei tale. Turistul. Columna lui Traian, cuceritorul unor părți mici din Dacia, ne așteaptă singuratică. Pe înălțimea celor treizeci de metri sunt desfășurate 18 blocuri masive de marmură de Carrara, 40 de tone fiecare, cu scene din mult discutatele vizite de lucru ale romanilor
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
să înclin spre teoriile abracadrabante ale acelor istorici. Romanii replică, gătiți de zile mari și care te întâmpină la tot pasul, sunt daci de-ai noștri veritabili: Ion, Gigi, Bogdan, Cristi, Vasile ... care ne-au salutat pe tot traseul. De la Columnă până la Circus Maximus. Numai Cesar lipsea. Stegarul curajos din Piața Universității !!! Erau și câțiva cerșetori. Puțini! Mult mai puțini ca acum câțiva ani! Nu toți erau din Carpați! Unul, sigur de-al nostru, anunța prin mobil că nu mai poate
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
aduni alte brațe, să-nfrunți Tăvălugul ce-n vuiet venea, Câmp și ape, orașe supunea. Și-ntr-un clocot de vis dărâmat Neputând să învingi, ți-ai curmat Nemurirea de zeu chtonian, Nu puteai să fii sclav la dușman. Din Columnă privești înțelept Rostul Daciei noi, rostul drept. Tăvălugul ne-a dat din tării Forțe noi să-nfruntăm vijelii. Ne veghezi peste veac fără moarte, Tu ești soare ce raze ne-mparte, Ești un clocot, un vuiet, un dor, Rege dac
ODĂ LUI DECEBAL de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Oda_lui_decebal.html [Corola-blog/BlogPost/360663_a_361992]
-
și vremea ca ele să-și piardă susținerea dușmănoasă de oriunde ar veni, încetându-se cu periodicitatea loviturilor de culcare la pământ a valorilor perene ale României. Între cursul istoriei și cursul vieților omenești, Majestatea Sa Regele Mihai așează o columnă a vocației, demnității și iubirii! Orice praf întărit pe munte se dislocă. Muntele rămâne! El nu merge spre dispariție, el urcă spre eternitate. Întocmai, faptele mari se înțeleg și se judecă prin finalitatea lor istorică. În ele e găsită baza
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
comoară de ramuri aprinse de stele cu mintea lasată să lunece pe cuvintele tale curate furate ratăciri nesfârșite călcând poteci din șipote vii crista.line orânduite de vremuri uitate de vânturi de foc ino.rog arzătoarele spații distanțe de vorbe columne de clipe rădăcini de abis reclădite din fum de rășină tămâie și descopăr că uit cum mă cheamă fiorul din Umbră El una cu Totul e Unul cu Gândul Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini preluate
POEM HIERATIC XVIII TOAMNA APRINSĂ DE FRUNZE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1440948091.html [Corola-blog/BlogPost/372203_a_373532]
-
de multă vreme Domn român care să cheme Și creștini, și pe atei, Să învingem pe pigmei Eu propun Domn pe Dracula Cel cu Țeapa și Căciula Să scăpăm Țara de hoți De venetici și bigoți Eu propun, jur pe columnă, Marea Dacie străbună! Propun fără ritual Regi - fi ii lui Decebal! VERSURI ÎN ZBOR Lumina nopții m-a orbit Doar negura m-a luminat Când din senin am fost lovit De-un adevăr necontestat Evenimente fără sens Duc Lumea Nouă
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Diverse izvoare iconografice și surse literare ajunse pînă în zilele noastre, permit reconstituirea unei imagini veridice despre costumul strămoșilor noștri daci. Cele mai importante surse de studiere a costumului dacilor rămîn a fi metopele monumentului triumfal de la Adamclisi (Dobrogea), basoreliefurile Columnei lui Traian (Romă) precum și fragmente de stele funerare descoperite pe teritoriul Daciei, cum sunt cele de la Costești-Blidaru, din cimitirul de la Densuș, la care adăugăm uimitoarele descoperiri din ultimii ani în apropiere de Sibiu în timpul săpăturilor pentru viitoarea autostradă Sibiu-Nădlac cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
gluga. În picioare, dacii încălțau opinci legate cu nojițe, rămase și ele în costumul țărănesc de-a lungul veacurilor. Imagini cu costume pupulare din secolul trecut - sunt prezentate în slit-urile care urmeaza! Costumul purtat de femei Este înfățișat pe Columna lui Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
aruncăm cu trecutul în dogme și pietre și credem că viața ne e plină în 2 Înghițim preparate din clipire și vise pendulăm cu-ndoială în acte de fum ne privim în oglinzi și piei de premise strecurând în impresii columne de nori Dănțuiala cu y.ele în hore per.fide nu-ncetăm să ne plângem de vina din noi dar nu vrem într-un cuget s-adunăm umilința care vine cu mila și iubește prin zări Disperările sacre se alungă
POEM HIERATIC XXXXI PĂDUREA FĂRĂ SEMNE DE CIRCULAŢIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1440351651.html [Corola-blog/BlogPost/373796_a_375125]
-
plăpânzi și încă pierduți pe portativele vieții printre note acute și gânduri solemne biserici de litere ne sunt poemele noastre ca aripi ce strigă la cer căutând să se-afunde în zborul tăcut dincolo de moarte dincolo de uitare fragilitatea noastră sfântă columna ființială ne e puterea blândă comuna-uniune atât de ne-nțeleasă clădită pe empatice porți de tandrețe eternă suave mângâieri pipăindu-ne gândurile cu degete eterice de foc diafan cerșind lumina care să ne topească grija de a fi înlănțuiți de timp
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1442147329.html [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]
-
sunt valorile în care cred cel mai mult, după Dumnezeu. Glasul și perenitatea valorilor poporului român îmi dau aripi. Cântecul ca și costumul popular, pe care l-am scuturat de colbul uitării și l-am readus la viață este o columnă către cer, prin care ne apropiem de Dumnezeu - cântecul în stare pură, nealterat!’’. Acesta e crezul minunatei artiste. Vorbind despre Maria Șalaru, marea doamnă a cântecului popular românesc, Sofia Vicoveanca o descrie astfel: Un om cald! Este foarte discretă, nu
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
cu boi” (Ardealu'mpărătesc). Autorul trece în revistă file de istorie glorioasă din localitățile Ardealului, înscrise cu sânge și rămase în lacrima urmașilor. Astfel sunt poemele: „La Oarba, în deal”; „Istorii”; „Strămoșii”; „Lumea dacilor”; „Decebal”; „Izbândă amară”; „Nu-mi părăsiți Columna”; „Columna, Mecca noastră”, ș.a. În poezia cu aspect de epopee, intitulată „Strămoșii”, cu privire la etnogeneza poporului român, Mircea Dorin Istrate avansează o idee destul de îndrăzneață: „Și-oți putea să spuneți lumii cum că sus i-a noastră astră, / Nu sunteți urmașii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
doilea botez, de la Copuzu, o reminiscență a botezului lui Andrei; Misionar printre lupi; Apa neîncepută, adusă cu gura pentru colacul lui Andrei; Tirighina - Barboși, al treilea „cartier general” al Apostolului Andrei; Alături de Andrei, misionar în țara lupilor; Icoanele creștine de pe Columna lui Traian; „Izvorul Sfântului Andrei” de la Dervent; Tradiția despre călătorii și minuni; Răstignirea Sfântului Andrei; Odiseea moaștelor, pe scurt; Acatistul Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat (30 noiembrie); Simbolistica andreiană; Andrei, chip de om și chip de sfânt; Apostolul Andrei
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_andrei_apostolul_lupilor_.html [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
mănăstirea Putna, spre slava lui Dumnezeu și a Preacuratii Maicii Fecioarii Mariei” (Grigore Ureche, Letopisețulu Țării Moldovei, de când s-a descălecat Țara și de cursul anilor și de viața domnilor carea scrie de la Dragoș Vodă până la Aron Vodă, în Colecția „Columna” volumul Cronicari moldoveni, texte selectate de Anatol Ghermanschi, Editura Militară, București, 1987). După prima versiune a Letopisețului de la Putna, zidirea a început la un an de la cucerirea Cetății Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
față de insul comod care și-a asumat numai coborârea nu e greu de intuit pentru fiecare dintre noi. dacă oamenilor din jurul tău le este sete, oferă-le apă dacă poți. nu te apuca să sapi o fântână monumentală demnă de columna lui Traian. altminteri când vei termina fântâna, vei află că ei au murit de mult. dacă sunt avertizat să nu cobor dar nu ascult și nu las în urmă nici un fir al Ariadnei, înseamnă că-mi asum toate riscurile cunoscute
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Originalitate_cu_orice_pret_ion_untaru_1358420774.html [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
promoționale precum: târguri, expoziții, saloane, evenimente, mese rotunde, conferințe, simpozioane, congrese, cocktail-uri, etc. Joi, 8 martie 2012, la orele 16:00 la Târgul de carte AMPLUS va avea lansarea Enciclopediei Dacoromâne (volumul 1 și 2). Locația: Sala Lapidarium, lângă Columna lui Traian din cadrul Muzeului Național de Istorie a României. Adresa: Calea Victoriei, nr.12, sect. 3, București. Lansările vor continua după datina ADR la Biblioteca Pedagogică Națională „I.C. Petrescu” situată în apropierea muzeului, la adresa Str. Zalomit Z. Ion nr. 12, Sector
LANSAREA ENCICLPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Geo_stroe_lansarea_enciclpediei_academ_geo_stroe_1331099892.html [Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673]
-
de Apărare „Carol I” - București. Membru al Societății Scriitorilor Militari - București, al Ligii Scriitorilor - Cluj, al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor OperaScrisă.ro - București, al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Documentară „Alex. Doru Șerban” și al Cenaclului „Columna” - Gorj. Cărți publicate: „Din Văianu la Toronto” (Editura Paper Print Bussines - București, 2010), „Cireșe amare” (Editura Fundației Constantin Brâncuși - Târgu-Jiu, 2011), „Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]