600 matches
-
Liberalul Gheorghe-Eugen Nicolăescu, născut la data de 2 august 1955, în satul Grădiștea, comuna Comana, județul Giurgiu, va fi noul ministru al Sănătății în Cabinetul Ponta II, funcție pe care a mai deținut-o și în perioada 2005-2008, în timpul guvernării Tăriceanu. Eugen Nicolăescu este absolvent al Facultății de Comerț din cadrul ASE București (1982). Ulterior, liberalul
Eugen Nicolăescu revine la conducerea Ministerului Sănătății () [Corola-journal/Journalistic/40214_a_41539]
-
de turci uciși de valah în acest fel. Despre corpul său, în schimb, nu se știe ceva concret. O vreme s-a crezut că a fost îngropat la Mănăstirea Snagov, dar o altă ipoteză susține că ar fi îngropat la Comana. În locul cel din urmă s-au găsit rămășițele unui bărbat decapitat, despre care se crede că ar aparține domnitorului valah. Strugariu Anca, clasa a X a Referință Bibliografică: Vlad Țepeș / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
de dânsul patru secole, două concepții despre lume și trei despre viață, a face un portret verosimil devine aproape o imposibilitate. Nu există decât un singur mijloc. Boierul Radu Stoenescu-Balcâzu s-a născut la 5/15 octombrie 1595 în satul Comana, azi Trușești, fiind al cincilea copil al boierului Petre Stoenescu și al soției sale Ilisafta Stoenescu născută Ulea. în mod normal ar urma câteva cuvinte despre copilărie, școală, tinerețe, căsătorie, relații cu turcii etc. Nu e cazul. Căci biografia esențială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
descrisă de domnul Ștefan Dumitrescu în Prefață și, într-o altă interpretare, de domnul Geo Călugăru în Postfață, voi mai atrage atenția numai asupra unui ”semn” cu o semnificație istorică dintre cele mai importante: zona unde s-a conturat Cultura Comana, cea despre care ne amintește, în cuvinte de aur, Nicolae Iorga:”Când Occidentul a pornit spre Orient, când răsăritul și-a dat mâna cu apusul, când Nordul a vrut să se întâlnească cu Sudul, aici s-au întâlnit.” Localitatea Comana
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
Comana, cea despre care ne amintește, în cuvinte de aur, Nicolae Iorga:”Când Occidentul a pornit spre Orient, când răsăritul și-a dat mâna cu apusul, când Nordul a vrut să se întâlnească cu Sudul, aici s-au întâlnit.” Localitatea Comana a fost clădită pe locul unei mlaștini, la 35 de km , sud, de București, toponimul fiind menționat într-un hrisov, la 27 septembrie 1461, de către Vlad Țepeș. Așadar, așezarea este construită pe o mlaștină, precum Palatul Versailles, cel ridicat în
STATUIA UNEI IUBIRI CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368326_a_369655]
-
din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Primul tren ce purta numele de „Mihai Bravu” a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureștiului, la ora 10,45 și a sosit la Giurgiu la 12,15 după o oprire la Comana pentru alimentare cu apă. În anul 1872, este inaugurată gara „Târgoviște”, din 1888 Gara de Nord, a cărei primă piatră a construcției a fost pusă la 22 septembrie 1868. (...) Nu de puține ori, ne întrebăm de ce preferă oamenii să călătorească cu trenul
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
nevoia de a pictă îngeri a existat indiferent de circumstanțe? Petru Botezatu: Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să mă întorc la momentul întâlnirii cu meșterul Ioan Taflan, vechi maestru al picturii bisericești, pe care l-am cunoscut la Comana în casa poetului Gelu Naum, unde mă aflam în vizita.Trecea întâmplător prin fața casei și Gelu s-a repezit și l-a invitat înăuntru. La vremea aceea știam că toată lumea că, mai degrabă se dărâmau biserici, decat că s-ar
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
2010 a întrunirilor, în urma parteneriatului încheiat de această cu FRACCU. 2011 : Concursul "Inventica" și "Școală pe roți", proiecte demarate în ultimii trei ani sub egida FRACCU Simpozion național -ediția a treia- "Artă și tradiție în spațiile monahale românești" la Mănăstirea Comana, județul Giurgiu. Instituirea Premiului "Darul Mărului"oferit de FRACCU; trofeul este lucrarea sculptoriței Ana Rus. După ce în cursul lunii noiembrie 2012, am asistat la Sala Dalles la celebrarea a douăzeci de ani de activitate a Asociației Culturale Iulia Hașdeu - prilej
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
2010 a întrunirilor, în urma parteneriatului încheiat de această cu FRACCU. 2011 : Concursul "Inventica" și "Școală pe roți", proiecte demarate în ultimii trei ani sub egida FRACCU Simpozion național -ediția a treia- "Artă și tradiție în spațiile monahale românești" la Mănăstirea Comana, județul Giurgiu. Instituirea Premiului "Darul Mărului"oferit de FRACCU; trofeul este lucrarea sculptoriței Ana Rus. După ce în cursul lunii noiembrie 2012, am asistat la Sala Dalles la celebrarea a douăzeci de ani de activitate a Asociației Culturale Iulia Hașdeu - prilej
ÎNTÂLNIRE LA PALAT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359377_a_360706]
-
de românism și un adevărat punct de referință pentru neamul nostru la începutul celui de al treilea mileniu... ------------------------------------------------------------- PS: Și o neașteptată coincidență. În ziua în care eu încheiam aceasta recenzie, Vasile Șoimaru participa la sfințirea unei troițe la mănăstirea Comana din județul Giurgiu în memoria ostașilor români căzuți la Cotul Donului . Prof. Dr. Nicholas Dima USA, 20 mai 2015 Referință Bibliografică: Nicholas DIMA - „COTUL DONULUI 1942” ȘI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” / Nicholas Dima : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
fericiți. Am inclus aici câteva fotografii din câteva excursii de anul acesta. Și noi, profesorii, vom continua să ne asumăm acest risc al deplasărilor, deși experiența ne arată că problemele apar (ultima emoție: un elev mușcat de albină în pădurea Comana. Din fericire, nu era alergic și nici nu s-a speriat). În al doilea rând, să lăsăm școala să transmită cunoștințe, oferindu-i încredere pentru utilitatea acestora. Așa cum un sportiv se antrenează de mic, și vocațiile cognitive se urmează din
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
de carte, spun că s-au gândit să creeze un astfel de loc din pasiune pentru cărti, meșteșuguri, dar mai ales pentru oameni. În 2009 s-a înfiripat ideea, iar din 2011 atelierul muzeu “Moara de hârtie” se găsește în Comana, județul Giurgiu. Până acum, “Moara de hârtie” a atras peste 10.000 de copii și adulți încântați de meșteșugurile cărtii. Anul acesta, cei doi soți au mai făcut un pas: au lansat “Satul Meșteșugurilor”, un loc în care vizitatorii pot
Meșteșugarii și antreprenorii români promovează tradițiile autohtone pe Facebook și YouTube [Corola-blog/BlogPost/100094_a_101386]
-
dacică și tainele ei încă nepătrunse de ochiul suveran al istoriei. Palatul Mogoșoaiei, Curtea domnească din Potlogi îl aduc spre nemurire pe domnitorul Constantin Brâncoveanu, personalitate marcantă a devenirii culturale românești. Nu-l uită nici pe Vlad Țepeș și insula Comanei ca piatră de hotar statornicită pe calea neuitării. Pașii o poartă pe urmele lui Constantin Brâncuși pentru că „Semne se află peste tot. Numai să știi să le vezi”, prilej de a-i aduce un omagiu genialului poet și filosof al
ELIZA ROHA CRONICĂ ELISABETA IOSIF – „ORICE SEMN ESTE O INSULĂ” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343442_a_344771]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > TROIȚA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ȘOIMARU) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului În conștiința națiunilor, implicit a demnitarilor care servesc statele, memoria legată de
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Cei care nu fac abstracție de rolul timpului trecut asupra stării timpului prezent ne semnalează asta prin fapte culturale, vrednice de remarcat. În ziua de 21 mai a.c., la M-rea Comana (județul Giurgiu) am fost martor la una dintre aceste fapte și consider că e de datoria mea să fiu modestul cronicar al evenimentului. Pe 19 noiembrie 2012, publicistul Vasile Șoimaru lansa la Chișinău volumul comemorativ “Cotul Donului 1942 - eroism, jertfă
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
de război și veteranul de la Miroslovești, evocând episodul în care i-a fost străpuns pieptul de un glonț inamic. O distinsă actriță de la Ansamblul Artistic al Armatei a interpretat un grupaj de versuri patriotice, iar o formație de elevi din Comana a interpretat la caval două piese muzicale. A urmat agapa, în “Sala tronului”, unde, din nou dl general R. Theodoru, redutabila actriță și părintele arhimandrit ne-au relevat supremația spiritului asupra trupului. Fiindcă nu sunt un cronicar de profesie, căruia
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
sale familii extinse (reunită cu prilejul evenimentului descris), la reședința de la Grădiștea, împrejurare care mi-a consolidat convingerea asupra bunului raport al faimosului general nu doar cu aerianul, la propriu, ci și cu... pământescul. Referință Bibliografică: TROIȚA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ȘOIMARU) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
TROIŢA-MEMORIAL DE LA M-REA COMANA (SAU RĂSPUNSUL GENERALULUI RADU THEODORU LA STRIGĂTUL ÎN PUSTIU AL LUI VASILE ŞOIMARU) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344092_a_345421]
-
a participa într-un talk-show din cadrul emisiunii culturale Aș Show pe care o realiza acesta pentru postul Tele 7abc în colaborare cu firma de productie Atelierele Culturale Române înființată în 1995. A urmat o oră de material montat, filmat la Comana și București, în care Gellu Naum se exprimă, glumește, polemizează, citește din propriile poeme, scurt spus, ni se dezvăluie într-un document cinematografic cu att mai rar, cu cât este unicul în care suprarealistul român este totodată și un acut
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
corb, Pește Argeș e vreun pod, Ca să podt trece și eu, Argesel în satul meu!,, parcă i-au fost predestinate.Caci din Argeș își desprinde brațul și Neajlovul ,care își poartă cu mândri- e apa lui,trecând pe langă Mănăstirea Comana. Satul meu,cu nume de brav domnitor,rămâi cuminte și tăcut de câte ori plec... și parcă îți aștepți fiii tăi,de fiecare dată... Referință Bibliografica: SATUL MEU / Cristiana Iliuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2300, Anul VII, 18 aprilie 2017
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
se vor materializa în a doua etapă, între secolele IX-XI. Habitatul Majoritatea locuințelor din spațiul (arealul) românesc sunt situate în zonele de câmpie și mai rar în zonele subcarpatice. Dintre cele 250 de localități cercetate, unele au fost studiate integral: Comana de Jos (jud. Brașov), Fundu Herții (jud. Botoșani), Izvoare-Bahna (jud. Neamț), Dodești (jud. Vaslui), Hansca-Chișinău. Au fost cercetate apoi peste 100 de necropole (cimitire) de inhumație, birituale și tumulare (de incinerație), au fost sistematic cercetate cimitirele de la Castelu (jud. Constanța
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sfârșitul mileniului I aparținea populației autohtone românești, în cadrul obștilor sătești agricole. Pe lângă fier, se mai extrăgea arama, cositor, plumb, aur, argint, sarea. În ceea ce privește meșteșugurile, fierul era prelucrat în ateliere de fierărie descoperite la Bucov-Prahova, Bârlogu-Argeș, Garvăn-Tulcea, Lozna-Botoșani, Dăbâca-Cluj, Vladimirescu-Arad, Biharea-Bihor, Comana de Jos-Brașov. S-au aflat obiecte de prelucrare a fierului precum nicovale, ciocane, clești, cârlige. Era prelucrat argintul pentru obiecte de podoabă: brățări, inele, coliere. Lemnul și piatra erau utilizate la construcția fortificațiilor și bisericilor, au fost supuse prelucrării osul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și despre realitățile social-politice din cadrul acestora. Au fost cercetate numeroase fortificațiii din secolele VIII-XI, de pe teritoriile de la Carpați, Dunăre și Mare-în jurul fiecărei fortificații-reședințe existau așezări care alcătuiau împreună cu aceasta o structură teritorială. Astfel, la Moldovenești, Cluj-Mănăștur, Dăbâca (jud. Cluj), Comana de Sus (jud. Brașov), Vladimirescu (jud. Arad), Biharea (Bihor), Fundu Herții, Tudora, Hudești (Moldova), Dersca (Basarabia), Slon (Prahova), pe linia Dunării, în Muntenia, apoi la Mircea Vodă (Constanța), Garvăn-Dinogetia, Capidava, Păcuiul lui Soare-pe malul drept, în Dobrogea s-au descoperit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
adică a stăpânirii unei alte hoarde (cumanii), păstrată astfel, rămasă în mare parte păgână și dedată numai războiului. O urmă a raporturilor strânse cu ei (cumani) nu se află în numele de locuri (Iorga), așa cum s-a crezut pentru localități precum Comana, Comănești ori Comarnic, ce ar proveni de la numele întemeietorilor lor, oricare ar fi originea acestora, ce poate fi foarte veche, ci se află mai adânc, în obiceiuri, deși ele par a fi o datină curat românească. Astfel, caii iuți, meșteșugul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud. Timiș. În ceea ce privește toponimele cumane, menționăm localități precum Comani-în fața Vidinului, Comani-jud. Olt, Comana, în Vlașca și Buzău, Comanca-jud. Romanați, dar și Vâlcea și Argeș, Valea Comancei, jud. Teleorman. Pe lângă acestea, menționăm nume de râuri și locuri (altele decât cele amintite de Panaitescu), ca Teslui, Derehlui, Geamărtălui, Berheciu, Caracal (Cetatea neagră), Burnaz, Caraiman, Cătlăbuga
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Marin (pseudonim al lui Marin Iordache; 30.VIII.1901, București - 23.VI.1972, București), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Comanei și al lui Constantin Iordache. Neavând nici un chef să fie ofițer sau preot, cum doreau părinții, I. fuge de acasă, hotărât să se descurce de unul singur. Atras de pictură, se înscrie la Școala de Belle-Arte din București, unde însă
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]