173 matches
-
un brainstorming, discuțiile le animă, iar eu simt că încep să-mi ardă obrajii, de bucurie și surescitare, de încântare și uimire. Tavi, Mariana și Lili (matematică) ne poartă de la teoria jocurilor la numerele complexe, imaginare, numere de aur, fețe combinatorice ale aceleiași invariante. Treptat, ideile prind contur, deși încă nu se întrevede nucleul ordonator. Plecăm toți acasă, sâmbătă seara, târziu, dar bucuroși, încărcați pozitiv, plini de speranțe. Barierele de comunicare și inhibițiile au căzut. Fiecare a trăit sentimentul că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de sub veșmintele proprii, nuditatea. Inițial frecventat de naturiști pașnici, împăcați în bună parte cu mediocre juisări, treptat locul a fost asaltat, în numele toleranței, de felurite grupări cu orientare sexuală mai degrabă labirintică și exigențe extreme. Amestecate în urna inocentă a combinatoricii, după un număr suficient de mare de nepotriviri neconcludente, rimele cântate de Rică poposiseră, una câte una, în urechile cele mai neprimitoare, cum era și firesc. Bunăoară, unui cuplu de motocicliști aprigi la căutătură și tatuați până și sub mustățile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu premoniția), inspirația (numită
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația (asociată cu premoniția), inspirația (numită
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
motivaționali, aptitudinali, temperamentali și caracteriali prezintă, de asemenea, o importanță deosebită În procesul de creație. Motivația (mobilurile și stimulii) pot fi un imbold de dinamizare a creativității. Factorii aptitudinali dinamizează creativitatea prin spiritul de inventivitate, pasiunea pentru noutate și capacitate combinatorică a ideilor convergente și chiar divergente conducând la nivele ridicate de performanță În procesul de creație. Factorii temperamentali și caracteriali au, de asemenea, o influență deosebită În dezvoltarea creativității. Predispozițiile și capacitățile creative nu sunt suficiente pentru ca cineva să devină
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
roluri, care necesită o muncă de autoperfecționare și actualizare sistematică, efort volitiv și o cultură vastă. Dirigintele poate fi un exemplu pozitiv prin inteligență, creativitate și empatie. În cazul în care inteligența include competența profesională și cultura generală; creativitatea - aptitudinile combinatorice și imaginația pedagogică, iar empatia se manifestă ca chintesența moralului, tactului, intuiției pedagogice, atunci putem vorbi de talentul, carisma, atitudinea reflexivă și responsabilă a dirigintelui. Rolul de manager impune următoarele competențe: a) supravegherea și dirijarea clasei de elevi; b) dezvoltarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
danezului Louis Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este atât un sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la fonologi, cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi regulile combinării, anumite posibilități și imposibilități de grupare, și, din această perspectivă, conceptele gramaticii tradiționale - articol, substantiv, adjectiv, verb etc. 33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
simplă și de bun simț: principiul saussurean potrivit căruia organizarea internă a unei limbi este un dat original și nu copia unei ordini care îi este străină. Glossematica transformă profund ideea de structură lingvistică, apropiind-o de structura și de combinatorica matematică. Din această nouă definire a structurii rezultă un accent mai hotărât pe ordinea proprie limbii: pentru Saussure fiecare limbă analizează în maniera sa substanța, fie fonică, fie semantică la care se aplică. Pentru fonologi - cum este Martinet - orice limbaj
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
refuzul oricărui model ontologic al originii sau profunzimii. Apoi, despre excluderea istoriei, care este categoria temporalității moderne a noutății care se învechește, depășită de noutatea mai nouă. Pentru că nici structuraliștii, nici heideggerienii nu exclud timpul înțeles fie ca desfășurare a combinatoricii, fie ca destinalitate (Geschichte ca Geschick). In fine, acest model ontologic nu se mai bazează pe o relație arhetipală între principiu și manifestările sale, adică pe analogie, ci pe diferență. Ceea ce rezultă este o ontolgie a "suprafeței semnificante", fără transcendență
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în prima, s-a recurs la variația gradului de interdependență dintre exemplarele categoriilor. În a doua, s-au utilizat instructaje diferite pentru sarcini izolate în cadrul sarcinilor generale. Instructajele „aveau rolul să stimuleze realizarea efectivă a operațiilor ce stau la baza combinatoricii și a procesului de restructurare, înaintea creării noii categorii”. Acele operații includeau o căutare activă a schemei de caracteristici (vezi Hyman, 1964). Prin a treia formă de manipulare, unui grup de subiecți li s-a solicitat să elaboreze categoriile tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
forme sunt în mod intenționat sustrase oricărei serii literare. E cazul poeziei "pietrelor" lui Roger Caillois, ale cărei configurații sunt inspirate de geometria elementară a formațiunilor geologice, în afara oricărei tradiții literare. În aceeași ordine, Schlanger așează experimentele artistice bazate pe combinatorică - electronică sau mecanică - care produc opera nu în raport cu un eveniment "istoric" al câmpului, ci în raport cu posibilitățile de asociere. Numele pe care le menționează sunt cele ale muzicienilor minimaliști John Cage sau Philip Glass "care șterg memoria pentru a obține, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de analiză a sărăciei? Judith Schlanger observă două lucruri. Mai întâi, că nimicul nu se oferă ca lipsă, ci mai degrabă ca o modalitate simultană a prezenței, în care totul e dat în același timp. Pentru o literatură bazată pe combinatorică elementele sunt deja predispuse, ca și piesele de pe tabla de șah. Toate formele geometrice minerale care constituie imaginația poetică a lui Caillois există din primul moment. De aceea, oricât de jos am coborî în istoria literaturilor vom găsi mereu un
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
soi de bifurcare a imaginilor, mozaicul e "concurat" de buchet: "buchet răpitor, cu miriade de colori și parfume"107. Această dublare a metaforei centrale e justificată de integrarea factorului temporal. Bolintineanu se străduiește să reprezinte nu numai materia și posibilitățile combinatorice, ci și efectul timpului asupra ei. Într-un loc o spune clar: poeziile culese de Alecsandri sunt pietre "afectate" de timp, "camee antice grecești pe care timpul le-a insultat"108. Fără îndoială, registrul vegetal e mult mai adecvat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
conținută ca posibilitate în recuzita de metafore care proliferează în marginea literaturii: suntem în interiorul aceluiași univers de reprezentări figurate, care pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
punctele slabe, O (Opportunities) - oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 2. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa finală constă în structurarea acestor strategii într-un demers coerent specificat de decizia programului de instruire, determinată de coordonatele unui plan de acțiune practică. Belle Witkin și James Altschuld (1995) ne oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
poate contura și o tipologie a formelor de învățare corespunzătoare conținuturilor caracterizate prin structuri conceptual-metodologice transversale, transfrontaliere, interpluri-, multiși transdisciplinare, holistice. Două exemple sunt relevante prin modernitatea lor. Primul îl reprezintă învățarea structural-sinergetică (Haken, 1980 ; Mânzat, 1990), dominată de valențe combinatorice de extensiv și intensiv, de selectiv și constructiv, de structural organizat și autoorganizator, de cooperativ și sincronicitate și evolutiv transformatoare. Al doilea exemplu îl reprezintă „învățarea globală", specifică societății cunoașterii, corespunzătoare întâlnirii între dimensiunile orizontale ale vieții (life wide learning
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
procesualității funcționale a învățării școlare. • Concepțiile moderne de clasificare a tipurilor/formelor învățării sunt axate pe matrici criteriale generatoare de modele productive, eficace pentru lumea actorilor educației. Condițiile învățării vor fi necesar gândite în modele operaționale rezultate din Țesătura și combinatorica lor nonrepetitivă pentru fiecare subiect care învață. • Proiectarea și aplicarea unui management strategic al învățării eficace se bazează pe seturi de strategii, metode, tehnici și proceduri stimulative pentru gestionarea câmpurilor experiențiale, substanțiale și energetice, reale sau potențiale, ale subiecților, grupurilor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
mintea lui Hristos”, iar pentru a-L cunoaște pe adevăratul Hristos, ei trebuiau să-L mărturisească, precum apostolii, „după Scripturi” (1Cor. 15,3-4). Ieșirea din această aporie nu ar putea surveni, așa cum își imaginează unii teologi contemporani, printr-o magie combinatorică în relație cu versetele, nici prin revendicarea unui adevăr subiectiv, însoțită, în manieră gnostică, de impresionante probe de puritate și viață ascetică individuală. Pretenția de a avea un acces privat, strict privilegiat, la „adevărata” revelație a lui Hristos (i.e. un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cancerului Boli cardiovasculare Stomatologie Anatomie și fiziologie, biologie umană și sănătate Epidemiologie umană și sănătate Patologie umană Imunologie Genetică medicală Neuromedicina Farmacologie Medicină socială Toxicologie d) Matematică Analiza și teoria numerelor Analiză Biomatematici Matematici computaționale și analiza Matematici discrete și combinatorica Geometrie și topologie Logica și fundamentele matematicii Mecanica și fizica matematică Teoria optimizării și a controlului Probabilități și statistică d) Fizică Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism, plasmă și descărcări Dinamica fluidelor Fizica
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
-și dispută întâietatea cu imaginația în creativitate este inteligența, ce are pondere mare în creativitate în raport cu alte componente ale acesteia. Inteligența funcționează în stransă legătură cu imaginația, ele acționând complementar. Este de presupus că inteligența îndeplinește o funcție relațională în cadrul combinatoricii creative. Inteligența este un proces de cuprindere de relații, asamblare, alegere, stabilire selectivă a anumitor legături. Inteligența este procesul prinderii de relații corespunzătoare într-o situație relativ nouă, detașând părți din experiența trecută sau făcută pe loc, integrându-le într-
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
asociativ-combinatorii, imaginația participă în mare masură la realizarea funcției combinative, iar inteligența la realizarea funcției asociative (relaționale). Alături de imaginație, inteligență și, în strânsă legatură cu ele, în cadrul euremei asociativ-combinatorii, mai participă și alte procese, cum ar fi intuiția. Din perspectiva combinatoricii creative, intuiția poate fi caracterizată ca fiind realizarea unei combinații informaționale reușite care a dus la o soluție nouă și originală. Ea apare ca o stare de iluminare bruscă, de surprindere a unei relații creative fundamentale, de clasificare a unei
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de a găsi soluția creatoare, desfășurată pe o durată întinsă de timp, ca astfel să fie determinat și inconștientul să lucreze, în continuarea conștiinței. Numai după ce activitatea la nivelul cons’iintei a fost încheiată, abia atunci inconștientul începe să lucreze. Combinatorica conștientă și cea inconștientă sunt complementare. “Psihologia actului creator în activitatea științifică presupune o îndelungată acumulare de fapte în stare de veghe, a meditației concentrate îndelung asupra acelorași probleme, care, rămânând nerezolvate în zona vieții conștiente, își continuă subteran elaborarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
de acumulare și comprehensiune a informației și cea asociativ combinatorie se desfașoară pe un fond energetic amplificat, cere un mare travaliu psihic, un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește pe fondul unor fenomene psihice dominatoare, cum ar fi: pasiunea, succesul, interesul, curiozitatea, voința (capacitatea de efort), curajul (cutezanță), dorința, ambiția, etc. Creativitatea se desfășoară din punct de vedere psihofiziologic, pe un tonus cerebral ridicat, care generează
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
un mușuroi/ lehamitea e ca o târfă mimând un scâncet de rușine - / mi-s mie însumi tren de marfă”. Particularitatea e că „figura” poetului se reține mai acut decât aceea a poeziei. Poza de poet, în sensul unei anumite discursivități combinatorice, pare mai percutantă decât poezia în sine. Scrierea principală a lui S. e ciclul de poeme Către Sing, răsfirat, începând din 1995, de-a lungul mai multor volume. Aici autorul apare ca un elegiac cu manifestare epistolară. Textele întocmesc un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]