129 matches
-
limitele orașului, care devenea o unitate administrativă de sine stătătoare, se extindeau, cuprinzând, În afară de orașul propriu-zis, alte șapte orașe din apropiere, 59 de localități rurale și 27 de zone rezidențiale din Împrejurimile capitalei. Roscoe Conkling Arbuckle, poreclit Arbuckle Grăsanu’ (1887-1933), comedian american din filmul mut, unul dintre cei mai cunoscuți și Îndrăgiți actori ai generației sale. Joc de cuvinte intraductibil: În lb. engleză, cuvântul shot Înseamnă atât „un pahar“ de ceva, de regulă o tărie, cât și „Împușcătură“. Cuvânt În lb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Dumnezeu este captivul propriei sale creații. Acesta nu este un act de virtuozitate. Este o naștere, un adaus vieții, ca toate nașterile. Ai auzit vreo femeie spunând că este o virtuozitate să naști un copil?”. Kafka vedea În poetul-jongler un comedian care atrage cititorul printr-o creație „distractivă”, rol pe care poetul adevărat nu-l acceptă. Adevăratul poet Încearcă, dimpotrivă, „să-și Întemeieze viziunea În experiența cotidiană a cititorului... povestirile lui Kleist sunt poezie genuină, limba perfect clară. Nu vei găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
din noaptea ce trecu! Complexant! Mai bine nu visezi deloc!... Ce-ar fi să scot o antologie despre ... MAHMUREALĂ?! Doar toți marii scriitori au atacat-o! De meditat. „BOVARISMUL”... Își intitulează teza de doctorat, actrița clujeană Miriam Cuibus. Pentru un comedian care nu a demonstrat, În timp, apetențe literare, trebuie să mărturisim, cu sinceră Încîntare, că teza de față este surprinzător de bine scrisă. Este o lucrare care-și propune o temă dificilă, documentată, cu o bibliografie inteligent selectată, și cu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
deci, de la romanul lui Flaubert, dar se fac trimiteri și la marii pictori, apoi la Freud, Nietzsche, Sartre, Jouvet, Barba, Grotowski, Brook, Roland Barthes, George Banu, Monique Borie și mulți alții; se comentează, În paralel, figura bovaricului și cea a comedianului; se caută similitudini („cine, dacă nu actorul, se concepe mereu altfel decît este?”p.9) , dar și diferențieri („ dacă punctul maxim de apropiere dintre bovaric și comediant este puterea imaginației, punctul maxim de diferențiere și Îndepărtare este conștiința ludică”-p
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
dacă Lorca a citit po vestea : fiindcă ce-i Bernarda Alba a lui, decît o soacră terifiantă, aparent(?) - abordată În alt registru din alt spațiu și timp?!... Găsesc un interviu mai vechi, din 2000, cu cel care a fost marele comedian Dem Rădulescu. Spicuiesc din el o frază aparent oțioasă : „Ce urăsc mai mult pe lume? Urăsc gara! Nu mă duc să iau trenul : am senzația că plec de tot!”. Atitudinea mea este complexă : uneori urăsc, alteori iubesc gările prin care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
seducătoare apoftegmă a lui Flaubert („ Artistul trebuie să existe În operă ca Dumnezeu În creație, invizibil și atotputernic; să-l simți pretutindeni, dar să nu-l vezi”) ca deviză a actorului. După opinia mea, definiția se potrivește...regizorului, deoarece un comedian invizibil pe scenă, nu ar atrage stima nimănui... O altă interogație, poate de om mai de modă veche , cum mă revendic, din stirpea „vechiului” Caragiale, Îmi stîrnește o justă afirmație a doamnei: „De altfel, măsura, armonia, adecvarea erau criterii fundamentale
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
teatrul românesc interbelic : Leni Caler (a fost, printre alții/altele și iubita lui M. Sebastian). De ce spune fata lui Eugen Lovinescu că-i era dragă histrioanca? Deoarece „ nu știa să-i vorbească decît de bine, pe toți”. Rară calitate la comedieni, zău așa!... Dacă n-ar fi revoltător, aș putea spune că e comică Întîmplarea următoare : drepturile de autor pentru foarte cîntatul Bolero al lui Ravel le ia, de ani de zile, un...coafor, fostul soț al menajerei muzicianului ! Suma se
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
riscant”? Fiindcă, la un moment dat, spectatorul/cititorul real, nu cel de pe scenă, Începe să pre vadă ce va urmă. De asemenea, În interiorul scenelor acțiu nea e palidă, greul căzînd pe dialoguri. Și-n replici, găsim cîteva frumoase definiții ale comedianului, precum „praf de stele”, ori „un cer Într-o sferă acută” sau „un gest al sce nei”. Chiar omul din public, la un moment dat, simte nevoia definirii histrionului, fără menajamente : „Voi actorii țineți lungi teorii despre libertate, fără a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ielelor ne-am gîndi la tata, și am folosi gloanțe adevărate? Sau, În Macbeth, am Înnebuni Încercînd să ștergem pata aia de sînge? Ori ne-am sinucide, precum actorul din Jurnalul unui nebun al lui Purcărete? Sau am face precum comedianul de la Botoșani care semna ștatul de plată cu numele prințului danez? Am mai spus-o : pe lîngă sensibilitate artistică, teatrul cere o sănătate de fier. Nervi tari. Și distanțare, cînd simți pericolul... Într-un articol mai vechi, D. Solomon vorbea
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
CÎnd confundăm liniștea, cu tăcerea, Înseamnă că avem probleme de comunicare. Just! CÎt de greu reușesc să tacă pe scenă, anumiți actori! Și ce rar se ascultă unul, pe celălalt, În anumite spectacole! La Început mă amuzau, acum mă enervează, comedienii care n-au răbdare să-și termine partenerul textul, și-i taie cu replica lor! De aici, dialoguri de involuntar absurd : „Așa că Împrumută-mi 100 de lei!” - trebuie să zică În finalul micromonologului, un histrion. Dar colegul s a plictisit
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
un postmodern get-beget. Deplîng trufia falnicului blazon-pince de nouăzecist, dar Horia Gârbea scrie literatură mai bună decît (își imaginează sau) ne lasă să credem că intenționează. Oricum, am să sugerez autorilor Lexiconului teatrului românesc să consemneze în dreptul numelui HORIA GÂRBEA: comedian... Spectacolul schițelor dramatice din Doamna Bovary sînt ceilalți și Mephisto este rezultatul unui procedeu ale cărui funcții și consecințe sînt duse la extrem: intertextualitatea. Dacă pînă acum, în teatru, ea se recunoștea prin alunecări textuale numai în planul limbajului antrenat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ordine. El este ordine. Pe de altă parte, se știe, tragismul este asigurat de o mișcare spre interior, dar nu în afară. Este o forță centripetă. Tocmai această mișcare à rebours definește tragismul teatru-lui în negativ. Deci, tendința centripetă a "comedienilor" din poezia lui Botta, dată de subordonarea comună față de vectorul metafizic și aflată în veșnică opoziție cu cealaltă, centrifugă, asigură dimensiunea tragică în joc. Este vorba de un tragic exploziv (prin amplitudinea și fervoarea trăirii), un tragic ce încearcă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
se opri și rămase la fel de neputincioasă. În cele din urmă, cineva o strigă pe nume. Era Henry Varney, gardianul din Goodge Street. Avea mîinile și fața Înnegrite de fum, dar orbitele ochilor erau albe pentru că le frecase. Arăta ca un comedian. O ținea de umeri. — Domnișoară Langrish! exclama el uimit. De cînd sînteți aici? Ea nu putu răspunde. Atunci, el o trase Încet de lîngă foc. Își scoase cascheta, Încercînd să i-o pună pe cap: era fierbinte, ca o farfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mână. Când și-a încărcat pistolul și-a dat bine seama că nu va cuteza niciodată să-și tragă un plumb în inimă. Eram liniștit în privința asta, chiar atunci când și-a lipit țeava de tâmplă. Știam că pozează cu un comedian, deși pe vremea aceea a suportat cea mai cumplită lovitură, de la moartea tatălui său. De altfel numai egoismul său bolnăvicios l-a împins în brațele sârboaicei, fiindcă o știa mai în etate, diformă și cu sânii fleșcăiți. Nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să hohotească și el, dar nu reuși: se gândea că Meyer Harris Cohen omorâse unsprezece tipi de care știa el și că încasa pe an minimum zece milioane, pentru care nu plătea impozit. Dând din cap, spuse: — Mickey, ești un comedian. Un grup de haidamaci de la o masă apropiată aplaudară monologul. Mickey îi salută cu pălăria. — Mda? Atunci de ce nu râzi? Davey, Johnny, căutați-mă în altă parte! Stompanato și textierul ieșiră din separeu fără să crâcnească. Cohen zise: — Ai nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
angajații mei își iau zborul fără să-mi spună. Ce-i cu tine, Upshaw? Văd că nu râzi. — Nu-i de râs. Gerstein își drese glasul. — Fiecare are simțul umorul în felul lui. Dar nu trebuie să cerșesc aplauze. Am comedieni angajați care-o fac. Dar înainte să pleci, mi-ar plăcea să te informez ceva. Colaborez cu marele juriu într-o investigație legată de influența comuniștilor în Hollywood și nu-mi place ideea ca un polițist din altă ligă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
credeți, dar noi de fapt suntem de partea stângii legitime, necomuniste. Rolff arătă spre coala de hârtie din mașina de scris. Dacă dai cumva greș în meseria de polițist, ai putea lua în calcul o a doua carieră, cea de comedian. Exact ca mine. Fasciștii mi-au luat cariera de scenarist, iar acum scriu romane istorice romanțate sub pseudonimul Erica St. Jane. Iar editorul meu știe ce fel de politică fac, însă nu-i pasă. Nici șefului soției mele nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Leul și Johnny Leul se amuzau lângă șemineu. Deasupra lor, pe perete, atârna o fotografie a lui Audrey în chiloței și cu ciucurei atârnându-i de sfârcuri. Mick îi făcu semn cu degetul să se apropie. Buzz se duse. Micuțul comedian avea poanta pregătită. Un tip vine la mine și mă-ntreabă: „Cum merge business-ul, Mickey?” Eu îi zic: „Amice, e ca-n show business: nu-i nici un business”. Mă dau la tipa asta, iar ea zice: „Eu nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să descoperim un nou Caragiale în D-ale carnavalului, sau o nouă manifestare a comicului când apare un nou autor de comedie. Actorii se adaptează perfect, cu intuiții proaspete, la noua viziune a comicului. Dar din. aceste mari calități de comedian rezultă și cusurul actorului român. El îți crează impresia că dacă nu transformă în comedie chiar și un text de dramă, nu are sentimentul că joacă teatru. L-am întrebat pe un autor dramatic cum s-a ajuns până aici
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ta preferată e... agheasma... ori că vrei, ori că nu vrei, pune mâna pe condei! Întâmplarea s-a petrecut, de astă dată, la colegii noștri dintr-a VII-a reală, iar eroul ei a fost Puiu Maximilian, fiul marelui nostru comedian V. Maximilian. Realiștii erau obligați să mai învețe pe lângă Franceză, și Germană, încă o limba străină, la alegere: Engleza sau italiana. Puiu Maximilian își alesese Italiana, fiind mai ușoară și mai apropiată de limba materna. Profesor de Italiană era Napoleon
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe scenă, prin anii 65-70, la Teatrul Mic, pe un cunoscut histrion care semna... Neamțu Ottonel. Pesemne, era abstinent...Tot acolo juca, Într-o vreme, actorul Pagubă (care și-a schimbat numele, În Panduru). La Bacău era un director și comedian, Pepene (și-a cosmeticat și el onomastica, ulterior). Nici Besoiu nu sună sobru (rapel - Băsescu). Actorul Mălaimare nu mai are nevoie de prezentare. Nu știu ce-o mai fi cu o interpretă bună, văzută de mine prin 88, la PÎrîul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
CÎnd confundăm liniștea, cu tăcerea, Înseamnă că avem probleme de comunicare. Just! CÎt de greu reușesc să tacă pe scenă, anumiți actori! Și ce rar se ascultă unul, pe celălalt, În anumite spectacole! La Început, mă amuzau, acum mă enervează, comedienii care n-au răbdare să-și termine partenerul textul, și-i taie cu replica lor! De-aici, dialoguri de involuntar absurd : „Așa că, Împrumută-mi 100 de lei!” - trebuie să zică În finalul micromonologului, un histrion. Dar colegul s-a plictisit
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
decît cel care se plînge. Mda...pare incredibil, dar o vreme, un teatru de copii cu care am colaborat destul de mult, rămăsese În șase actori, dintre care unul singur sub 30 de ani. Dacă adaug și faptul că salariile acestor comedieni era cam de 600-700 de lei, desigur, o să vă-ntrebați cum de mai rămăseseră-n teatru și ăștia, puțini cîți erau! Bibanu (Dem Rădulescu) le explica odată studenților săi de ce vorbesc atît de mult eroii lui Cehov: „Fiindcă n-au
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
marele humuleștean! Iar mama actorului, Eufrosina Moscopol se nrudea, firește, cu celebrul solist Jean Moscopol! Dacă mai adăugăm că maestrul a cunoscut-o pe văduva lui Dürrenmatt În holul hotelului... Decebal, din Bacău, vom conchide că e bine ca longevivul comedian să depășească suta de ani, pentru a ne oferi noi și noi amintiri interesante... A propos: Întrebat, la 92 de ani, care-i secretul longevității sale, Radu Beligan răspunde, frumos : ”Iubirea. Suntem pe pămînt pentru a iubi. Iubiți ce vreți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Dinică a jucat și sub Îndrumarea regizorală a lui Esrig și Pintilie, Blaier și Iulian Mihu, Horea Popescu sau Andrei Șerban, nu mai e interesant. Alte ziare au afirmat, În continuarea unei comemorări jignitoare, că replica emblematică a operei marelui comedian ar fi „Nu trage dom’ Semaca! Sunt eu, Lăscărică!”. Vai! Dar replicile lui din Nepotul lui Rameau, Ploșnița, ori Troilus și Credida, marile spectacole ale teatrului românesc, unde or fi rămas? Alt cotidian susținea o altă gogomănie : actorul ar fi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]