541 matches
-
nume Damian ajunge la han împreună cu tovărășii de drum. Acesta se așază la foc și povestește despre drumurile sale din Germania. Un orb, vrând să ajungă la Iași, la sf. Paraschiva, poposește la un Hanul Ancuței unde este invitat de comisul Ioniță să cânte din cimpoi. Primul cântec pe care acesta îl cântă este foarte trist și spune că ciobănii care l-au învățat acest cântec "l-au și legat cu blastam să nu-l uite niciodată și, de câte ori a sună
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
le-a luat tot domnitorul. Acesta pleacă și moare căzând într-o râpă. Hangita își aduce aminte că auzise și ea această povestire de la mama ei și îl recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
aduce aminte că auzise și ea această povestire de la mama ei și îl recunoaște în persoana orbului pe Constantin. Iapa Lui Vodă - Ancuța(cea tânără), Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Comisul Ioniță, boierul(Vodă Sturdza), moș Leonte, Ancuța(mama Ancuței tinere), Neculai Isac, calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
calul lui Comisul Ioniță Haralambie - Călugărul Gherman, Haralambie Leondari, Gheorghe Leondari, Vodă Constantin Ipsilanti Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Balaurul - Boierul Năstasă Bolomir, Irinuța, Moș Leonte Fântână dintre plopi - Neculai Isac, Marga, Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
tânără, Bătrânul Hasanache și cei doi țigani Cealaltă Ancuța - comisul Ioniță, Ienache coropcarul, Ancuța cealaltă, Varvară, Costea Căruntu, Todoriță Cătana Județ al sârmanilor - Comisul Ioniță, Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, babă, comisul Ioniță Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia "Hanul Ancuței" apărut în
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Ancuța cea tânără, Constandin Motoc, soția ciobanului, Vasile cel mare(hoțul), Răducan Chioru Negustor lipscan - comisul Ioniță, moș Leonte, Ancuța cea tânără, Daiman Cristișor (negustor lipscan), Hoțul, Privighetor, Grăniceri Orb sărac - Constandin (orbul), Duca-Vodă, hoții din pădure, prietenul orbului, babă, comisul Ioniță Istorisirea Zahariei Fântânarul - Boierul Dinachi Mânza, Aglaița, Ilieș Ursachii, Zaharia "Hanul Ancuței" apărut în anul 1928, este un volum de nouă povestiri; George Călinescu a asemănat "Hanul Ancuței" lui Sadoveanu cu "Decameronul" lui Giovanni Boccaccio având ca argument temele
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
Boccaccio conține "o suită de povești". De-a lungul acestor zile , ei relatează 10 povestiri și o balada. Volumul "",scris de Sadoveanu, conține nouă povestiri relatate într-un singur loc de către oamenii care sosesc la han. Există un personaj cheie: comisul Ioniță care se presupune că dorește să relateze o adevarată suită de povestiri, însă nu reușește acest lucru datorită intervențiilor repetate ale celorlalte personaje. Acțiunea se petrece într-un timp vechi de demult "într-o toamnă aurie". În volumul "", Sadoveanu
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
La 1658 jumătate de sat îi aparținea lui Toderașco Cantacuzino. Proprietarul moșiei Cucuteni a fost boierul Matei Cantacuzino-Deleanu (n. 1750 - d. 1816 sau 1817), fiul marelui vistiernic Ioniță Cantacuzino-Deleanu (1721-1789) și al Zoei Ghika. Matei a avut rangul de mare comis al Moldovei; el s-a căsătorit la 16 mai 1776 cu Ralița (sau Ralu) Callimachi (1763-1837), fiica mijlocie a lui Grigore Callimachi, domnitor al Moldovei în două rânduri (1761-1764 și 1767-1769). După cum relatează Octav-George Lecca în ""Familiile boierești române"", Matei
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
mai târziu). Toți frații erau oameni de cultură. În plus, Ienache Gane era cumnat cu poetul Constantin Stamati, Dimitrie Gane era socrul scriitorului Costache Negruzzi, iar postelnicul Matei Gane a fost tatăl scriitorului Nicolae Gane. a avansat până la rangul de comis. A fost pasionat de literatură și a scris versuri, precum și cărțile de popularizare "Floare din sfintele scripte" (Iași, 1850) și "Pashalion nou sau Aflare modernă care descopere prin numerile crugurilor Soarelui și a Lunei pentru toți anii trecuți prezenți și
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de Costachi Gane în colaborare cu Costache Negruzzi. Traducătorul evidențiază acele „puternice morale idei” prezente în carte, dedicând acest „uvraj” sporirii cunoștințelor „obștii”. Comisul Costachi Gane a tradus, de asemenea, romanul „istoric, religios și politic” "Akte sau Moartea lui Neron împărat a Romei" al lui Alexandre Dumas (Iași, 1851). Traducerea romanului "Scene din vieața privată sau aceeași istorie" al lui Honoré de Balzac (Iași
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
și în Pliocen). În fiecare din aceste etape s-au creat platforme de eroziune, ce se mai recunosc astăzi pe creste sub forma unor suprafețe aproape plane, fracționate de văi (de exemplu: creasta principală în Vârful Brătilei și în Vârful Comisul). Lista vârfurilor din munții Făgăraș cuprinde nu mai puțin de 107 vârfuri cu înălțimi de peste 2.000 de metri, dintre care 40 de vârfuri cu înălțimea peste 2.400 de metri și 8 vârfuri peste 2.500 de metri, inclusiv
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
împreună cu primul fiu, Iliaș (1546-1551), nevârstnic, o perioadă, și apoi împreună cu al doilea fiu, Ștefan (1551-1552), până la asasinarea acestuia la 1 septembrie 1552. În acel an s-a amestecat în problemele succesiunii la tron, sprijinind pe boierul Joldea, fost mare comis, căruia i-a oferit mâna tinerei sale fiice de 17 ani, domnița Ruxandra, pentru a fi îndreptățit să ocupe tronul țării. Alexandru Lăpușneanu a sosit cu ajutor polonez în Moldova și l-a alungat pe Joldea, devenind domnul Moldovei. El
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]
-
având deasupra sa un înger care se sprijină cu cotul de un postament pe care se află o urnă. Pe partea vestică a postamentului se află următoarea inscripție: "Aice stau dăcânde întru amintire rămășițele de pământ ale fericiților întru pomenire Comisul Vasilie Buzdugan și a Soției sale Ecaterina născută Gheuca, decedați cel 1-iu la anul 1849 Marde 18 dile și ce din urmă la 1851 Septemvrie 9 dile". Pe partea estică a postamentului se află următorul epitaf: "Sacrul ordin al Creatoriuliu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
din Europa centrală și prin Imperiul Otoman. La încheierea acestor călătorii, preia diverse funcții în structurile statale ale Țării Românești. Este numit succesiv în dregătoriile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) și mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511). După ce a urcat pe tronul Țării Românești (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerțului și meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A încercat să
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
și 300 de bolovani de sare pe an de la ocna Ghitioara". La 29 mai 1677 Gheorghe Duca confirmă mănăstirii Slobozia lui Ianache drepturile sale asupra bunurilor schitului Apostolache, din județul Saac. Schitul, aflat în localitatea Măstănești, a fost ctitorit de comisul Apostolache, între anii 1645 -1652. O condică din 1700 a lui Constantin Brâncoveanu spunea: Într-un alt document, din 18 februarie 1756, care marchează "ieșirea din indiviziune a lui Marin sin Ilinchii ot Ștefești hotărâtă de megieșii orânduiți din poruncă
Județul Săcuieni () [Corola-website/Science/305030_a_306359]
-
Spinare 13. Ioniță Țurcan 14. Gheorghe Lajivechi 15. Toader Nechita 16. Tudorache, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 17. Dumitru Tij, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 18. Neculita Cornița, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 19. Anton, scutelnic a comisului Fotache 20. Enachi Chebac, scutelnic a comisului Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
15. Toader Nechita 16. Tudorache, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 17. Dumitru Tij, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 18. Neculita Cornița, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 19. Anton, scutelnic a comisului Fotache 20. Enachi Chebac, scutelnic a comisului Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case cu femei văduve de la acest sat 26
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
dumisale spătarului Contandin Sturza 17. Dumitru Tij, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 18. Neculita Cornița, scutelnic a dumisale spătarului Contandin Sturza 19. Anton, scutelnic a comisului Fotache 20. Enachi Chebac, scutelnic a comisului Fotache 21. Lupul Chebac, scutelnic a comisului Fotache 22. Constandin Chipaila, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 23. Ursache, vier, scutelnic a lui Gheorghe Șerban, căpitan 24. Șerban, țigan de acolo 25. Case cu femei văduve de la acest sat 26. Țigani 27. Tudora, babă 28. Nastasie Recensămintele
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Ghica a invitat la Divanul Domnesc pentru a judeca dreptul de proprietate asupra unei jumătăți a satului (partea de sus), pe de o parte pe preotul Lazăr și răzeșul Gheorghe Rusul împreună cu frații săi, iar pe de altă parte pe comisul Stroescu, care avea uricul acelei moșii. Judecata urma să aibă loc până la 13 iulie, iar în caz de neprezentare "li s-a trimite om gospodu și-i va aduci cu cibote" (Ciubotă - Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
până la 13 iulie, iar în caz de neprezentare "li s-a trimite om gospodu și-i va aduci cu cibote" (Ciubotă - Taxă percepută în trecut de slujitorii domnești de la împricinați, când erau obligați să se deplaseze până acasă la aceștia). Comisul Stroescu era feciorul jitnicerului Ioan Stroescu și tatăl șătrarului Gavril, al cărui fiu Ienache Stroescu s-a așezat în valea Moșani (probabil Moșeni), unde i s-au născut feciorii Vasile și Ion, cei doi ascendenți ai nobililor Stroescu din Basarabia
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze Peticul, pe care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite. De altfel, potrivit datelor recensământului din 1817 moșia Temeleuți aparținea comisului Alexandru Panaite și(alături de Probota) număra 39 de gospodării, dintre care numai două aparținând burlacilor. După moartea lui Alexandru Panaite, moșia revine moștenitorilor săi prin Actul "de împărțeală" din 16 aprilie 1823. Despre neamul Panaite cunoaștem că erau români, de
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
a fost distrusă aproape în întregime. În istoria Bucureștiului au existat mai multe epidemii de ciumă. Din secolul al XV-lea ele apar și în însemnări. Astfel, în timpul lui Gheorghe Duca apare ciuma din 1676; domnitorul se retrage la moșia comisului Vlad Cocorescu, caimacamii părăsesc și ei Capitala pînă în primăvara anului 1677 cînd ciuma încetează. A fost creată breasla cioclilor, un corp de oameni bine plătiți care proveneau din rîndurile foștilor ciumați despre care se spune că sînt imuni, breslă
Calamități care au afectat Bucureștiul () [Corola-website/Science/305864_a_307193]
-
care se duc la Târgul Ieșilor ori la Român fac acolo popas mare"". Astăzi, Hanul Ancuței a redevenit locul de popas și odihnă de odinioară, păstrând câte ceva din atmosferă unui trecut care îndeamnă la taclale și zăbava, ca pe vremea comisului Ioniță. Mihail Sadoveanu scria despre han: ""Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han, ci era cetate!. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți ferecate cum n-am văzut în zilele mele
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]