207 matches
-
întrebă Doina din nou. - Marți nu mai plec la Monaco, așa cum era stabilit. - De ce? - S-a întâmplat ceva groaznic în familia lui Radu, care nu mai poate pleca din țară. - Ce anume, explică-mi? - Ieri tatăl său a suferit o comoție cerebrală și se află în spitalul județean într-o stare foarte critică. - Doamne ferește, cum așa? - Nu știu să-ți spun mai multe. Atât am putut vorbi cu el. Era în spital și-l aștepta pe medicul neurolog să-i spună
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
abia acum, la peste nouă luni de zile? S-a desființat poșta sau telefoanele? Puteați să mă anunți într-un fel. - Știi cum este mama ta. - Bine, bine, și acum unde este? - Acum se simte mai bine. A avut o comoție cerebrală, urmată de o pareză pe partea dreaptă, însă acum s-a recuperat. Este bine și s-a internat de câteva zile pentru un control de rutină, înainte de a intra la comisie. Vom afla când trebuie să merg să o
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
spital. Era IMS-ul, așa că s-a urcat în el și i-a indicat destinația șoferului. La spital a dat imediat de Săndica. Era în salonul de reanimare, sub supravegherea directă a medicului de gardă de la Urgențe. Își revenise din comoția cerebrală suferită în urma căzăturii și loviturii la cap de pardoseala magaziei, însă tot în stare de amnezie, așa că prea multe nu a putut afla despre cum s-a întâmplat accidentul. Medicul de gardă l-a asigurat că nu există niciun
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
organismului. - Din nou vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați că v-am întrerupt recreerea productivă. - Nu-i niciun deranj. La revedere. Săndica se simțea din ce în ce mai bine. Îi dispăruseră durerile de cap și nu mai avea amețeli, efecte ale comoției cerebrale. Doar când se ridica brusc din pat simțea cum se învârte camera cu ea, însă și aceasta din ce în ce mai rar. Era de zece zile internată în spital și nu reușise să mai ia legătura decât cu cei din partea C.A.P.
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
există un program de vizite? - Sunt prietenul domnișoarei și am venit să o însoțesc acasă. Sper să-i faceți externarea. - Da? Bine atunci, așteptați, vă rog, afară până se termină vizita și voi vedea ce voi hotărî în privința domnișoarei cu comoția cerebrală. - Bine, voi aștepta afară. Mă scuzați. - Ia spuneți, domnișoară, cum vă mai simțiți? Mai persist amețelile și durerile de cap? - Nu, domnule doctor, mai rar și numai atunci când mă ridic repede. - Poate fi alta cauza, nu neapărat urmările accidentului
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
spital. Era IMS-ul, așa că s-a urcat în el și i-a indicat destinația șoferului. La spital a dat imediat de Săndica. Era în salonul de reanimare, sub supravegherea directă a medicului de gardă de la Urgențe. Își revenise din comoția cerebrală suferită în urma căzăturii și loviturii la cap de pardoseala magaziei, însă tot în stare de amnezie, așa că prea multe nu a putut afla despre cum s-a întâmplat accidentul. Medicul de gardă l-a asigurat că nu există niciun
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
organismului. - Din nou vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați că v-am întrerupt recreerea productivă. - Nu-i niciun deranj. La revedere. Săndica se simțea din ce în ce mai bine. Îi dispăruseră durerile de cap și nu mai avea amețeli, efecte ale comoției cerebrale. Doar când se ridica brusc din pat simțea cum se învârte camera cu ea, însă și aceasta din ce în ce mai rar. Era de zece zile internată în spital și nu reușise să mai ia legătura decât cu cei din partea C.A.P.
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
există un program de vizite? - Sunt prietenul domnișoarei și am venit să o însoțesc acasă. Sper să-i faceți externarea. - Da? Bine atunci, așteptați, vă rog, afară până se termină vizita și voi vedea ce voi hotărî în privința domnișoarei cu comoția cerebrală. - Bine, voi aștepta afară. Mă scuzați. - Ia spuneți, domnișoară, cum vă mai simțiți? Mai persist amețelile și durerile de cap? - Nu, domnule doctor, mai rar și numai atunci când mă ridic repede. - Poate fi alta cauza, nu neapărat urmările accidentului
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
acum aproape o lună de zile, în urma cărui viol am avut un accident. În timpul apărării împotriva violatorului, m-am împiedicat, am căzut și m-am lovit cu capul de cimentul unei pardoseli. Contactul cu cimentul s-a soldat cu o comoție cerebrală, însoțită de amnezie totală, o internare în spital de peste zece zile, amnezie din care abia de două zile mi-am revenit. - Tragic dacă se mai întâmplă asemenea fenomene în zilele noastre. Cine era violatorul? Văd că sunteți ingineră. - Nu
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
nedreptate. Dacă vreți să vă convingeți că asta este problema, puteți încerca următorul experiment: la următorul interviu de angajare, când sunteți îndemnați să puneți întrebări, întrebați de ce ați vrea voi să lucrați pentru acea companie. Pregătiți-vă pentru o scurtă comoție cerebrală din partea celui care susține interviul. Apoi ascultați răspunsurile încercând să nu transmiteți prea mult din ceea ce vă trece prin cap în acel moment. Iar la final întrebați-vă: ați fi angajat persoana care dă astfel de răspunsuri dacă rolurile
Cum am dat interviu de angajare cu un robot de resurse (in)umane. După ce m-a pus pe hold, i-am dat următorul feedback () [Corola-blog/BlogPost/337844_a_339173]
-
lungi și șoseaua aglomerată cu tot felul de atelaje și animale, până la spital au făcut aproape o oră, timp în care Săndica nu mai avea răbdare să afle care este situația mamei și cât de grav este afectată de această comoție cerebrală. La serviciu de Urgență când a intrat, o întreagă echipă condusă de medicul de gardă, asistente și infirmiere, se învârteau pe lângă mama ei. Văzându-și mama pe patul de spital, parcă era și mai mică decât în realitate. O
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
starea bătrânei era prea gravă. Când s-a recomandat ca fiică a bolnavei, privirea medicului era mai degrabă de compasiune. - Să știți că mama dumneavoastră pur și simplu nu dorește să trăiască, nu luptă cu viața și de aici și comoția cerebrală. - O puteți salva, domnule doctor? Este singura ființă dragă care mi-a mai rămas, întrebă fata îngrijorată. Tata s-a stins tot aici acum câteva luni de zile. Alte rude apropiate nu mai am pe lângă mine. Toate s-au
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-au trecut fiori și o transpirație rece i-a umezit șira spinării. - Comoție cerebrală. Este în comă la serviciul de urgență. - Când s-a întâmplat nenorocirea? - Astăzi după ora zece. M-au anunțat la serviciu și am venit cât de repede am putut. - Și? Care îi sunt șansele de salvare? - Nu prea multe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
a mai potolit. - Dar ce ai pățit, maică, de plângi cu atâta durere în suflet? Ți-a murit cineva? - Nici nu-i prea departe, răspunse fata printre sughițuri oftând din adâncul pieptului său zbuciumat de durere. Mama mea a făcut comoție cerebrală de dimineață și este în comă la spital. - Oo, câtă durere poate să fie. Să dea Dumnezeu să scape, maică. - Doctorul i-a dat mici șanse, dar a fost dusă la terapie intensivă și acolo cică au un bun
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
ani, peste 100 de kg. Mi-era greu și fizic și eram chinuita de ani de zile de coșmaruri nocturne cu aceste episoade...” că vine ploaia și n-am adunat prunele!” Sora mea și-a dublat efortul și...a făcut comoție cerebrală. M-am simțit vinovată, că n-am ajutat-o, dar și ea e încăpățânata. Am dorit să plătesc zilieri ca să adune blestematele de prune, care păreau că nu se mai sfârșesc din rodit, dar n-a acceptat. Zicea că
POVESTEA CELOR 100 DE PRUNI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379882_a_381211]
-
La ședințele cu părinții mergeam noi, eu sau sora mea, și îi scriam un rezumat al celor discutate acolo. S-a stins mult prea repede și ea...întinzând rufele. Dacă ar fi putut striga...poate ar fi fost salvată! O comoție cerebrală a îngenunchiat-o înainte de vreme. Ținea strâns în pumni tricoul de fotbal al fiului ei, pe care brodase cu drag: “Bata 10”. Un alt caz de persoană cu dizabilități fizice este d-nul Gigi, contabilul de la fosta stație Peco, din
ÎNTRE IDEAL ŞI REAL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373475_a_374804]
-
o greutate de n ori mai mare, mă strecor și ies, fără urme (niciodată n-a aflat că am fost acolo ... iar vecinii mă acoperă ... ca și pe vremuri). Nu mai locuiește nimeni ... de câțiva ani ... de când tata e cu comoția cerebrală ... la noi, la oraș. Vara, în vacanța mare, mai venim și stăm aici ... 2 luni. Are locul acesta o energie aparte. Aerul mă îmbrățișează ... iarba îmi sărută picioarele, recunoscându-le ... crengile copacilor îmi mângâie părul. Gândurile mi se limpezesc
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
acum aproape o lună de zile, în urma cărui viol am avut un accident. În timpul apărării împotriva violatorului, m-am împiedicat, am căzut și m-am lovit cu capul de cimentul unei pardoseli. Contactul cu cimentul s-a soldat cu o comoție cerebrală, însoțită de amnezie totală, o internare în spital de peste zece zile, amnezie din care abia de două zile mi-am revenit. - Tragic dacă se mai întâmplă asemenea fenomene în zilele noastre. Cine era violatorul? Văd că sunteți ingineră. - Nu
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347416_a_348745]
-
abia acum, la peste nouă luni de zile? S-a desființat poșta sau telefoanele? Puteați să mă anunți într-un fel. - Știi cum este mama ta. - Bine, bine, și acum unde este? - Acum se simte mai bine. A avut o comoție cerebrală, urmată de o pareză pe partea dreaptă, însă acum s-a recuperat. Este bine și s-a internat de câteva zile pentru un control de rutină, înainte de a intra la comisie. Vom afla când trebuie să merg să o
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
specific de Autovehicule rutiere, specializarea pe care o absolvise el. Se folosea de unii studenți, cărora le promitea avantaje și îi punea să facă reclamații despre profesorii din catedră, ce-i erau colegi. Conferențiarul Andreescu, un adevărat profesionist a făcut comoție cerebrală, în urma plângerilor avute, tot încercând să dovedească neveridicitatea celor scrise. Iar doamna lector Popa a ajuns în ultima fază, bolnavă de cancer. În urma șicanelor, conferențiarul Antonescu, plecat cu o bursă în străinătate, nu se mai întoarse de acolo, gândindu
”SLUJITORUL DIAVOLULUI” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375059_a_376388]
-
acum aproape o lună de zile, în urma cărui viol am avut un accident. În timpul apărării împotriva violatorului, m-am împiedicat, am căzut și m-am lovit cu capul de cimentul unei pardoseli. Contactul cu cimentul s-a soldat cu o comoție cerebrală, însoțită de amnezie totală, o internare în spital de peste zece zile, amnezie din care abia de două zile mi-am revenit. - Tragic dacă se mai întâmplă asemenea fenomene în zilele noastre. Cine era violatorul? Văd că sunteți ingineră. - Nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
și director) la Școala de meserii și la Gimnaziul „Ștefan cel Mare”. Despărțirea de soție, după douăzeci de ani de căsnicie, a pus la grea încercare sănătatea poetului, bolnav de nervi în ultimii ani de viață. A murit în urma unei comoții cerebrale. B. a fost în multe privințe un om interesant. Citea mult și era pasionat de arheologie, epigrafie, numismatică. A învățat paleoslava pentru a traduce vechi inscripții, a strâns o bogată colecție de hrisoave și de monede vechi, pe care
BELDICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285682_a_287011]
-
e neglijent, instantaneu, nici măcar anticalofil, ci noncalofil. Își găsește cuvintele la întâmplare, „non sans quelque méprise”. E un stil de conversație, atașant, plin de farmec și la urma urmei excelent. Cei patru cultivă paradoxul și îl administrează provocator, ca o comoție a inteligenței. Ralea întâlnește netulburat paradoxul aproape fără să bage de seamă, cum întâlnește și banalitatea, de care are libertatea și eleganța să nu se sfiască (și cum tot fără jenă și fără ocol întâlnește cacofonia). Citează totdeauna din memorie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
admitem și efectele. Dar care sunt marile opere care să justifice imitația? Ai cui sunt acești epigoni? 6. Cred că în ce privește o revoluționare a sensibilității și deci propriu-zis a „esteticii” (gr. aisthanomai = a simți) orice adevărat poet produce o atare comoție, deci o revoluție. Îmi vin în minte, așa la iuțeală, deci irezistibil, câteva nume: Baudelaire, Rimbaud, Mallarme, Eluard, Esenin, Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Hölderlin, Rilke, Shakespeare, Villon, Dante, Virgiliu etc., adică absolut toți marii poeți; toți marii poeți au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut Ioan 20, 29 Orice miracol îl înțelegi după ce se stinge irevocabil. Înrădăcinați în huma melancoliei, nu mai trăim cu intensitate decât amintirea. S-ar părea că judecăm întotdeauna adevărul dragostei după comoția inocentă a începuturilor și emoția impură a despărțirilor. Ratăm frecvent marile întâlniri cu prezentul, sub un spectru paseist, înecați în retorica crizei, cuprinși de voluptățile negației. Sub umbra tradiției, parcă nu mai e chip să scrutăm clipa: glisăm pe certitudini
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]