829 matches
-
de pe Rue de Seine, comandând și consumând pe rând: „un coniac, o cafea, brânză de Gruyère, un compot de fructe, o jumătate de pui, o macaroană, un antricot, o ridiche de lună, un borș țărănesc“, în ordinea indicată. Patronul îl compătimește sincer: „Tinere, îți faci rău.“ Ce jignit a fost „Dom’ Ubu“! „Birtul dădea lecții literaturii.“ Și atunci Jarry poruncește: „Aduceți-mi cerneală roșie și un păhărel.“ În care „neprihănitul mistificator“ a înmuiat o bucată de zahăr, ron țăind-o meticulos, „plin
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sala de prejudecăți." Câtă generozitate! Semnatara cronicii manifestă o atât de mare toleranță înțelegând că nu oricine are (ca ea) capacitatea de a înțelege nonconformismul urinării pe scenă. "Spectacolul nu e ușor de urmărit, nici de digerat", consimte Elena Vlădăreanu, compătimindu-i discret pe spectatorii incapabili să-l înțeleagă. În ceea ce privește digeratul, suntem de acord, mai ales după figura de balet, deja menționată, pe care o execută două din cele patru persoane. Trebuie, totuși, să facem un efort de emancipare, luând-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9598_a_10923]
-
fac cu voi!". Scene de anecdotă tragică, de revoltă consumată în sfidări fără replică: "Mă apropiam de cîte un trecător. Îmi scoteam pălăria și, cu glasul cel mai dulce din lume, îi spuneam cu blîndețe: ŤBoule!ť". O rasă de compătimit blînd, homunculii... Una din poveștile despre eu, aceea dintre Diana și Emil, are memoria crizelor generației (a se vedea Romanul adolescentului miop), într-o montură teatrală, de scenetă de-o parte imobilă, cu personaje de ceară (rude cu nehotărîții și
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
cusur, încît a fost luată drept carne vie". Studiul logicii însăși ar fi incriminator, deoarece acesta, oroare, "l-a învățat să dezvolte, să tragă concluzii din premise, să convingă - în ultimă instanță, adică să aibă dreptate". Adversarii lui Maiorescu sunt compătimiți pentru că, aduși în perimetrul dezbaterii raționale, adică "în condițiile impuse de Maiorescu, n-au nicio șansă, pierind de tăișul logicii". Bruscat încă o dată pentru că a manifestat interes față de sofiștii greci, Protagoras, Gorgias și Predicos, promițînd "a se ocupa de ei
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
Oz nu acuză, ci mărturisește. Nu le ia partea evreilor și nici nu-i ponegrește pe palestinieni; dar nici nu le caută palestinienilor circumstanțe atenuante spre a-i acuza fără temei pe evrei. Le arată ambelor părți greșelile săvîrșite, le compătimește suferința și le critică excesele, încercînd să vadă dincolo de pragul încrîncenării prezente. Pe scurt, caută să stea la mijloc, conștient fiind că cea mai delicată situație e aceea în care, așezîndu-te între adversari, te expui riscului de fi respins de
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
a VII-a care făcea naveta zilnic la școala din Pușcași. Era sărăcăcios Îmbrăcat dar Învăța foarte bine și În acest fel nimeni nu râdea de el, poate vre-un coleg invidios și cu note mici, În rest, profesorii Îl compătimeau În aceeași măsură În care-l respectau. Era apreciat și avea „funcție” la ... pionieri. Rică Olaru Își aminti cum acea funcție Îl aduse În via colegei sale, Maria. Era o duminică de toamnă târzie și ei doi trebuiau să pună
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
vă gândiți: eu cum sunt? Altfel? Oare? Total diferit de ceilalți? Când v-ați bucurat ultima dată? Când v-ați lăsat orbit de frumusețe? Când ați căutat-o pe chip oamenilor întâlniți aiurea, pe stradă sau așteptând metroul? Când ați compătimit, când ați fost generos și sincer? Acum cât timp? Când le ați zâmbit celor care v-au bruscat? Când v-ați bucurat ultima dată o jumătate de oră respirând aer curat, într-un parc adevărat, cu copaci adevărați, când v-
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
albicioasă, și grevele buburuzelor vor umple ținutul acesta. tu nu ești oricum rezident aici, nu ai drept de vot, ești un simplu călător prin acest ținut, așa că să nu te intereseze cum a ajuns la putere leopardul fusca, să nu compătimești buburuzele astea păcălite, schimbarea ta este către frumos, puterile tale crescând te vor ajuta să pășești până în grădina suspendată a dragostei prințesei tale. ape dulci am crescut pe malul unui fluviu care aduce apă curată de foarte departe curenții lui
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Costăchel! Înainte de a deschide poarta - din reflex - Costăchel a privit în toate părțile. A făcut apoi câțiva pași și, gemând, s-a lăsat să cadă ca un snop pe iarbă sub cireșul de la poartă. Didina, rămasă lângă el, îl privea compătimindu-l în gând „De unde vine săracul? Uite-te la el cât îi de slab! O mână de om. Și zdrențele iestea abia se mai țin pe dânsul. Câte o fi tras până o ajuns acasă!” Huruitul unei căruțe mânată nebunește
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o trestie bătută de vânturi. O asistentă care se afla în preajmă veni zorită, cerându-le scuze vizitatoarelor: Doamna urmează să se odihnească... ne scuzați, trebuie să meargă în salon. Și-i șopti uneia dintre ele: Nu trebuie să o compătimiți, dânsa este mai fericită aici decât în lumea din afară. Se întâlnește în închipuirea ei cu Răducu, vorbește cu el, și ce mulțumire mai mare poate fi pentru o mamă care și-a pierdut copilul decât bucuria de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
timp tristă, împuținată și marcată de suferință, dar conștientă de starea ei generală Simona se adresa medicului de salon: Domnule doctor, dacă mai stau aici, înnebunesc! Să știți că eu nu sunt nebună! Doctorul o privi cu interes și o compătimi în acelaș timp. El știa bine că toate pacientele internate în această clinică spuneau același lucru. Dar îi promise că va întreprinde un consult împreună cu mai mulți medici pentru a hotărî dacă o pot externa. Trebuie să aveți puțină răbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
niciodată; și doar mult prea arareori ea se îndură să-ți mai ofere o a doua șansă, însă, atunci când o face, să știi că poți s-o numești direct pronie cerească! Eu chiar nu știu dacă acest Silvestru este de compătimit ori nu, dar un lucru este limpede știut și să nu ne îndoim nicio clipă de el: aici, destinul nu a urmărit vindecarea păcătosului, ci condamnarea lui! ianuarie, 2013 Invidie mocnită ucrul cel mai ieșit din comun, pe care l-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
moarte, poate zidi, așa cum și invers, poate dărâma, poate ucide, poate pustii. Ce vor folosi aceste persoane dacă noi nu le vom face niciun rău? Cât folos și cât bine le putem face, însă, acordându-le ceva timp, ascultându-le, compătimindu-le, încurajându-le? Toate acestea se fac prin cuvânt. Când Iisus a văzut-o plângând pe văduva din Nain, care-și ducea la groapă pe unicul său fiu, I s-a făcut milă de ea și i-a zis: „Nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
zis: - Toate acestea ce spui tu nu se referă la fericire, ci la îndestulare. Niciunul din lucrurile pe care le-ai menționat nu-i poate învăța pe copii să se roage, să iubească, să ierte, să dăruiască, să ajute, să compătimească, să rabde. Cele ce spui tu îi va învăța să fie mândri, nu vor cunoaște niciodată ce este gândul smerit și multe alte lucruri de care are nevoie sufletul. Dându-le doar cele ce spui tu, care virtute vom căuta
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
la București, la unchiul Mișu în vacanța de vară, să-mi mai treacă supărarea în urma arestării tatei. Acolo, am fost plimbat de unchiul cu motocicleta peste tot, chiar și la ștrandul „Lacul Tei”, unde eram privit ca un extraterestru și compătimit de toată lumea, din cauza condamnării tatei la o pedeapsă atât de lungă și de aspră. În schimb, eu - aici am vrut să ajung - am reparat după priceperea mea, altfel nu m-aș fi băgat, cam tot pe ce-am pus mâna
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
într-o misivă în care lacrimile erau mai multe decât cuvintele, cerându-i un sfat prietenesc, ce anume s-ar cuveni să întreprindă!? Cum ar putea să iasă din genunea în care intrase!? La primirea scrisorii, Ina multiplică numărul lacrimilor, compătimind-o pe prietena ei care nu avusese norocul să dea peste un soț cum ar fi meritat. Ina însă nu se hazardă să-i dea vreun sfat. Cine poate da povețe în asemenea situații extreme? Ce sfat să-i dea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Ion Lucian, care au niște pensii de mizerie... Rezerva mea vine dintr-o cunoaștere tristă, a realității foarte bunilor actori de provincie, condamnați să trăiască cu 7-800 de lei pe lună, după 15 ani de scenă, pe care nu-i compătimește nimeni. Cred că echilibrarea veniturilor, dacă e s-o facem justițiar, nu cabotin, trebuie Începută de ghinioniștii de jos, nu de la norocoșii notorii... Citesc În revista vrânceană Oglinda literară un articol dedicat lui Nicolae Bălcescu, din care aflu că marele
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
auzit de el. Dar nu asta-i important : tînărul gazetar dă cu verdicte-n populație ceva de speriat. Unul din ele chiar mă enervează :” Viața nu e frumoasă, cine spune contrariul Înseamnă că s-a născut beat și miliardar!”. Îl compătimesc pe jurnalist : e tare trist ca pînă la 30 de ani să nu fi observat că viața e, uneori, teribil de fru moasă... Mult mai inteligentă mi se pare remarca lui Alex Ștefănescu, din paginile Feedbackului : „Un intelectual procedează necinstit
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
a scăpat de insistența lor sterilă și creatoare de alergii. Dar cei mai periculoși, În lumea noastră, sunt cronofagii veleitari ; egofilii păguboși ; ploșnițele cotidiene cu vagă circulație prin lumea culturală. Ei te obligă ori să-i ignori, ori să-i compătimești, ori să-i ... bagi undeva, mito cănește. Nu mă deranjează o bătrînă singură, dintr-un sat uitat de lume, care sub pretextul că are nevoie de o cană de ulei, nu-ți mai pleacă din casă ziua toată; Însă inșii
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
gândeam că o să scap de dureri și mă dădusem învinsă, am început să accept că am pierdut războiul cu viața. Așa mi s-au părut acei ani, un război greu și interminabil cu viața. Toată lumea din jurul meu începuse să mă compătimească, cei dragi și familiarii sufereau enorm, toți îmi ofereau milă și compasiunea lor, iar eu îmi pierdusem identitatea, îmi pierdusem încrederea în mine, îmi pierdusem direcția de viață și cel mai tragic mi s-a părut faptul că îmi pierdusem
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
compătimitoare și stînjenită, ca cea încercată de un om cînd îl vede pe altul căzînd. Dacă e să-i dai crezare lui Sévillia, Franța a căzut. Franța nu mai e la modă. Franța a apus. Franța se cuvine să fie compătimită. Franța merită mila noastră - acesta e mesajul cărții lui Sévillia. E drept că Sévillia și-a scris cartea înaintea victoriei lui Sarkozy, dar pînă acum Franța a rămas aceeași: o țară ai cărei cetățeni și-au distrus tradiția din prea
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
ca dracu’ când vine acasă după ce-a strâns datoriile coloraților, de trebuie agățate în pivniță, să se aerisească. Nu-mi pasă că ăia aproape-l scot din minți nerespectând termenele ratelor. E și ăsta un motiv pentru care-i compătimesc, fir-ar să fie, pentru care simpatizez cu ei și-i înțeleg, și pentru care menajera n-ar mai trebui tratată ca un fel de catâr lipsit de sentimentul demnității ce le e comun celorlalți oameni. Iar acest lucru e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
șase, se gândi ea. Începe să nu mai audă, nu Înțelege ce-i spun. Se controlă din răsputeri. Simți cu certitudine că nu se afla În fața unui succes - semăna prea mult cu eșecul și eșecul era ceva ce putea să compătimească. Putea fi blândă și calină cu eșecul, alinându-l cu scurte uguituri, atâta vreme cât, până la urmă, tehnică dădea rezultate. Un bărbat slab rămânea uneori cu impresia că domnișoara Warren era prietena lui cea mai bună. Ea Îngenunche și-l bătu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Dar azi nu vreau să știu nimic din toate astea! Ding!“ Acestea fiind spuse, cine îl poate învinovăți pe Alan? Mai exact, cine s-ar deranja să-l acuze pe Alan? De asemenea, de ce să ne dăm osteneala să-l compătimim pe Krishna Naipaul, care, în timp ce Alan și Bull se îndreptau spre Londra, era încă prins în rețeaua de perversități polimorfe la Tiresias Kebab Bar din Wincanton? În încăperea frigorifică luminată cu neon, un sandviș sexual ciudat, cu trei straturi, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
iubire nemărginită și cu sensul de a iubi. Din păcate, lumea e plină de oameni individualiști, care se pun pe ei înșiși în centrul universului, veșnic nemulțumiți de ceea ce au și de ceea ce le oferă societatea. Aceștia sunt demni de compătimit: sunt robi ai propriilor interese și plăceri. La ce le mai folosesc avantajele materiale dacă nu au bunul cel mai de preț - libertatea? Liber e omul care își domină toate pornirile distructive, care îi subjugă voința și sufletul. Trăim se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]