288 matches
-
de un secol, moștenirea antichității clasice. Sunt aspecte aferente, conținutistic, temei principale, examinate rând pe rând. În același timp ele contrabalansează insistențele aplecari asupra ocurentelor lexicale (cu precădere de tip nominal) și asupra termenilor-pivot sau a registrelor stilistice, vectori ai comparatismului. Metodă privilegiată este intr-adevar cea comparativa, ajunsă din nou pe val, după ce și-a îmbogățit și rafinat în ultima vreme instrumentarul. Depistarea cu acribie a elementelor ce justifica alăturarea celor doi scriitori piloni ai prestigiosului curent aulic italian, cu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
RL, 1969, 15; Mihai Ungheanu, Peregrinarea cărților, RL, 1969, 25; Mircea Anghelescu, Al. Duțu, „Cărțile de înțelepciune în cultura română”, RL, 1972, 21; Ioana Em. Petrescu, Umanismul românesc în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
în contextul cultural european, TR, 1975, 8; Rodica Florea, Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a mentalităților, CRC, 1985, 46; Artur Silvestri, Al. Duțu, „Dimensiunea umană a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
Deschideri noi în comparatism, VR, 1979, 12; Adrian Marino, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, CNT, 1982, 44; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, „Literatura comparată și istoria mentalităților”, RL, 1982, 48; Al. Zub, Istorie și comparatism, CRC, 1983, 10; Al. Zub, Orizont mental și comparatism, VR, 1984, 12; Mircea Anghelescu, Scris și imagine în vechea „Alexandrie”, RL, 1984, 50; Sorin Antohi, Pentru o geografie a mentalităților, CRC, 1985, 46; Artur Silvestri, Al. Duțu, „Dimensiunea umană a istoriei”, LCF, 1987, 30; Cornelia Ștefănescu, Seninătatea rațiunii, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286924_a_288253]
-
o reconstituire biografică mai bogată și prin aprofundarea demersului interpretativ. Meritul esențial este de a-l situa pe poetul național al Poloniei în contextul romantismului european și de a-l racorda la valorile acestui curent literar. Între istorie literară și comparatism se plasează monografia Sienkiewicz (1998), și ea dezvoltată din capitolul existent în Istoria literaturii polone. Prezentarea aportului la dezvoltarea romanului istoric universal este completată de studiul răspândirii prozei lui Sienkiewicz și de rolul ei în spațiul literaturii române. Se lămuresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
sunt configurate „profiluri” reprezentative: G. Călinescu, Tudor Vianu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Dan Grigorescu, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Edgar Papu, Al. Dima, I.C. Chițimia, G. Mihăilă ș.a. Plămada cărților (1997), volum alcătuit din articole și studii de teorie, critică, istorie literară și comparatism, își propune să sugereze câmpul din care se adună informațiile „plămădite” în infrastructura unor opusuri. În perimetrul acelorași discipline interferente care au dominat activitatea lui V. intră lucrarea Literatura polonă în România. Receptarea unei mari literaturi (2001), care înregistrează cronologic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
Lucrare vastă dusă la bun sfârșit, RL, 1995, 35; Teodor Vârgolici, Avem o istorie a literaturii polone, ALA, 1995, 279; Mihai Mitu, Finis coronat opus?, JL, 1995, 37-40; Cornelia Ștefănescu, Cartea unei vieți, JL, 1995, 37-40; Teodor Vârgolici, Universalism și comparatism literar, ALA, 1996, 307; Teodor Vârgolici, Retrospective literare, ALA, 1997, 379; Constantin Cubleșan, „Universaliști și comparatiști români contemporani”, ST, 1997, 2-3; Marian Vasile, „Adam Mickiewicz. Vârstele romanticului patriot”, RITL, 1997, 3-4; Constantin Cubleșan, „Plămada cărților”, ST, 1998, 6; Teodor Vârgolici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
pe elementele poeticilor clasice, aristotelice sau poststructuraliste, având toate ca punct de convergență ceea ce autorul numește „cap de serie axiologică”, indeterminatul „frumos”, categorie supremă a idealului și a valorii. Textele în care se analizează metodele școlii formale ruse și ale comparatismului lui D. Caracostea sunt pledoarii pentru actualitatea unor mai vechi concepte, pornindu-se de la întemeierea lor științifică. Un studiu comparatist este dedicat influenței lui Tristan Tzara în literatura maghiară, un altul poeticii futuriste a lui Vladimir Maiakovski în relație cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
clasici, RL, 1997, 14; Roxana Sorescu, Vitalitatea istoriei literare, LCF, 1997, 28; Al. Săndulescu, Un istoric literar de încredere, VR, 1997, 11-12; Dicț. esențial, 31-32; Antonio Patraș, Literatură și exil, RL, 2001,9; Manolescu, Lista, III, 310-314; Dan Mănucă, De la comparatism la istorie literară, CL, 2002, 5. Al.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
În spațiul internațional al literaturii naționale este În mod obișnuit reprezentată În termeni temporali și istorici, de «ântârziere» sau de «decalaj», sau chiar În termeni de «influență», adică drept proces de difuzare a modelelor literare reinventate În cadre culturale diferite. Comparatismul literar plasează astfel istoria acestor literaturi dominate În continuarea marilor curente estetice, a romantismului și a realismului În special. Privită dintr-un cu totul alt unghi, ea apare mai degrabă Într-o conjunctură favorabilă constituirii unui «contra-câmp» regionalist (În Franța
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
196; Simion C. Mândrescu, „Cântecele de cruciată ale lui Walther von der Vogelweide”, „Revista germaniștilor români”, 1934, 2; Scriitorul Virgil Tempeanu la 50 de ani, Fălticeni, 1939; Perpessicius, Opere, IX, 418-422; Florin Manolescu, „Cântecul Nibelungilor”, CNT, 1965, 14; Emil Manu, Comparatismul românesc interbelic, în Ist. comp. Rom., 174-176; Bucur, Istoriografia, 290-291; Marin Manu Bădescu, Oameni de seamă ai Liceului „Nicolae Bălcescu” Pitești, București, 1975, 92-97; Maria-Luiza Ungureanu, „Cântecul Nibelungilor”, SLU, 1978, 158-160; Horst Fassel, „Das erhält jung und ist ein Gewinn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
etc. a informațiilor și comentarea lor într-o curgere logică accentuează diversitatea derutantă, fără exagerare, a discursului care se dovedește mai puțin recalcitrant față de intențiile ordonatoare ale autorului, în special pe direcțiile nu atât de constrângătoare și mai tolerante ale comparatismului. Iată de ce textul dens în idei abundă de asocieri, asemănări sau deosebiri, și de puneri în ecuație, care înșiruite cu ingeniozitate, cronologic și tematic, îi imprimă cel mai adesea un caracter interdisciplinar. Alchimie mirabilă, fără tăgadă, aparținând specialistului, vrednică de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
povestesc cronicarii despre vremurile și domniile din trecut. El percepe cu finețe nevoia de popularizare a informației, făcută riguros, de către specialiști, nu lăsată în seama diletanților, și are o activitate remarcabilă în acest domeniu de activitate. Manifestă preocupări constante pentru comparatism, cu interes special pentru elementele de origine romanică, Antichitatea latină și cultura iudaică antică. Perspectiva lucrărilor publicate și a cursurilor universitare este de tip etnologic. Sunt folosite relatări ale fenomenelor concrete, cunoscute din teren, sesizându-se, cu acuitate, detaliul semnificativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
Dacă el însuși practică critica literaturii, va profita, în formularea unor puncte de vedere, de cultura literară acumulată, de gustul estetic format în contact cu cărțile de beletristică universală, teorie a literaturii, psihologie, istoria artelor plastice. Cultura deschide orizontul spre comparatism și îți întemeiază punctul de vedere mai greu de contestat. Cam aici mă situez. Îmi plac asociațiile comparatiste. Scriitorii nu sunt niciodată singuri. Cei mari sunt o castă, o elită a umanității. (Interviu realizat de Emil Munteanu, "Alecart", nr. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mutandis, cuvintele lui Dodds seamănă surprinzător cu discursul marelui inchizitor al lui Dostoievski, care sesizează același instinct al masei de a-și încredința cuiva insuportabila reflexivitate completă pe care i-o cere libertatea. Desigur, nu trebuie să cădem pradă unui comparatism vetust, luând afirmația romancierului drept universală sau drept exegeză platoniciană, însă profunzimea tulburătoare a observației sale, dincolo de reflectarea crizei conștiinței rusești de la finele secolului al XIX-lea, cenzurează avântul cu care vedem în Platon iscusitul artizan al totalitarismului contemporan. Spus
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
săi, cu precădere În anii ’70 și ’80 ai secolului trecut. Cartea profesorului Teodor, Interferențe iluministe europene, sau volumul colectiv editat tot de acesta, Enlightenment and Romanian Society, sunt reprezentative pentru o istorie a ideilor politice și culturale, bazată pe comparatism și menită să evidențieze felul În care spațiul cultural românesc s-a integrat În ambianța iluministă europeană. Din perspectiva articolului de față, nu este o simplă Întâmplare faptul că volumul Enlightenment..., coordonat de profesorul Teodor, găzduia un alt studiu dedicat
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filiera mentalităților romantice, nu e o simplă Întâmplare faptul că la 1848 militanții români din Transilvania, Înrolați În legiunile revoluționare, cântau „Marșul lui Iancu XE "Iancu" ” pe o arie de Rossini. Modelul irlandez și românii ardeleni (1838-1848) 1. Substrat comun, comparatism, momente de contact Studiul unor interferențe de civilizație din istoria a două națiuni atât de Îndepărtate sub raport geografic, cum sunt românii și irlandezii, poate pleca de la identificarea unui tipar cultural comun. În cazul de față, acesta ține, În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. I-III, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977. Marica, George Em. et alii, Ideologia generației române de la 1848 din Transilvania, Editura Politică, București, 1968. Marino, Adrian, Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris, 1982. Marino, Adrian, „«Luminile» românești și descoperirea Europei”, În Revista de istorie și teorie literară, 28, 1979, nr. 1. Marino, Adrian, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom, Iași, 1995. Márki, Sándor, Horváth Mihály
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Weisstein, Comparative Literature and Literary Theory, Indiana University Press, 1973, citat de Al. Duțu, loc. cit. Vezi René Etiemble, Comparaison n’est pas raison. La crise de la littérature comparée, Gallimard, Paris, 1963, precum și comentariile lui Adrian Marino, Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris, 1982, ale lui Paul Cornea XE "Cornea" , Regula jocului, Editura Eminescu, București, 1980, p. 92, și Alexandru Duțu, Literatura comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982, pp. 43-44. Hugo Dyserinck, „La pensée nationale chez les auteurs
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1982, pp. 265-268; Ion Horațiu Crișan, Burebista XE "Burebista" și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 16-17. Violeta Cartianu, Urme celtice În spiritualitatea și cultura românească, Editura Univers, București, 1972, passim. Pentru cele două tipuri de comparatism vezi Pompiliu Teodor, În Echinox, XVIII, 1986, nr. 6, p. 3, interviu consemnat de Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" și Ovidiu Pecican. Pierre Chaunu, Civilizația Europei În Secolul Luminilor, I, Editura Meridiane, București, 1986, pp. 61-62. Vezi M. Czeke, Angol külpolitikai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un personaj într-o succesiune de momente, în timp ce pictura nu poate surprinde decât instantanee 46. Profesorul Dan Grigorescu vorbește în 1980 despre un sistem al artelor: Opunându-se constant relativismului indiferent, afirmând nevoia unei confruntări cu obiectele în esența lor, comparatismul modern susține ideea că literatura și artele sunt părți ale unui sistem de valori în care se rostesc cu vocile lor specifice, toate creațiile spiritului uman, reflectând în mod natural raporturile lor cu lumea existenței omenești"47. Un discurs metacritic
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1931, 133; Metzulescu, Literile, I, 193-195; Ț. Păunescu-Ulmu, Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Traian Blajovici, „Pe urmele lui Don Quijote”, LU, 1943, 5; Ion Biberi, „Cervantes”, „Democrația”, 1944, 7; M. Lörinczi, Grigore Dima, Retrospectivă Alexandru Popescu-Telega, VR, 1970, 1; Emil Manu, Comparatismul de catedră, în Istoria și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Păunescu-Ulmu, Al. Popescu-Telega, hispanista, Craiova, 1943; Traian Blajovici, „Pe urmele lui Don Quijote”, LU, 1943, 5; Ion Biberi, „Cervantes”, „Democrația”, 1944, 7; M. Lörinczi, Grigore Dima, Retrospectivă Alexandru Popescu-Telega, VR, 1970, 1; Emil Manu, Comparatismul de catedră, în Istoria și teoria comparatismului în România, I, București, 1972, 173-174; Al. Dima, Principii de literatură comparată, București, 1972, 63-64; Cioculescu, Aspecte, 448-450; Stelian Cincă, Preocupări hispanice la Craiova, AUC, științe filologice, ț. ÎI, 1973; Domnită Dumitrescu, Ecos catalanes en la cultura rumâna, CREL, 1977
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
Alexander Pope în literatura română, Oameni și locuri românești în romanele lui Peter Neagoe ș.a.) sunt bazate atât pe cunoașterea unei largi bibliografii, cât și pe o interpretare personală a textului literar, ilustrând pregnant preocuparea pentru o exegeză în spiritul comparatismului modern. Cartea Byron și byronismul în literatura română (1977) pornește de la definirea lui Byron - poet cu apartenență dublă, la tradiția neoclasică și la romantism - și a byronismului ca fenomen european „între modă și necesitate”. În situația în care omul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290502_a_291831]
-
ale învățământului universitar și ale cercetării științifice ieșene, precum Iorgu Iordan, Petru Caraman, Al. Dima, N. I. Popa, V. Harea, a publicat numere omagiale, închinate centenarelor Lucian Blaga, Ion Barbu, N. I. Popa sau sărbătoririi profesorului Const. Ciopraga, și numere tematice dedicate comparatismului românesc ori dicționarelor literare. Un caracter special au tomurile XXXII (Centenar Eminescu - Creangă), XXXIII (materialele Simpozionului german-român organizat de Institutul „A. Philippide” în anul 1992) și XXXIV (materialele Simpozionului internațional B. Fundoianu-B. Fondane, organizat în anul 1994). Rubrica „Critică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]