359 matches
-
lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o viață întreagă și complectă tipurile n-ar deveni niciodată caractere adevărate cu toată conștiința și cu toate mijlocirile prin reflexiune, neci ar putea să producă vreodată efectele unor personalități vii. Asta-i cu putință numai într-atîta întru cât conlucră ca factor creatoriu și intuițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rătăcire spontanee din cel mai zguduitor patos tragic în proză goală și rece, trecere care sfărâma [iluziile] de natura cea mai grandioasă. Acest artist, unde nu gonea asemenea contraste, d. e. în drama de familie, acolo crea nu arareori o unitate complectă, care ni descoperea tabloul pe cât de original pe-atâta de adevărat a unui caracter omenesc. Cum există un stil care nu e purtat de puterea obiectului și de patosul ideei, 365 r care și-a țesut o haină artificioasă pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tocmai în momentele cele mai zguduitoare ca o disonanță zgârietoare cari atingea adânc sufletul iritabil. Aducem aminte de Lear al său, de Theseu, de Wallenstein. Din contra, în o seamă de figuri burgeze el ne da un întreg într-adevăr complect. Ce nobil și adevărat ni apărea el în silvicultorul din Vânătorii și-n consiliarul Dallner. Nu ai fi putut crede, privind reprezintațiunile acestea, cumcă același om era dominat în tragedie de-un astfel de demon al manierei. Din început Esslair
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
gestul (Gebarde) ce zugrăvește, a cărui lege nu se poate înțelege daca nu anticipăm diferite stări ale sufletului și nu [le] (atragem) întrebuințăm spre lămurire. În dezvoltare însuși cine știe daca poate fi un moment care să poată fi priceput complect fără de-a avea nevoie într-un înțeles oarecare de anticiparea unei trepte mai nalte. Căci și aci, ca în orce dezvoltare științifică, treapta mai naltă e adevărul și întemeiarea proprie a celei de mai nainte. adică aceste momente nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate. O dirigență care nu merge la actor cu cercetarea până-n temei aceea nu-și împlinește deloc misiunea sa. O instrucțiune complectă va arăta până și cel mai ușure consunet și va trata literile după valoarea lor absolută. Multe apucături artificioase se pot întrebuința aicea cu succes. Schimbarea sunetelor se va putea ridica ușor prin o pronunțare din început marcată a literelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ș. a. m. d., amenință pericol pentru marginea esactă și curată a sunetelor. De-aceea observă Humboldt cumcă e dovadă puternică de domnirea unui simț limbistic corect daca un alfabet conține aceste sunete astfel de bine înfrînate încît ele să sune complecte și cu toate astea curate și neamestecate până și urechei celei mai fine. {EminescuOpXIV 290} dezvoltare peste tot pe acest teren. Cât de mult cadă aceste elemente, tocmai pentru că sânt elemente, în categoria lucrurilor celora ce se pot duce și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aspirațiune, ce le ține la un loc, care (ridică) anulează pauza dintre amândouă vocalele și produce unitatea pentru auz. Diftongul prezintă așadar o unitate într-adevăr vie, născută din diferința a duor elemente vocalice. Contopirea va fi naturalminte cu-atît mai complectă cu cât vocalele vor fi mai omogene, și ea e cu-atît mai necomplectă cu cât sânt mai eterogene elementele vocale ce sânt a [sta-] mpreună. Între diftongi vor apar ținea toate acele sunete care se formează prin polii scalei vocalice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cezure singulare, toate astea artistul are de-a le reproduce și de-a le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă dătorie decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ba încă simțul pentru frumusețile periodologiei sânt în genere o sămănătură {EminescuOpXIV 318} {EminescuOpXIV 319} atât de rară că o declamațiune care ar prezinta misterioasa lege ce se deschide auditorului într-o asemenea compozițiune [ar] aparține celor mai mari rarități. Complecta împlinire a legilor accentului logic nu ni dă decât o corectă declamațiune prozaică. Frumusețea declamațiunei prozaice însă se-ncepe abia cu acel profund simț pentru arte care prin ondolațiunea ritmică-i comunică întregului corp al construcțiunei un spirit ideal, ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întregit daca vor fi stabilite mai întîi ca principie evidente ale sintezei și dacă-n vederea acestui scop esențial nu ni va lipsi nimica. Deci se ține de critica rațiunei pure tot ce constituie filozofia transcendentală, și ea este ideea complectă a filozofiei transcendentale, deși nu este această știință însăși; pentru că-n analiză nu merge mai departe decât până unde se cere pentru a putea dejudeca pe deplin cunoștința sintetică a priori. La împărțirea unei asemenea științe trebuie să avem mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
varii. Dacă această intuițiune a noastră ne-ar succede a o aduce la cel mai mare grad de claritate și transparență, totuși nu ne-am apropia printr-asta de natura lucrurilor în sine înșile. Căci în orice caz am cunoaște complect numai modul nostru de intuițiune, adică sensibilitatea noastră, și aceasta iar numai sub condițiile primordial inerente subiectului, adică: spațiu și timp; ce ar fi fiind obiectele de sine înșile nu ni se poate face cunoscut nici prin cunoștința cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după valoarea sa internă, ci după mărimea pe care, ca o cunoștință în general, o are în alăturare și proporție cu alte cunoștințe, atuncea-n adevăr e deosebit de județe generale (judicia communia) și merită un loc aparte într-o tablă complectă a momentelor cugetării (deși firește că nu-ntr-o logică mărginită numai la întrebuințarea județelor întreolaltă). 2. Asemenea trebuie să se distingă într-o logică transcendentală județele infinite de cele afirmative, deși în logica generală aste din urmă sânt anumărate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din loc punctul principal al cercetării, escitînd îndoiele și atacuri cari, fără de a sustrage ceva de la scopul esențial, se pot prea bine păstra pentru-o altă ocazie. Totuși din cele puține cîte-am înșirat e evident și clar că un vocabular complect, cu toate comentariile ce s-ar cere la el, nu numai c-ar fi cu putință, ci chiar ușor de făcut. Polițele sânt e trebuință a le împlea numai, și o topică sistematică, ca cea de față, cu greu va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treabă fără-ndoială tabla categoriilor ni va fi conducătorul firesc și sigur. Căci categoriile se referă la experiență, și această referare la o experiență posibilă constituie toată cunoștința intelectuală apriorică, și raportul dintre categorii și sensibilitate va da pe față complect și într-un sistem toate principiile transcendentale ale întrebuințărei inteligenței. Principii[le] apriori poartă acest nume nu numai pentru [că] conțin în sine temeiurile altor județe, ci și pentru că nu se mai întemeiază pe cunoștințe mai {EminescuOpXIV 423} înalte și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ideea în lumină mai clară, și a proiecta un întreg în mod arhitectonic după scopurile rațiunei. Sistemele par a se fi format ca viermii prin generatio aequivoca, din confluența numai a noțiunilor strânse, în început ciuntite și abia cu vremea complecte, deși ele toate aveau schema lor ca un sâmbur în dezvoltătoarea rațiunei, așa încît nu numai fiecare [sistemă] e articulată după ideea ei, ci mai sânt încă și toate unite într-un sistem al cunoștinței umane, ca membre ale unui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
direcțiune. De-aceea atât izolarea în privința receptivității cât [și] apucarea pe altă direcțiune în privința productivității va produce numai neclaritate și necomplecțiune a științei. Știința cere complectitatea volumului, ca să zic așa, și îndeosebi cere de la fiecare din discipolii săi cunoștința exactă, complectă, promptă și reprezentarea în fiece moment a acestui volum întreg în toate părțile sale, până la extrema membrare elementară a fiecărei din părți; la cultură însă pe același teren nu se cere atâta complecțiunea volumului cât numai claritate asupra cuprinsului ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fiece moment a acestui volum întreg în toate părțile sale, până la extrema membrare elementară a fiecărei din părți; la cultură însă pe același teren nu se cere atâta complecțiunea volumului cât numai claritate asupra cuprinsului ei intern; nu știrea complectă și totdeuna prezentă a tuturor minuțiozităților or particularităților, ci numai priceperea lor. Așadar nu toată suma diferitelor fapte, ci numai acele determinări și legi generale cari se manifestă prin acele fapte e de datoria culturei de-a le ști. De
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culturei, este că ea e în stare de-a urmări progresul consecutiv al științelor, invențiunilor, aflărilor, clarificărilor și de-a urma dezvoltarea principiilor. Această facultate a priceperei celor nouă sau înaintate (facultate de apercepțiune ) nu presupune pe atât o știință complectă pe cât o înțelegere exactă a stărilor precedente a științei. Cultura include va să zică în sine și treapta aceea a vieței spirituale, și anume gradul acela de activitate spirituală în puterea căruia un om e capabil de a progresa, cum se zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care sânt comune tuturor, națiunii întregi. E vădit cum că elementul moral și estetic al culturei își are izvorul său cel principal în literatura națională. Libertatea și universalitatea scopului, deplina licență a materiei, nelimitarea pe un teren deosebit, după aceea complecta generalitate a mijlocului de comunicațiune, a limbii. Fiecare literatură națională formează focarul spiritual național unde concurg toate raz[e]le din toate direcțiunile vieții spirituale, ea arată nivelul vieții publice spirituale [... ]. ["S-A DEZVOLTAT O LITERATURĂ... "] 2264 S-a dezvoltat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
autorul crede a elucida absența unei noi generații de critici, fenomen „asupra căruia nu s-a gândit nimeni să-i analizeze motivele”, prin dispariția literaturii înseși: „Azi nu mai avem o literatură, ci un haos. Un poet azi se dezinteresează complect de formă, de cizelare, de limbă. Elementele clasice ale unei poezii azi nu mai au cădere. Și atunci, natural că nu mai are rațiunea critica. [...] Trebuie, pentru vremile de azi, un Maiorescu și, ca și atunci, prin ridiculizare, să purifice
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
Focșani, 1881; [Teatru complet], vol. I: Ofițerul și ordonanța. Pălăria neamțului. Doi cocoși politici, vol. II: Cina fără sfârșit. Otrăviții. Prostia din născare, vol. III: Vlăduțu patriot. Trenul accelerat. Olga sau O viață artistică. După război, Focșani, 1881; Trei comedii complecte, Focșani, 1890. Repere bibliografice: Teodor T. Burada, Istoria teatrului în Moldova, îngr. și pref. I.C. Chițimia, București, 1975, 477-480, 531-532, passim; Dicț. lit. 1900, 522. F.F.
LUPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287929_a_289258]
-
restul de pagini culturii și vieții artistice, „împotriva practicii gazetelor de a pune în prim-plan politicienii”: „Patru pagini întregi sunt rezervate mișcării culturale și artistice, în directă relație cu menirea clasei muncitorilor intelectuali, dări de seamă critice și informații complecte asupra cărților și revistelor apărute de-a lungul săptămânii”. Se prevedea, la anumite intervale, și realizarea unei pagini-documentar, despre o personalitate culturală de prim rang, astfel încât, în zece-cincisprezece numere să se ofere întreaga galerie a elitei culturale românești; s-a
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
în cartușul promoțional de la primele numere: „Începuturile unei reviste care nu e sub aripa unui mare cotidian, sau nu se adresează vulgar și exclusiv unui anumit instinct, sunt dintre cele mai grele. Noi facem toate sforțările pentru ca să oferim o gazetă complectă, pusă în slujba unui ideal. Fără concursul celor care simpatizează cu gândurile noastre, truda noastră este mult mai grea”. Mai târziu, într-o chemare la implicare, severă ca o somație, se deplângea cheltuirea timpului și energiei cu activități administrative, din
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
număr au fost Paul Zarifopol, Perpessicius, Mircea Bârsan, Petre Cătunaru, F. Aderca, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca, George Silviu, Șerban Cioculescu, prea puțini continuând pe întregul parcurs. Dintre materialele cu tematică profesională semnalabile sunt În jurul organizării muncii intelectuale, Învățământul românesc în complectă descompunere, Profesori universitari „fără rușine” și profesori universitari „cu”, Premiile literare la noi, apărute fără semnătură. Pagina a treia, intitulată „Critica săptămânii”, purta un chenar de recapitulare punctuală a săptămânii culturale încheiate; urmau rubrici de recenzii - „Cărțile”, de cronică teatrală
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista literară”, „Peleșul”, „Curierul”, „Universul”, „Minerva literară ilustrată” și scoate revista „Viitorul țărei” (1902). Publică volumele Rime pierdute (1881), Poezii complecte (1883), De-ale inimei și Rouă și brumă (1900). Cunoscut ca poet galant, S. e autor de omagii lirice, madrigale, versuri de album, elegii erotice, romanțe. Patetismul forțat, sensibilitatea superficială, comună nu erau departe de gustul unui anumit public și
SCROB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]