1,296 matches
-
Simona Tache O cititoare mi-a semnalat un frumos compliment pe care i l-a făcut jumătatea ei. Asta m-a inspirat să adun aici mai multe complimente povestite de cititoare la această postare. Desigur, dacă mai aveți complimente de mărturisit, vă aștept. Foto Shutterstock
Când mâna ei e ca un rahat de bebeluș by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18397_a_19722]
-
Simona Tache O cititoare mi-a semnalat un frumos compliment pe care i l-a făcut jumătatea ei. Asta m-a inspirat să adun aici mai multe complimente povestite de cititoare la această postare. Desigur, dacă mai aveți complimente de mărturisit, vă aștept. Foto Shutterstock
Când mâna ei e ca un rahat de bebeluș by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18397_a_19722]
-
Simona Tache O cititoare mi-a semnalat un frumos compliment pe care i l-a făcut jumătatea ei. Asta m-a inspirat să adun aici mai multe complimente povestite de cititoare la această postare. Desigur, dacă mai aveți complimente de mărturisit, vă aștept. Foto Shutterstock
Când mâna ei e ca un rahat de bebeluș by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18397_a_19722]
-
și aș fi lăsat buzele să alunece apăsând ușor... - Ce bune sunt! - Aha... (fixez cu privirea colțul gurii. Cand zâmbește e atat de atrăgătoare... în mintea mea îi spun că și mie îmi plac paștele iar sosul e minunat, cu complimente bucătarului). - Știai că paștele nu îngrașă? - Aha... super... (aș putea să continui amintind un studiu prezentat la o conferință a ONG-ului Oldways din SUA, unde specialiști în nutriție au arătat că persoanele care mănâncă paste sunt mai sănătoase... În loc să
Pasta d'Oro [Corola-blog/BlogPost/97068_a_98360]
-
caut privirea pierdută În zarea târzie acuma de vrei. Chiar dacă ea este prea rece, trecută Tot pare acuma ca și un holtei. Mă uit eu acuma ! ... Gonind sentimente ! Din tolba prea plină de vise mărunte. În vorbele spuse nu am complimente Iar doruri avute demult sunt cărunte. Aș vrea eu cumva să te regăsesc Chiar de-ai uitat un drum către noi. Iar trenul oprit de este posac Îl vom alunga acum amândoi. Și vine moment când tren va pleca Luând
GOANA SENTIMENTELOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378171_a_379500]
-
relații de egalitate. Nu știu să fiu șef, nu știu să fiu subaltern... - Pentru noi, rămâneți o Doamnă a Cuvântului, a Poeziei, pentru că asta vă prinde cel mai bine... - Remarca aceasta mi-a amintit de unul dintre cele mai mari complimente pe care le-am primit, cu mulți ani în urmă. Sunt cuvintele unui adolescent care le-a spus mamei sale... „Mamă, dar autoarea lui Arpagic nu este o ființă, este o făptură!”... Nu e nicio diferență între cei doi termeni
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
cap dinspre stânga spre dreapta. -Aș fi vrut să-mi exprim toată admirația pentru cum arăți, pentru... Dar ea, mai nerăbdătoare decât mi-aș fi putut imagina, îmi retează fantezista îndrăzneală cu același surâs ce-ar fi putut însemna acceptarea complimentelor mele: -Da, ai dreptate, n-a venit. N-a venit încă... -Și de unde poți ști că nu sunt eu așteptatul? rostii eu rar, de teamă că nu ar putea citi mișcarea buzelor. -O, de asta sunt sigură! Nu semeni cu
PROGRAMATORUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377205_a_378534]
-
serii și a seratei, inegalabila Cezarina! Parcă s-ar fi întrodus o felie de lămâie într-un pahar de coca-cola. Toată spuma societății a început să fiarbă, spiritele s-au încălzit dintr-o dată, bărbații au început să roiască în jurul ei, complimentele s-au revărsat dintr-un nemaipomenit corn al abundenței... Să fiu din ce în ce mai sincer? Femeia era destul de frumoasă, bine fardată și suficient de îmbrăcată. Zâmbea cu meșteșug, culegea laudele dezinvolt, de parcă ar fi scos niște firișoare de praf de pe o haina
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
a apropiat de mine. Vă rog să mă credeți, s-a apropiat tocmai de mine și mi s-a adresat cu glas suav, profund și tulburător: - O, dacă ai știi cât mă obosesc toate aceste scene de admirație, potopul de complimente, milionul de întrebări steriotipe...Te-am observat, ești singurul care nu te-ai inbulzit, singurul care nu mi-ai dat nici o atenție... Recunosc că asta imi face plăcere, dar mă și intrigă... De ce? Nu ai văzut nici un film de-al
SCHIŢE UMORISTICE (26) – FEMEI CELEBRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377277_a_378606]
-
limbajul seducției ("sînteți foarte simpatică", "voi vedea ce voi face pe viitor", "situația este cam dificilă cu soția pe care o am", "nu știu dacă eu corespund la asemenea cerință", "dacă aveți dumnea-voastră amabilitatea să mă ajutați", "vă mulțumesc pentru compliment" etc.). Cît timp se străduiesc să vorbească elegant, personajele amestecă clișee melodramatice ("ea e viața mea", "e iubirea vieții mele") cu exprimări inculte ("Aș vrea să știu dacă se merită să fac acest pas", "sîn-tem decît noi doi" etc.). Cînd
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
aibă atîția dușmani. Pe scurt, Vladimir Tismăneanu oferă imaginea paradoxală a unui intelectual care, în ciuda numeroaselor relații pe care le întreține, are foarte puțini prieteni. Căci, prins între malurile unei suspiciuni bilaterale și înconjurat de un alai de îngînători de complimente cordiale, Tismăneanu trăiește singurătatea omului înconjurat de o puzderie de cunoștințe. Numai așa îmi pot explica cum de un om cu atîția prieteni are parte de atîta mîrîială surdă și neîntreruptă. Și atunci, făcînd bilanțul acestor trăsături, ce e de
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
la rîndul ei, cu o adresă precisă (...). Expresie vie a zilelor noastre, creația poetică a lui Corneliu Vadim Tudor se leagă indisolubil și de o masivă permanență, sau chiar perenitate, a poporului român". Totodată vîrstnicul Papu nu omite a adresa complimente hiperbolice lui Eugen Barbu și lui Paul Anghel, care ar "introduce, pentru prima dată (sic! - A.T.) la noi, un fenomen care se cerea mai demult înregistrat, și anume participarea cosmică și a naturii - cu mutațiile respective - la istoria umană
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
află lucrurile volatile, de la fîlfîirea diafană a perdelelor și rochiile fluturînde în freamătul brizei care dezvelește coapsele lui Céline la zborul mătăsos al fluturilor și cuvîntul pe care cam pripit Marie Lopez, devenită secretarul său literar îl ia drept un compliment adresat exclusiv ei: douce. Filmul lui Schnabel emană această blîndețe fără a deveni dulceag și te face în același timp, să realizez ce-i lipsește, dincolo de ictusurile ironice sau racursiurile nostalgice: tragicul. Surprinzător, în universul oniric sau de reverie al
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
argint inima lui Frederic Chopin. Înainte de a părăsi vechiul oraș istoric, sunt invitată la deschiderea unei expoziții de tablouri în prezența întregei aristocrații poloneze. Sunt prezentată multor personagii proeminente și unor voevozi și voevodese care îmi fac cele mai măgulitoare complimente privitoare la concertul meu. Printre altele, o bătrână principesă îmi declară categoric că sunt cea mai mare pianistă a lumei. Tot atunci cunosc și pe d-na Grabsky, soția cunoscutului ministru polonez. Fratele compozitorului Brzezinsky, care mi-a prezentat toată lumea
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
îmi dezvăluie mai târziu. Seara coboară într-o stație mare, iar eu rămân singură deocamdată. Nu trece mult și se suie un individ care imediat îmi inspiră grije. Și adevărat că nu trece mult și începe să-mi toarne la complimente. Eu de teamă nu-mi vine să mă întind pe canapea, deși picam de osteneala drumului. Ba îmi admira “părul meu cu nuanță roșie”, sau picioarele mici. În fine pe la miezul nopții dă Dumnezeu și plictisitorul don Juan coboară și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
o trăznaie, că se miră mult cum de v-a trecut prin cap... - Cum adică, făcu Lelia, aiurită. - Nu tâmpenie,... o trăznaie! - Așa, așa! Ai nimerit-o! - Exact. - Deci... Șecspir, - cum îi spuneți voi, - v-a făcut de fapt un compliment, - numai că l-a luat gura pe dinainte... - Uite, - sări ea, - de pildă eu, pe scenă, n-am nici un haz, nu pot juca în roluri caraghioase. Nu râde nimeni, nimic! - De ce?... - Pentru că sunt inteligentă, de-aia... - Nici eu nu prea
Note cu femei din '58 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8448_a_9773]
-
la timp, serviți mâncarea caldă și nu lăsați fasolea să preia conducerea. Când vă alegeți invitații, reamintiți-vă cerințele fiecăruia în materie de gătit. În alegerea compoziției sociale, gândiți-vă cine va naviga cel mai ușor prin inevitabilul labirint de complimente și tăceri. Veți ajunge astfel la cea mai decadentă concluzie dintre toate: cel mai delicios mic-dejun pe care l-ați mâncat vreodată a fost cel pregătit pentru o singură persoană. Erich Kuersten Arta pierdută a beției crunte Beția cruntă. Chiar
O antologie a decadenței () [Corola-journal/Journalistic/7771_a_9096]
-
Jean-Claude Van Damme este flatat să reprezinte imaginea unei comunități gay. Actorul are o mulțime de fani în cadrul comunității de homosexuali și consideră drept un mare compliment faptul că a fost ales, considerând că aceștia au mult bun-gust. Jean-Claude Van Damme se simte flatat că a fost ales icon al comunității de homosexuali, considerând că aceștia au bun-gust. "Cei mai mulți oameni gay au gusturi foarte bune. Le plac
Van Damme a fost ales ca imagine a comunităţii de homosexuali () [Corola-journal/Journalistic/69245_a_70570]
-
chinui indiscreția, pe la jumătate renunți, doborît de alianțele de linii și rotunjimi, trăgînd un cuvînt către altul. Le mai dibuiesc, cu ultime curiozități, pe cele trei din urmă: "splendidă verticalitate etică." Era, în epoca dedicației ('69), treapta de sus a complimentului. Pe cît de lungă și ancorată în timpul ei e dedicația, pe atît de brusc și sunînd distinct a interbelic e începutul: "E în afară de orice îndoială că vinovatul sînt eu." Povestea e despre doi oameni care "se cer", una din ei
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
doamna? Ce a mai publicat? Trimit aici cartea lui Mircea Eliade - Les aspects du mythe, recent apărută. Vă dorim multă sănătate și numai bucurii! Ne face plăcere scrisoarea d[umnea]v[oa]s[tră]. Cât de des! Soția mea trimite complimente soției d[umi]tale și amândoi vă exprimăm prietenia și afecțiunea noastră foarte sinceră. Ai d[umnea]v[oastră], Maria și Gh. Bulgăr [Scriitorului Marin Bucur, Bulevardul Republicii, nr. 73, Bucarest, Roumanie] Note z Originalele acestor epistole, inedite, se află
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
lor”. Sau: mă întreb care-i animal și care-i om! Sau...mai, animalule! Cum animalele trăiesc, precum noi, în comunități orânduite de ierarhii bine stabilite, Traian Băsescu ar putea fi masculul Alpha. Hm, tocmai ce v-am făcut un compliment, domnule președinte! În haitele de câini, de lupi și de alte viețuitoare, masculul Alpha este șeful, el e recunoscut de ceilalți, e respectat și temut pentru că e cel mai puternic. Osul cel mai mare sau carnea cea mai bună a
"Eu, domnule Pleșu, cu berbecul m-am lămurit, aleg gâștele!" () [Corola-journal/Journalistic/43350_a_44675]
-
lung câte un coleg. La câteva săptămâni de la prima aplicare, un prieten pe care nu-l mai vă zusem de mult a remarcat cât de bine arăt. Știam că substanța are efect, însă am luat reacția lui ca pe un compliment; nu 108 voiam să îmi fac mari iluzii, am fost întotdeauna o persoană sceptică și era prima dată când mă încre deam într-un produs de teleshopping. Încântată în sinea mea, am perseverat. După șase luni, dispăruseră toți pistruii. Aveam
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
așa cum îmi place mie să o spun și să-i spun, de câte ori am ocazia. Dar e modest, atât de modest, cum nu-ți poți închipui. Eu sunt mai directă cu dumnealui, i-am fost ucenică atâta vreme. Nu-i displac complimentele, dar se simte oarecum incomod, dacă e copleșit cu prea multe laude. O ascult, dar în mine se naște întrebarea pe care nu îndrăznesc s-o rostesc. - Vrei să mă întrebi despre mama, nu-i așa? - Sunt chiar așa de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pentru munte, unde se putea respira aer curat În voie, marea fiind pe locul al doilea datorită plajei și nisipului de care se grăbeau să se spele. Rochița de sirenă nu scăpase neobservată de Silviu și-i făcuse chiar un compliment. Parcă ești Rusalka din poveștile rusești. Creația mamei mele, atât rochia cât și fata. Au râs cu toții de răspunsul ei. Au trecut câteva zile, petreceau de dimineață până seara toți patru fie la plajă, fie colindând prin stațiunile de pe litoralul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
cultură sau dintr-o bodegă. Neîndoielnic este doar că nu ne văzusem de mult timp, cel puțin așa arătau fețele noastre destinse și numai zâmbet. Trec peste faptul că ne-am recunoscut după o mică ezitare, nu mai notez obișnuitele complimente, cuvintele învălmășite ce traduc orice bucurie a revederii. Convorbirea noastră promitea să devină pasionată și nesfârșită. Se înțelege că am stat la un vin până noaptea târziu, când ne-am amintit că suntem așteptați de două neveste neliniștite, cărora nici măcar
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]