208 matches
-
și, dacă este nevoie, de interpret, precum și a procurorului. Articolul 51 Informații suplimentare (1) Dacă informațiile comunicate de statul solicitant se dovedesc insuficiente pentru a permite statului român să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezentei legi, instanța competentă va solicita complinirea informațiilor necesare. În acest scop, va fixa un termen de două luni. ... (2) Transmiterea solicitării privind informațiile suplimentare, precum și a răspunsului se realizează pe una din căile prevăzute la art. 36. ... Articolul 52 Soluționarea cauzei (1) După examinarea cererii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257120_a_258449]
-
de natură a determina identitatea și naționalitatea să. ... Articolul 13 Informații suplimentare Dacă informațiile comunicate de partea solicitanta se dovedesc insuficiente pentru a permite părții solicitate să pronunțe o hotărâre în aplicarea prezenței convenții, aceasta din urmă parte va cere complinirea informațiilor necesare și va putea fixă un termen pentru obținerea acestor informații. Articolul 14 Regulă specialității 1. Persoană care va fi predată nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deținută în vederea executării unei pedepse sau măsuri de siguranță, nici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190170_a_191499]
-
pe care o au acțiunile în revendicare, formulate de către foștii proprietari ai imobilelor naționalizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 , omisiune care este de natură a genera soluții variate și practică judiciară neunitară în această materie. Însă complinirea lacunelor textelor de lege prin efectuarea controlului de constituționalitate excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208831_a_210160]
-
de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
scutită de la plata taxei judiciare de timbru. ... (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare. ... (3) În cazul admiterii integrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269017_a_270346]
-
declarat, iar al celuilalt mai mare, se va face compensație între prețul excedentului și prețul lipsei, și acțiunea vânzătorului pentru adăugire sau a cumpărătorului pentru scădere de preț va fi supusă regulilor mai sus stabilite. Articolul 1334 Acțiunea vânzătorului pentru complinirea prețului și a cumpărătorului, pentru scăderea prețului sau pentru stricarea contractului, se prescriu printr-un an din ziua contractului. Articolul 1335 Pericolul total sau parțial al lucrului vândut, mai înainte de predare, se judecă după regulile generale ale obligațiilor convenționale. Secțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
în funcție de rolul său: Din punctul de vedere al diatezelor, participiul folosit autonom poate avea: Valoarea temporală a participiului este totdeauna de trecut, acțiunea pe care o exprimă fiind prezentată că terminată, cu efecte care persistă sau nu în momentul vorbirii. Complinirile și funcțiile sintactice ale participiului țin atât de natură să verbală, cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
trecut, acțiunea pe care o exprimă fiind prezentată că terminată, cu efecte care persistă sau nu în momentul vorbirii. Complinirile și funcțiile sintactice ale participiului țin atât de natură să verbală, cât și de cea adjectivala. Participiul poate avea următoarele compliniri: Participiul poate exprima părți de propoziție care țin de natură să adjectivala, adică poate fi: În gramaticile limbii franceze se iau în seamă un participiu prezent și unul trecut. Participiul prezent provine din gerunziul latinesc, aceeași formă care este la
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
desinență verbală: "haide/haidem/haideți", considerată interjecție devenită verb. Are corespondent exact și în croată ("hajde/hajdemo/hajdete"), și în maghiară ("gyere/gyerünk/gyertek"). Interjecția poate avea și alte funcții sintactice: Unele interjecții pot fi regente, adică să aibă diverse compliniri: Ortografia limbii române prevede ca majoritatea interjecțiilor compuse și a celor repetate să se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
pe mai mulți piloni, cum ar fi egalitatea de tratament sau lupta Împotriva discriminărilor. În realitate, solidaritatea nu este doar națională, ci face apel și la rețele de benevoli sau la grupuri de Întrajutorare (self-help). Să fie vorba despre o „complinire de suflet”, despre o Întoarcere la modalități de ajutorare și susținere mai puțin statale ca răspuns la eșecul sau la limitele, În special de natură financiară, ale sistemelor de redistribuire considerate prea birocratice, prea costisitoare și care nu mai corespund
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Nu este simplu, dar autorul are doza de sagacitate necesară care să confere aforismelor un rating sporit de interes, chiar atunci când o face à rebours. "Pe când o Declarație universală a datoriilor omului, se întreabă gândindu-se, desigur, la nevoia unei compliniri a celei ce statornicește drepturile fundamentale" (p. 158). Sau: "Lozincă postdecembristă: Moarte intelectualilor! Noroc că nu prea mai sunt" (p. 180). Evident, indignarea putea căpăta și alte determinări. Se vede că autorul nu privește lumea românească pasiv, ci se tulbură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să revină până spre sfârșitul vieții sale. Prin acumulări succesive, psihanaliza se convertește, din unghiul de vedere al limbajului uzitat, într-o mitopoieză, limbaj mitic adiacent, sau măcar limbaj metaforic. Jean Starobinski e mult mai categoric, intuind un raport de complinire intre retorica psihanalitică și fenomenele cercetate, acestea din urmă fiind rezultatul modului specific în care metoda își construiește discursul propriu: "Prin aceasta, vedem stabilindu-se cea mai strânsă conivență intre retorica psihanalitică și fenomenele pe care le transformă în obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nostru apar câteva cupluri inseparabile precum Pietro Gralla-Nicola, Ștefan Gheorghidiu-Orișan și Fred Vasilescu-Ladima. Psihanalitic, fenomenul se explică prin copilăria de orfan nefericit a lui Camil Petrescu, în care singurul sfetnic și protector a fost prietenul său mai mare, Tutulă. Această complinire a personajelor se reflectă metonimic în secvența "Altoi de suferință". Într-o asemenea abordare, nu puteam omite onirismul. Visul, acest "cifru al existenței umane", joacă un rol deopotrivă semnificativ și insolit. Insolit, dacă ținem cont că analizăm opera unui scriitor
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto Bracco, Ugo Ojetti ș.a.). Publicarea textului Începem! al lui I. L. Caragiale rămâne o excepție, datorită relațiilor politice cu autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
GAZETA DE IAȘI, publicație periodică literară și politică apărută la Iași, bisăptămânal, de la 5 martie până la 10 decembrie 1867. G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
și curge din nou în jos prin partea din față sub formă de Apă, răcorind chakrele, calmând emoțiile și echilibrând Focul excesiv generat de viața temporală. În calitatea ei de formă fundamentală a practicii qi gong, Orbita Microcosmică este o complinire excelentă pentru orice stil de exerciții de qi gong prin mișcare, cum ar fi setul celor Opt Piese de Brocart. În general, este bine să se practice mai întâi setul de exerciții prin mișcare, pentru a mobiliza energia și a
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
în primul caz ploaia se lasă așteptată, părând că natura îi dă dreptate lui Milos, în cel de-al doilea ploaia vine să confirme afirmația Dilei. De altfel, forma de viitor apropiat "îl va pleuvoir" își găsește, în ultimul exemplu, complinirea la nivel nonverbal, enunțul putând fi astfel considerat performativ 33. 2.1.1. b. Locul desfășurării acțiunii Trecerea de la generic la derularea propriu-zisă a filmului se face prin fondu, mijloc de punctuație filmica, ce delimitează în mod clar genericul de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
modul în care este privit Emanou. Cameră, să înțelegem aici ochiul atotștiutor, își păstrează unghiul de vedere. 2.1.1. e. Supraviețuitorii cataclismului vin la concert În secvență anterioară, observăm mișcarea în gol a roților bicicletei levitante. Imaginea își găsește complinirea în gestul lui Absalom. Această pedalează în gol, strigând. Să fie această imaginea supraviețuitorilor care își caută refugiu? S-ar putea vorbi de o omenire à l'envers? În film, imaginea răsturnata a omului nu este singulară. Apare și în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în toată lumea! Și de-oi găsi mai proști decât voi, m-oi întoarce acasă; iar de nu, ba... - Încă un tont, zise drumețul în sine, și plecă.” (I. Creangă, I, p. 259) • substantivele determinate de atribute de identificare și de complinire 15: „Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă/ Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ.” (M.Eminescu, I, p. 88), „Tu nici nu știi a ta apropiere/Cum inima-mi de-adânc o liniștește/ Ca răsărirea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fascicol de dezvoltări semantice cu originea în alte funcții sintactice, cerute de verbul regent sau de recțiunea unor prepoziții, mijloace de realizare a relației de dependență și de exprimare a identității unor funcții sintactice. Sunt cerute, de unele verbe, pentru complinirea planului lor semantic, funcțiile de complement indirect: „Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul/De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M. Eminescu, I, p. 150) și, de toate verbele aflate la diateza pasivă, funcția de complement
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
purtători ai indicilor de predicație, verbul copulativ este numit operator copulativ în structura unei variante de predicat (semantico-sintactico-enunțiative) complex (Ion este /devine / rămâne important., Munca este/ înseamnă / se cheamă efort.) (vol.II, p255) sau centru verbal copulativ care cere o complinire obligatorie - numele predicativ , funcție sintactică autonomă. (Idem, p.263) Este de netăgăduit că verbul copulativ este purtătorul indicilor de predicație în structuri precum : "Eu sunt luceafărul de sus, / Iar tu să-mi fii mireasă. "(Eminescu), dar predicația implică două componente
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o punte de legătură între acțiunea verbală și o însușire a acesteia: de aceea, este în permanență însoțit de un determinativ; altfel, construcția ar fi pleonastică. 2. Verbe tranzitive Sunt tranzitive verbele al căror plan semantic are nevoie de o complinire, iar aceasta se realizează, la nivel sintactic, prin intermediul unui complement obiectual (direct, indirect) cu originea într-o relație de dependență guvernată de aceste verbe. Semantica verbului regent își caută o limită exterioară care să o determine; înafara acestei limite (descrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nevoie de două limite exterioare; ele cer, de aceea, două complemente: un complement al obiectului acțiunii (termenul poartă trăsătura semantică - uman) și un complement al destinatarului (beneficiarul) acțiunii (termenul lexical prin care se realizează se caracterizează prin trăsătura semantică+ uman). Complinirea semantico-sintactică a verbelor cu dublă tranzitivitate se realizează în două variante: • prin două complemente directe; mai ales verbe didactice: a asculta, (Profesorul (1) îl ascultă (1) pe elev (2) conjugarea verbului.), a învăța, a întreba, a ruga, a sfătui etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lexical și toți dezvoltând funcții sintactice. Sunt alcătuite din doi termeni, necesari și suficienți, sintagmele generate de verbe intranzitive, caracterizate printr-un singur „gol” în planul lor semantic, o singură valență sintactică (S. Stati), satisfăcută prin asumarea funcției de subiect - complinire semantico-sintactică obligatorie - de către un nume/pronume sau o propoziție, Maria a plecat. Maria: subiect gramatical a plecat: predicat Sunt alcătuite din trei termeni sintagmele generate de verbe tranzitive, caracterizate prin două „goluri” în planul lor semantic, două valențe sintactice, satisfăcute
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]