270 matches
-
art. 298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă“ din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii“. ... 73. Prin Decizia nr. 518 din 6 iulie 2017, paragraful 45, Curtea a constatat necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate. În același sens, Curtea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
responsabilitatea de a reglementa și aplica, în acord cu principiul anterior menționat, prevederile privind neglijența în serviciu ține atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât și de organele judiciare (Ministerul Public și instanțele judecătorești). Cu alte cuvinte, Curtea constată necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate. “ Mai mult, prin Decizia
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
față de ceea ce noi credem sau simțim, a-i pregăti sensibilitatea pentru a se acorda cu un alt mod de a fi, a-l face să vibreze și să empatizeze cu felul nostru de a crede sunt alte obiective ale așteptatei compliniri. Efectul acestor strategii de marcare a prezenței poate fi imediat sau de perspectivă. În nici un caz nu ar trebui să ne mulțumească aspectele vizibile, statistice (câte persoane se convertesc la ortodoxie, câte parohii noi apar În anumite țări europene - cu toate că
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și ceea ce nu vrem să știm sau să vedem. Înțelegerea presupune și această acceptare a realității, a unor evidențe ce țin de desfășurarea oricărei ființe normale. Viața alături de celălalt presupune o seamă de oportune derealizări, de Înțelepte treziri, de corecte compliniri. Iar ceea ce „iese” nu poate fi judecat Întotdeauna „din mers”, mai tot timpul „după”, iar câteodată... „prea târziu”. Jocul dintre prezență și absență, dintre revelare și ascundere, dintre ceea ce e spus și ceea ce e tăinuit face parte din metamorfoza acestei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și curge din nou în jos prin partea din față sub formă de Apă, răcorind chakrele, calmând emoțiile și echilibrând Focul excesiv generat de viața temporală. În calitatea ei de formă fundamentală a practicii qi gong, Orbita Microcosmică este o complinire excelentă pentru orice stil de exerciții de qi gong prin mișcare, cum ar fi setul celor Opt Piese de Brocart. În general, este bine să se practice mai întâi setul de exerciții prin mișcare, pentru a mobiliza energia și a
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
o minoritate conștientă de valorile și de interesele sale, când, în sfârșit, ca un sinonim eufemistic pentru noțiunea de clasă dominantă. O teorie a elitelor va fi prezentată fie ca un substitut al teoriei luptei de clasă, fie ca o complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect studierea elitei - sau a elitelor - s-au crezut îndreptățiți să constate că orice societate empiric observabilă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
GAZETA DE IAȘI, publicație periodică literară și politică apărută la Iași, bisăptămânal, de la 5 martie până la 10 decembrie 1867. G. de I. iese la câteva zile după întâiul număr al „Convorbirilor literare”, ca o complinire jurnalistică, mai activă politic și mai mobilă, a revistei junimiste. Deși nu se dau informații legate de componența redacției, se poate presupune că munca redacțională și administrativă îi revine, ca și la „Convorbiri literare”, lui Iacob Negruzzi, de vreme ce el rezolva
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
Matei, Dumitru Ciocoi-Pop, Vasile Chifor ș.a.), cărora li se vor adăuga acum, între alții, Eugène van Itterbeek, Rodica Grigore, Carmen Popa, Diana Câmpan, Daniel Deleanu și Ioana-Narcisa Crețu. De altfel, structura rubricilor seamănă cu aceea din perioada 1972-2000, cu unele compliniri. De pildă, un centru de interes îl constituie rubrica „Un poet pe lună”, inaugurată, în numărul 1/2000, cu Mircea Ivănescu (despre care scriu Mircea Tomuș, Ștefan Stoenescu, Vasile Avram și Ioan Mariș) și continuată cu grupaje similare, dintre care
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr) și N. Pora și o piesă, Domnul Luca, de C. Rădulescu-Motru. Pentru complinirea lacunei se apelează la tălmăciri, mai ales din literatura rusă (Cehov, Turgheniev, Tolstoi, Gorki) și din cea italiană (D’Annunzio, Roberto Bracco, Ugo Ojetti ș.a.). Publicarea textului Începem! al lui I. L. Caragiale rămâne o excepție, datorită relațiilor politice cu autorul
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
și viitor, chiar dacă mulți au ocolit-o, au ignorat-o, au stigmatizat-o, au batjocorit-o. O întreagă republică a intelectualilor se purifică, acceptând ideea de cetățean al lumii. De aici izvorăște și pledoaria paginilor de față. O tentație spre complinire, fără a nega însă caracteristicile firii umane, limitele și impulsurile care o stăpânesc. Atenție însă! Nu în egoismul ei se vor regăsi vreodată speranțele de bine și frumos, ci în autodepășirea condiției, în altruismul de care e capabilă, în transcomuniunea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
întrevăd nenumăratele drumuri noi, nebătătorite și, deci, neînscrise încă în marea istorie a Europei. Frământata epocă ar fi de dorit să o analizăm și din perspectiva istoricului central-european, ceea ce nu înseamnă nicidecum o contestare a meritelor istoriografiei occidentale, ci doar complinirea imaginii istoriei Luminilor, astfel încât, măcar și parțial, să ratașăm anumite forme de expresie geografiei culturale a acelui timp. În sensul demersului braudelian sau în sensul discursului lui Pierre Chaunu, vom aprofunda situația politică și aceea a mentalităților, insistând (atunci când va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Izvoare și mărturii, II, 1, doc. nr. 103, pp. 87-88. Ibidem, doc. nr. 100, p. 83. Ibidem, doc. nr. 91, pp. 72-73; doc. nr. 96, pp. 76-78; vezi Monumenta Hungariae Judaica, XVII, Budapesta, 1977, document nr. 290, p. 207; pentru complinirea datelor, ca și pentru numele nobililor protectori ai evreilor, vezi în special prima parte din acest Extractus judaeorum hospitum dominam suam terrestrem intra regnum habentium numerum ac eorundem dominos terrestres nominatim et specifice indigitans. Monumenta Hungariae Judaica, XVII, pp. 207-226
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
5. Noile stăpâniri boierești din obștea umbrăreșteană ..................... 115 CAPITOLUL IV TORCEȘTII - UMBRĂREȘTENI ..................................................... 137 CAPITOLUL V INCONGRUENȚE RELATIVE LA STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timp și bani din partea aceluia dedicat domeniului respectiv, iar el nu pretinde recompense pecuniare, ci doar recunoașterea muncii prin asigurarea mijloacelor materiale, pentru ca lucrarea să fie pusă în circuit prin susținerea cheltuielilor de tipărire. Măcar atât. CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE „Mama mă lua cu ea,/ Când pleca la muncă: Ba la grâu când secera,/Ba la fân pe luncă”. Vasile Militaru Sunt numeroase dovezile prin care se poate demonstra diversitatea de preocupări ale locuitorilor zonei din cele mai vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o istorie a literaturii și a culturii. Dacă ecoul durează cât timp îi ia cărții să ajungă la cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din activitatea radiofonică face obiectul celor șase volume. Principiul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sau al biologicului. Dimpotrivă, se urmărește ca artificiul cibernetic să suplimenteze natura, fiind ipostaziat ca o a doua natură, una tehnologică: artificialului nu îi mai revine rolul de substitut al naturalului sau al organicului (ca în gândirea modernist-industrialăă, ci de complinire a acestuia. Dacă iluminiștii au recurs la separații de tipul minte-trup sau rațiune-simțire în scopul obiectivării și măsurării naturii sau dacă postmoderniștii încearcă să recupereze corporalul și sentimentul, haosul și instinctul naturii din ordinea modernistă, ciberneticienii vor să reunească naturalul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
post-blagian original. Satul lui George Alboiu vine cu rituri străvechi, cu fondul folcloric specific spațiului mioritic, cu motive cunoscute și în lirica poeților citați la acest capitol: dezrădăcinarea, înrădăcinarea, refuzul civilizației și poezia caută realizarea unui univers de refugiu întru complinirea condiției lui de poet. De asemenea, descoperim un univers grațios specific lui Blaga și gândiriștilor, încercând să sedimenteze un spațiu liric pe care să-l subordoneze în final puterii creatoare a omului: "Omul duce/ la spinare/ roata lui". Volumul "Câmpia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în primul caz ploaia se lasă așteptată, părând că natura îi dă dreptate lui Milos, în cel de-al doilea ploaia vine să confirme afirmația Dilei. De altfel, forma de viitor apropiat "îl va pleuvoir" își găsește, în ultimul exemplu, complinirea la nivel nonverbal, enunțul putând fi astfel considerat performativ 33. 2.1.1. b. Locul desfășurării acțiunii Trecerea de la generic la derularea propriu-zisă a filmului se face prin fondu, mijloc de punctuație filmica, ce delimitează în mod clar genericul de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
modul în care este privit Emanou. Cameră, să înțelegem aici ochiul atotștiutor, își păstrează unghiul de vedere. 2.1.1. e. Supraviețuitorii cataclismului vin la concert În secvență anterioară, observăm mișcarea în gol a roților bicicletei levitante. Imaginea își găsește complinirea în gestul lui Absalom. Această pedalează în gol, strigând. Să fie această imaginea supraviețuitorilor care își caută refugiu? S-ar putea vorbi de o omenire à l'envers? În film, imaginea răsturnata a omului nu este singulară. Apare și în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Acesta este binele. Astfel, credința mitică nu este doar sentimentul evidenței misterului, ci și o forță motivantă. Orice sentiment este o forță motivantă care incită la acțiune. Sentimentul esențial, spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea caracterului), complinire supraconștientă a spiritualizării (formularea unor idei călăuzitoare). Aceasta din urmă creează sub forma sa mitic imaginativă viziunea comună a obiectivului director: imaginea divinității. Imaginea aceasta ar fi însă constrînsă să rămînă un fel de teorie imaginativă dacă nu ar trebui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Raționalismul veritabil va combate orice metafizică falsă, explicativă și dogmatizantă. El nu neagă misterul și nici nu-l explică, dar neagă existența Dumnezeului real, explicîndu-L prin Dumnezeul-simbol. Raționalismul combate credința moartă, sprijinind-o pe cea vie și înlocuind-o prin complinirea ei culturală, adevărata religiozitate. Dimpotrivă, îndoiala intelectului nu este decît complinirea ambivalentă a falsei religiozități. Vrînd să evite metafizica dogmatizantă, el eșuează, deoarece ajunge la o afirmație speculativă asupra misterului: afirmația nonexistenței acestuia. Intelectul susține că existența vieții nu este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu neagă misterul și nici nu-l explică, dar neagă existența Dumnezeului real, explicîndu-L prin Dumnezeul-simbol. Raționalismul combate credința moartă, sprijinind-o pe cea vie și înlocuind-o prin complinirea ei culturală, adevărata religiozitate. Dimpotrivă, îndoiala intelectului nu este decît complinirea ambivalentă a falsei religiozități. Vrînd să evite metafizica dogmatizantă, el eșuează, deoarece ajunge la o afirmație speculativă asupra misterului: afirmația nonexistenței acestuia. Intelectul susține că existența vieții nu este un mister. Sau pretinde cel puțin dat fiind că această afirmație
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
apariția conștientului, ci nașterea conștiinței: funcția supraconștientă, adaptarea nu numai la mediu, ci și la sensul vieții: viziunea unui univers al spiritului (deși viziunea aceasta nu este încă altceva decît cea a unei lumi populate de spirite, viziunea animistă și complinirea ei: tehnica magică). Numai cu ajutorul viziunii supraconștiente și cu cel al viziunii unui sens al vieții, o dată cu nașterea conștiinței (deci a culpabilității) evoluează naivitatea animalului spre responsabilitate și apare ființa care se simte supraconștient responsabilă față de sensul vieții: ființa umană
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constituie apariția temporală a misterului animării. Manifestarea temporală a sufletului este psihicul, constituit din ansamblul dorințelor (și a transformărilor lor prin intermediul instanțelor psihice). Psihicul și intenționalitatea sa nu pot apărea fără apariția în același timp a limitării sale și a complinirii sale, lumea, ansamblul de obiecte al dorințelor multiple. Dorințelor multiple le corespunde percepția obiectelor multiple și excitante, întrepătrunderea reciprocă a extensiei și intenției, a lumii și psihicului, a excitantului și excitatului formează lumea temporală. Psihicul este imaginea aparentă a Esenței-suflet
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să revină până spre sfârșitul vieții sale. Prin acumulări succesive, psihanaliza se convertește, din unghiul de vedere al limbajului uzitat, într-o mitopoieză, limbaj mitic adiacent, sau măcar limbaj metaforic. Jean Starobinski e mult mai categoric, intuind un raport de complinire intre retorica psihanalitică și fenomenele cercetate, acestea din urmă fiind rezultatul modului specific în care metoda își construiește discursul propriu: "Prin aceasta, vedem stabilindu-se cea mai strânsă conivență intre retorica psihanalitică și fenomenele pe care le transformă în obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]