366 matches
-
teoriei matematice a deciziei este asigurarea luării unei decizii „consistente, coerente în raport cu cunoștințele pe oare le avem la un moment dat”, și nu neapărat de a identifica soluția cea mai bună în mod efectiv. Cum putem evalua modelul analitic sau computațional, indiferent dacă el este de tip strict determinist sau probabilist? Din punct de vedere normativ, el este înalt dezirabil, descriind situația de raționalitate absolută. Un decident, dacă vrea să fie înalt rațional, trebuie să tindă să folosească una dintre cele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
datoresc, cel mai adesea, necunoașterii de către decidenții reali a tehnicilor recomandate, ci mai mult faptului că presupozițiile pe care se fundează el nu corespund condițiilor reale ale deciziei. Iată câteva dintre cele mai importante limite ale aplicabilității modelului analitic sau computațional. În primul rând, se pune o problemă de complexitate. Modelul analitic presupune adesea un proces de prelucrare a informației atât de sofisticat, încât arfiabsurd să presupunem că el poate fi utilizat de către decidenții reali (Steinbruner, 1976). Capacitatea mentală naturală a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
definit”. Nu este întâmplătoare, din acest motiv, dezvoltarea rapidă în ultimii ani a psihologiei cognitive. Mai mult. Procesele cognitive intuitive, caracteristice decidenților reali, nu mai sunt privite ca exerciții de cunoaștere primitive în raport cu cele ale calculatorului, întruchiparea perfectă a raționalității computaționale, ci dimpotrivă. Calculatorul are de învățat de la om. Se cristalizează tot mai clar ideea că oamenii utilizează în mod real tehnici de gândire diferite de cele prescrise de modelul computațional, capabile să ofere adesea soluții adecvate la probleme cu un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cunoaștere primitive în raport cu cele ale calculatorului, întruchiparea perfectă a raționalității computaționale, ci dimpotrivă. Calculatorul are de învățat de la om. Se cristalizează tot mai clar ideea că oamenii utilizează în mod real tehnici de gândire diferite de cele prescrise de modelul computațional, capabile să ofere adesea soluții adecvate la probleme cu un grad de complexitate care depășește cu mult posibilitățile raționale de tip clasic. Această schimbare de atitudine o găsim exprimată în cele mai diferite feluri. Suppes, în lucrarea citată, remarcă faptul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Știința solului c) Științe medicale Biologia cancerului Boli cardiovasculare Stomatologie Anatomie și fiziologie, biologie umană și sănătate Epidemiologie umană și sănătate Patologie umană Imunologie Genetică medicală Neuromedicina Farmacologie Medicină socială Toxicologie d) Matematică Analiza și teoria numerelor Analiză Biomatematici Matematici computaționale și analiza Matematici discrete și combinatorica Geometrie și topologie Logica și fundamentele matematicii Mecanica și fizica matematică Teoria optimizării și a controlului Probabilități și statistică d) Fizică Acustica Fizica moleculară și atomică Fizica materiei condensate Cîmpuri și particule elementare Electromagnetism
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
fluidelor Fizica generală Fizica matematică Fizica nucleară Optica Fizica statistică Acustica f) Astronomie și astrofizică Astronomie Astrofizica Cosmologie Fizica planetară și a spațiului Astronomie și astrofizică (altele) g) Chimie Chimie alimentară Biochimie analitică Chimie analitică Chimie bioanorganică Chimie bio-organică Chimie computațională Electrochimie Chimie anorganică Chimie medicală Chimie fizică Chimia polimerilor Chimia stării solide Chimia teoretică Cataliza Chimie (altele) h) Știința materialelor Materiale anorganice și ceramice Degradare chimică, coroziune Proprietăți optice, magnetice, electrice Proprietăți mecanice și termice Metale și aliaje Polimeri Structură
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
integrarea outputurilor altor module. Așadar, mintea noastră trebuie văzută ca o colecție de astfel de module, integrate funcțional. 2.6.5. Structura reflectă funcția Focalizarea psihologiei evoluționiste este asupra structurilor cognitive rezultat al procesului de evoluție. Psihologia cognitivă studiază nivelul computațional și algoritmic-implementațional al acestor structuri cognitive. Neuroștiințele abordează nivelul lor implementațional. Abordările psihologiei cognitive și ale neuroștiințelor identifică cauzele proximale ale răspunsurilor subiecților umani. Psihologia evoluționistă pornește de la ideea că o structură cognitivă a apărut deoarece ea a trebuit să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și în primii ani ai secolului XXI, un concept central în câteva dintre disciplinele științifice cu o dezvoltare de-a dreptul explozivă. Inteligența artificială (IA) și subdomeniul acesteia, inteligența artificială distribuită, științele complexității, cibernetica de ordinul trei, știința calculatoarelor, economia computațională ș.a. fac apel din ce în ce mai frecvent la conceptul de agent și la metodele derivate din acesta. Se vorbește deja despre o teorie a agenților și a sistemelor multiagent ca un domeniu relativ autonom al IA, deși există și alte discipline care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
definiți extrem de sintetic, dar cuprinzător într-un raport pentru Agentlink, comunitatea europeană a oamenilor de știință din acest domeniu, de către Luck, M. et al. (2001) La întrebarea ,, Ce este un agent?” se răspunde: „Agenții pot fi definiți ca fiind entități computaționale rezolvitoare de probleme, autonome, capabile să execute operații în medii dinamice și deschise.” (Luck, Mcbumey, Preist, 2001, p. 9). Dacă prima parte a acestei definiții este compatibilă cu celelalte definiții discutate mai sus, a doua parte a ei arată că
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
date agenților în literatură, se poate spune că se întâlnesc astăzi două mari tipuri de astfel de definiții: definiții în sens larg și, respectiv, definiții în sens restrâns. Noțiunea de agent în sens larg este utilizată pentru un sistem (entitate) computațional cu următoarele proprietăți: autonomie: agentul operează fără intervenția directă a oamenilor sau a altor sisteme și are un anumit tip de control asupra acțiunilor (activităților) proprii și stării interne; reactivitate: agentul percepe mediul înconjurător (care poate fi realitatea fizică, un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
al simulării este să modeleze un sistem real a cărui natură poate fi reprezentată prin aspecte concrete sau abstracte, fizice sau simbolice, discrete sau continue. Pentru a obține reprezentarea simulată a sistemului real trebuie totuși să ne orientăm către domeniul computațional discret. Acesta este distinct față de scopul sistemelor informaționale obișnuite, care este să permită transmiterea informației ce este deja formalizată în anumite organizații umane. Datorită acestui aspect, legat de trecerea de la un domeniu natural la unul sintetic, modelele de simulare sunt
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sarcini pe care să le rezolve prin interacțiunea cu modelul. Acest lucru este similar procesul mintal prin care un utilizator scrie un model de simulare obișnuit cu ajutorul unui limbaj de simulare obișnuit. În plus, oamenii de regulă nu cer putere computațională suplimentară atunci când interacționează între ei în timp. Ei utilizează un limbaj comun pentru a realiza aceste interacțiuni. De fapt, în timp ce un limbaj de simulare oferă un protocol de schimb de informație între agenți, un joc este înțeles de către oameni pornind
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
inteligență eșuată. 2 Voi face o primă cartografie a inteligenței. Trebuie să distingem două niveluri: 1) Inteligența structurală: este capacitatea primară, pe care, să fim Înțeleși, o măsoară testele de inteligență. Pentru a-i sublinia caracterul operațional, o numesc inteligență computațională. 2) Folosirea inteligenței: este inteligența În acțiune, cu alte cuvinte, modul În care un subiect Își folosește capacitățile. Deocamdată nu există un test care să o măsoare. Și Între cele două va trebui să admitem un anume factor de distorsiune
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
subconștient. Nu-i cunoaștem activitățile, ci doar câteva dintre rezultate. La nivelul conștient ne apar gânduri, imagini, dorințe, cuvinte, fără să știm de ce. Nu știu cum scriu rândurile acestea acum. M-am așezat În fața calculatorului, am dat o comandă vagă inteligenței mele computaționale - „trebuie să continui lucrul la carte” - și am așteptat. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să aleg dintre gândurile care-mi treceau prin minte sau să profit de unele pentru a cere lămuriri sau nuanțări. Henri Poincaré
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ajuns la concluzia că demonstrațiile sunt elaborate de un inconștient matematic extrem de abil. Deși ar putea părea o butadă, avea dreptate E.M. Forster când spunea: „Și de unde să știu ce gândesc dacă nu am spus-o Încă?”. Adică inteligența mea computațională știe conținutul acestei cărți, conținut pe care eu Îl voi descoperi pe măsură ce o voi scrie. Asta mă face să merg din surpriză În surpriză. Mecanismele inteligenței s-au construit pe parcursul unei lungi evoluții biologice și prin intermediul unui fel de bricolaj
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
-și atingă scopurile - și atunci triumfă - sau poate să nu le atingă - și atunci eșuează. De toate acestea răspunde ceea ce numesc eu inteligență executivă, a cărei misiune este să inițieze, să dirijeze și să controleze, atât cât poate, mașinăriile inteligenței computaționale. Vă dau un exemplu. Am spus deja că mecanismele vederii sunt automate. Mă aflu În grădina mea și văd ce am fața ochilor. Dar, fără să schimb perspectiva, pot să adopt un proiect poetic care m-ar face să văd
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pot să adopt un proiect poetic care m-ar face să văd altfel ceea ce privesc. Caut și recunosc asemănări. Anghinarea se transformă Într-un luptător cu armură și verzele sunt ocupate cu probatul fustelor. Inteligența executivă a dirijat invențiile inteligenței computaționale prin intermediul unui proiect. Din ce am spus pot trage o concluzie provizorie: Cauza eșecului inteligenței este intervenția unui modul inadecvat, care a căpătat o supremație nemeritată din cauza unei erori a inteligenței executive. Un exemplu foarte simplu acum. Furia este un
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a recunoaște dulceața fructului din propria grădină e o prostie, o dovadă În plus a tenacității noastre de a ne amărî viața. 6 Se pare că suntem dezarmați În fața acestor stiluri afective care formează, prin Învățare, o parte a inteligenței computaționale. „Caracterul omului e destinul său”, spunea bătrânul Heraclit. Unamuno, În Abel Sánchez, ne relatează povestea unui om chinuit de invidie, care filtrează totul prin ea. Invidiosul supraveghează faptele celui invidiat, Îi minimalizează meritele sau, dimpotrivă, le laudă fără măsură, pentru
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de trăsături stabile ale unei persoane, stilul său de a simți, gândi și acționa. Aceasta servește, pe de o parte, la recunoașterea identității proprii și, pe de alta, la diferențierea de ceilalți. Face parte din primul etaj al personalității structurale, computaționale. Nu o pot schimba prin acțiunile mele, pentru că ele Își au originea În acea personalitate. Am propus În toate cărțile mele o teorie mai complexă a personalității, care mi se pare viabilă și utilă pentru viața practică. Ne vom Întoarce
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
și sexul. Personalitatea dobândită: e caracterul, ansamblul de deprinderi afective, cognitive și operative care se suprapun personalității moștenite. Clasicii o numeau „a doua natură”. Cu siguranță, deprinderile sunt stabile, dar dobândite. Aici trebuie plasate stilurile afective. Împreună cu prima, constituie inteligența computațională. Personalitatea aleasă: e modul În care, Într-o situație concretă, o anumită persoană Își Înfruntă sau Își acceptă propriul caracter și se folosește de cărțile primite. Include proiectul vital, sistemul de valori, maniera În care se desfășoară acest proiect Într-
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Mai bine spus, să facem În așa fel Încât influența cărților de joc primite să fie cât mai mică.) 8 Stilurile afective constituie una dintre componentele caracterului. La fel ca toate deprinderile, sfârșesc prin a forma o parte din inteligența computațională. Își văd de treabă. Reprezintă o sursă de idei, mecanisme active ale memoriei, o a doua natură. Selectează informații, dirijează experiența, Îndeamnă sau nu la acțiune. Dar, atenție, ele sunt Învățate, și aceasta ne deschide porțile către posibilitatea de a
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
idei, mecanisme active ale memoriei, o a doua natură. Selectează informații, dirijează experiența, Îndeamnă sau nu la acțiune. Dar, atenție, ele sunt Învățate, și aceasta ne deschide porțile către posibilitatea de a interveni În construirea mașinăriei mintale, a inteligenței noastre computaționale. Pentru a ști cum putem ajuta la construirea sau la distrugerea lor, e bine să analizăm structura acestor deprinderi ale inimii. Ingredientele principale sunt: 1) sistemul de dorințe și proiecte; 2) convingerile În legătură cu modul de funcționare a lumii și cu
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
vorbim cu ceilalți. 2 Limbajul e unul dintre sistemele transversale care servesc la unificarea modulelor inteligenței noastre; funcțiile sale integratoare sunt multiple. E cel mai important instrument al inteligenței noastre executive. El face ca tot ce se Întâmplă cu inteligența computațională să devină conștient, ne permite să ne explorăm memoria, să facem planuri, să ne dăm ordine nouă Înșine. În una dintre cele mai reprezentative cărți de psihologie din secolul trecut - Planurile și structura comportamentului, de Miller, Galanter și Pribram -citim
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
le unesc, așa-numitul corp calos. La prima vedere, acestă operație atât de spectaculoasă nu-i lăsa sechele pacientului. Însă, la o observare mai atentă, s-a constatat că informația ajunsă la una din emisfere era necunoscută de cealaltă. Inteligența computațională se divizase și fiecare jumătate, fiecare emisferă, lua decizii sau procesa informația În mod independent. Dar de care din cele două „personalități” era conștient subiectul? Cu care se identifica el? Care din ele dirija comportamentul voluntar? Unde sălășluia inteligența executivă
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
În emisfera stângă, cea lingvistică. Să mă exprim mai pompos: dar cine sunt eu? Cel care Îmi vorbește pe un ton autoritar. Mare Încurcătură! Limbajul ne permite să conștientizăm și să devenim oarecum stăpâni pe mecanismul rebel al inteligenței noastre computaționale, care lucrează fără zăbavă, de capul lui, În afara conștiinței noastre. Freud a spus-o printr-o frază extrem de expresivă: Wenn man ihn dann nötigt, seinem Affekt Worte zu verleihen, vindecarea vine „dacă e obligată să Împrumute cuvinte sentimentelor”. Pe pacient
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]