187,656 matches
-
de date care permite decidenților politici să ia hotărâri corecte, ele fiind în același timp hotărâri “cu valoare adăugată”, pentru România. Comunitatea epistemică este interesată și de ‘cartografia cunoașterii’. Ce este ‘cartografia cunoașterii’ ? Să observăm doi termeni prezenți în discursul comun: globalizare și societatea cunoașterii. Care este legătura între ei? Dacă, atunci când dorim să vorbim natural și obiectiv despre ideologia globalizării nu trebuie să uităm niciodată, urmându-l pe Fernand Braudel, cât și aproape toată școală americană de Ecologie Industrială ce
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
fond de același stil „kaizen” de gestionare a calității totale într-o industrie, o manieră de management în care se include și cel mai înalt standard de gestionare a calității ambientale de către întreprinderi (organizații).Prezentând aceste opinii dintr-o perspectivă comună, si exploatând dimensiunea „timpului heideggerian”, încorporat și în principiul de echitate intergenerațională al dezvoltării durabile, ce presupune folosirea elementelor unui limbaj comun de către toate generațiile, să spunem că proiectele de parcuri industriale aparțin strategiilor de sustenabilitate ce iau în seamă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
cel mai înalt standard de gestionare a calității ambientale de către întreprinderi (organizații).Prezentând aceste opinii dintr-o perspectivă comună, si exploatând dimensiunea „timpului heideggerian”, încorporat și în principiul de echitate intergenerațională al dezvoltării durabile, ce presupune folosirea elementelor unui limbaj comun de către toate generațiile, să spunem că proiectele de parcuri industriale aparțin strategiilor de sustenabilitate ce iau în seamă bilanțul ecologic al unei contabilități ambientale între Hinterland și Urbe. Așa cum sublinia Paul Hawken în lucrarea să din 1993, — “The Ecology of
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
complex decît construcția dogmatico-teologica sau că reducția ei bucurenciana!Religiozitatea e pur și simplu consubstanțiala omului. Pe de altă parte și dacă aș fi fundamentalist religios, de ce nu poți separă argumentele mele de această condiție a mea?Este o eroare comună numită eroarea “capcanelor diavolului” pe care-l folosește frecvent chiar DB!Adică discreditează critică, “revelind” racilele naturii criticului:”e de dreapta, e fundamentalist, deci nu e credibil”.Argumentul ar trebui să aibă valoare în sine. Pt Codruț: e foarte discutabila
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
interogatorii la serviciile secrete, balanța incertă între macroistorie, cu greve, execuții în masă, armistiții și istoria personală și jalnică a unui apatrid? Apoi obsesivele femei, prințesa Cerneț-Ianoși, cea desfrânată, și Mathilde cea bisexuală, soție necredincioasă, amândouă confundate într-o fantomă comună, imagini ale morții. Slab ar putea fi și ca roman politic, cu insuficientele sale date istorice, cu fire narative obscure, cu episoadele antievreiești destul de puțin convingătoare, dar, repet, lucrurile acestea se încheagă în epic destul de bine, impresia finală este de
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
se comportă bine, există câteva femei remarcabile chiar, bine individualizate, trecând peste condiția de personaj și constituindu-se în metafore. Cartea aceasta merită cumpărată mai ales pentru a înțelege multele fațete ale exilului interior, relatarea eșecurilor și naufragiilor unei vieți comune, deși întinse pe mai multe meridiane și paralele, sau lipsa de orizont în care te trezești atunci când trecutul ți-e amputat, totul dizolvat la nivel estetic într-un fantastic poematic, soft, un fel de metaforă la nivel arhitextual pentru lipsa
Despre evrei și orașe minunate by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14671_a_15996]
-
tot atîtea tipuri de bărbați care încearcă să profite în diverse moduri de femeia care-i privește inițial la televizor, e cam prea facilă, naște prea ușor analogii cu similare situații politice - siluirea României de către ideologii divergente, dar cu scopuri comune, e o temă destul de veche. Teatru și dans Gigi Căciuleanu e unul dintre cei mai apreciați dansatori și coregrafi contemporani, Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în Franța, fondator al unei companii care-i poartă numele, director al Baletului Național
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
s-ar cuveni reconsiderate (o încercare face Alex Ștefănescu în chiar numărul de față al revistei). Ceea ce m-a frapat de la început în aceste romane despre sat este că nu seamănă deloc cu acelea ale lui Marin Preda. Teleormanul natal, comun lui Preda și Stancu, a putut da, iată, perspective incompatibile asupra țăranului român și a universului său moral. Ca și satul lui Rebreanu, acela din Moromeții este încă unul cu o involuție inteligibilă, chiar dacă tragică, locuit de oameni care păstrează
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită. Dar cum societatea noastră, croită ambiguu după modele orientale, dar plină de interes și pentru instituțiile occidentale, era una evident falocrată, în special vinovăția femeilor în compromiterea unei căsnicii atrăgea după sine și pierderea drepturilor
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
că aici nu merge, Raețchi nu scapă de obsesie. El nu este decît un bărbat slab, mereu depășit de situație: fiul său face parte dintr-o bandă de recuperatori, motiv pentru care este urmărit de poliția secretă. Este un loc comun la Daneliuc: bărbații, deși violenți și rudimentari, sînt extrem de slabi, de lipsiți de apărare. Marilena și cîteva voluptăți (1999) este cartea "dinastiei Marilenelor", femeia chinuită în fel și chip în România ultimilor 50 de ani. Marilena este o martiră, un
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
făcut să ajung în respectiva gară. Mă uit la clădirea care adăpostea toaleta. O clădire destul de mare, proaspăt vopsită, aproape arătoasă, cu două intrări, una pentru bărbați, alta pentru femei. Intru pe cea rezervată bărbaților, și înăuntru, surpriză: un WC comun, cu budele, de tip turcesc, așezate față-n față pe două rânduri, fără uși. Singurele paravane erau ziarele pe care oamenii le țineau în fața lor, pentru a avea o cât de mică intimitate. Când să ies, pe cealaltă intrare își
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
regina Marii Britanii și Bartolomeo Pergami, în contextul în care discută viața lui Mateiu Caragiale și "rîvna de a aparține aristocrației într-un moment istoric tîrziu". Dar dacă Bergami sugerează un nume nobiliar, neîndoielnic faptul se datorește uneia dintre cele mai comune prejudecăți, profund balcanică. Tot ce vine dinspre Occident, și cu precădere dinspre anumite zone ale sale, e pentru balcanic de o superioritate evidentă, de netăgăduit, și prin urmare orice nume de acolo poate căpăta, rostit într-un anume fel ("un
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
pînă la urmă înțeleasă de Povestitor ca o iluzie acustică din moment ce îi atribuie lui Pașadia alte origini decît cele sugerate de acesta. Să lăsăm la o parte ipoteza, prea puțin plauzibilă, că Pașadia folosește numele Bergami ca pe un nume comun și să mai remarcăm că nici Pergami, nici armașul Măgureanu nu au ascendență nobiliară, deși ambele istorii, cea din roman și cea care a fost modelul ei real, se petrec la curți înalte. Rămîn actanți importanți, însă cel mai probabil
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Și Povestitorul acceptă jocul: urît era portul boieresc de acum o sută de ani și "nimic balcanic" la Pașadia. Nu haina îl face pe om, nici firea trădată de chip sau povestea vieții, ci numele, așa că Pașadia încearcă cel mai comun dintre jocurile care păcălesc soarta potrivnică: schimbarea numelui. Jocurile lui Mateiu Caragiale sînt mai degrabă comune, decît ezoterice. Dar sînt bine jucate. Străbunicul devine apusean. E trucul pe care, de această dată mărturisit deschis în spovedania către Povestitor, tot ca să
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
balcanic" la Pașadia. Nu haina îl face pe om, nici firea trădată de chip sau povestea vieții, ci numele, așa că Pașadia încearcă cel mai comun dintre jocurile care păcălesc soarta potrivnică: schimbarea numelui. Jocurile lui Mateiu Caragiale sînt mai degrabă comune, decît ezoterice. Dar sînt bine jucate. Străbunicul devine apusean. E trucul pe care, de această dată mărturisit deschis în spovedania către Povestitor, tot ca să păcălească o soartă potrivnică, îl joacă alt crai care își schimbă numele: Pantazi. Și totuși Pașadia
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Popovici și Ariadna Ștefănescu. Așa cum arată coordonatorul lucrării în introducerea la dicționar, repartizarea limbilor permite interesante studii comparative, legate nu numai de afinități sau divergențe genealogice, dar și de repartizarea pe zone (Vest / Est), de existența unor regiuni cu trăsături comune (Balcanii), de tipologia culturală a tendințelor puriste sau "ospitaliere" manifestate în diversele comunități lingvistice. Selecția termenilor și aprecierea gradului lor de integrare sînt desigur factorii care pot genera profunde controverse, pentru că domeniul e în continuă transformare (de altfel, descrierea situației
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi. Îndârjirea unora în a nu reconsidera literatura de până în 1989 ține mai mult de o motivație interioară, sentimentală, explicabilă numai până la un punct. Fiind și prozatoare, Maria-Luiza Cristescu vorbește despre autoimputare
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
dependent de droguri. Toată povestea este alcătuită din clișeele culturii underground - droguri, băutură, întîmplări incredibile care ar putea alimenta ziarele dornice de senzațional, un anturaj care cuprinde "personaje" unul și unul. Fiecare pasaj reface istoria de succes a unui loc comun "subcultural". Este momentul să oferim o "bibliografie" minimală extrem de necesară pentru înțelegerea unui astfel de text: Maradona, Salinger, Quentin Tarantino, Limp Bizkit, Trainspotting, Zdob și zdub, BUG Mafia, La Familia, Fight Club, Kerouac etc. Peste toți aceștia se presară din
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
lu" - scena oglinzii, de pildă, aduce ecouri din cel puțin două romane celebre, Madame Bovary și Amantul doamnei Chatterley. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care autoarea a ales o tehnică narativă ce amintește de experimentalismul optzecist. Povestea, destul de comună de altfel - Cornelia Tudoran, femeia ce se ofilește în atmosfera călâie a unui mariage de raison, are revelația propriei feminități în brațele fermecătorului, dar nestatornicului, Traian Apostol - ajunge la cititor prin intermediul a trei voci: vocea insidioasă a naratorului omniscient, care
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
în Basarabia și la noi, revista publică pe coperta interioară Manifestul CC al PCUS! În ilegalitate, firește, la Ch-ău. Manifestul e o reușită parodie. Cităm din capitolul III intitulat Lozinci: 1) Dacă nu, dă; dacă dă, nu! 2) În front comun cu mitropolitrukul și boborul! 3)Arta aparține poporului, iar harta - pARTidului! 4) Pășuniști, nu fiți prea triști, că vă facem comuniști! 5) Pecemiști din toate țările, uniți-vă!" - (Aici, credem că e o eroare de tipar: peceusiști din toate...). Manifestul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
Teodor Mazilu vede pretutindeni tentative de falsificare, prin idealizare sau vulgarizare; atacă violent, cu armele unei inteligențe indisolubil legate de nevoia de autentic, orice îndepărtare de realitatea brută, "onestă" a ceea ce oamenii simt. Cele mai banale sentimente umane, cele mai comune procese psihice sînt puse sub lupă și le este denunțat caracterul de construct. Nu întotdeauna Teodor Mazilu "are dreptate", nu întotdeauna raționamentele sale sînt impecabile sau măcar corecte, întîlnim adesea superficiale expedieri "superioare" ale unor probleme foarte serioase ale umanității
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
de gândire simfonică. Ideile sunt pregnante, sunt concise, dispun de consistența ideatică, se supun unui travaliu complex dar nu prolix. Dedicată memoriei lui George Enescu, prima lucrare de acest gen - Simfonia "Brevis", scrisă în urmă cu patru decenii - etalează preocupări comune în epocă, preocupări legate de material și de construcție, de utilizarea procedeelor variaționale; în epocă, a fost criticată punându-se în discuție anume "nocive influențe occidentale"; ...căci tânărul creator avid de cunoaștere, de experiment, propunea valorificarea mijloacelor atât în domeniul
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
dar" (Viermele). Nu mai puțin caracteristică se prezintă apocalipsa cotidianului, insinuare a absurdului în cutele cele mai familiare ale vieții, între micile gesturi și întîmplări, magnetic atrase de caricatură: "Pe drum se aude trecînd căruța/ cu pepeni/ ca o groapă comună a capetelor" (Încăperea). Ori: "Prin sertar îmi căutam ideile/ Piticii îmi furaseră cheile/ Cu care desfăceam, ascuns, cîte-un nor/ În încăpere se căsca rece un gol/ Mă priveau din televizor/ Furnici cu coarne și gîndaci cu vizor/ De pe metereze. Mă
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată), respinge ideea - într-adevăr improbabilă - a derivării din substantivul comun rodie, dar tinde să accepte legarea sa de Irodion, Irodia (din aceeași familie cu Irod, Irodiada). E explicația pe care a impus-o N.A.Constantinescu, în Dicționar onomastic românesc (1963), în care Rodica e prezentat ca provenind din Irodica, hipocoristic
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
aceeași enormitate despre un om, la un local diferit, înseamnă că e vorba de un adevăr verificat: îl poți spune mai departe cu conștiința împăcată. Cînd auzi enormitatea a treia oară poți strîmba din nas plictisit: e deja un loc comun, un truism. Forța urechii românești a fost întrebuințată fără greș de Securitate, secția de dezinformare. Noile măsuri constrictive erau testate mai întîi printr-un fel de avanpremieră orală, calomnia intra tot prin pavilionul urechii, manipularea se făcea pe invizibile canale
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]