13,536 matches
-
risca enorm prin întrebările sale și prin răspunsurile pe care le provoca. Iată, de exemplu, ce propuneau copiii, în cadrul experimentului Micul ecran ne prezintă programul, ca titlu pentru emisiunile TV: "Lupul pădurilor" - Emisiune în cinstea P.C.R., "Monumentul morții" - Emisiune pentru comuniști ora 11, "Iarna nepieritoare" - Emisiune P.C.R. ora 9. Abuzurile regimului totalitar capătă în răspunsurile copiilor forme caricaturale, chiar dacă nuanțele, situate undeva între comic și hilar, încep astăzi să se estompeze : "Ministrul e un om care a învățat zece clase și
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
proces contra unui nevinovat, sau aceea a dnei Tatiana Slama-Cazacu, tot despre un tată, de data asta, cunoscutul jurist Gheorghe Slama, cu ani grei de temniță la activ după 1950, deși cu treizeci de ani în urmă pledase în apărarea comuniștilor, ca avocat din oficiu. Alexandru Mihalache (autor al unui Jurnal de ocnă, 1994) scrie despre procesul din 1956 al tinerilor studenți de la ziaristica bucureșteană la care la bară, ca martor, s-a aflat Tudor Vianu, pe care președintele completului, colonelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
dorului". Este exemplul românului îmbătrînit dincolo de Ocean (Telefonul), care merge duminicile la biserica românească, stă la priveghi lîngă un mort, ca în România, cu găinile tot românește vorbește. Viața "de acasă" înflorește o dată cu numirea cîtorva personalități, în vreme ce orașul distrus de comuniști, continuă să rămînă viu, fiindcă " De fapt l-am furat și l-am dus cu mine peste mări și țări, l-am făcut foaie de carte" (Recviem în trei pentru un oraș dispărut). O abordare a realității din interior, o
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
poezii în stil pașoptist în care evocă Țara de Sus ori Clopotele Bucovinei ("se aud în cer/ cum bat cu toate limbile deodată/ pe zarea Țării sfîșiată..."). Am început să ghicim recurențele naționaliste și religioase la mai toți foștii poeți comuniști. Dl Bălăeț a rămas atașat mărețelor idealuri peceristo-pesemiste și după 1989. * În Familia din februarie, dl Ion Derșidan fixează, cu o busolă sigură, Nordul caragialian, ocupîndu-se de "periplul versiunilor" unora dintre operele scriitorului. Tot acolo, prefațat de dl Ion Simuț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
A înregistrat peste 80 de ore de muzică din toate genurile. A dirijat orchestre, coruri, operă și un concert de jazz, alături de formația lui Sile Dinicu. A concertat în toate țările est-europene, în Germania, Spania, Venezuela, Cuba, Belgia, Turcia, Norvegia. Comuniștii l-au acuzat că nu citește marxism, ci romane polițiste. A fost criticat, chemat la Securitate, retrogradat, dat afară, rechemat, dar nu și-a schimbat nici stilul, nici convingerile. Nonconformist și plin de umor, Emanuel Elenescu consideră că relația dirijor-orchestră
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
fagot și la corn, unde nu prea erau elevi și profesorii riscau să li se desființeze catedra. I-am înnebunit pe cadriști cu bancurile mele În timpul regimului comunist, dv. ați vorbit întotdeauna fără să luați în calcul posibilele consecințe. Pe timpul comuniștilor, toți aveau un tic nervos: când cineva vorbea ce nu trebuia, ei se uitau în spate, era o mișcare foarte elastică, n-aveau nevoie de gimnastică acasă, capetele parcă erau pe rulmenți. Deși ar fi trebuit să se uite în
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
de cîteva ori și din al cărui nr. 1-3 pe 2002 aș reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat, cu o lipsă de complexe greu de imaginat pentru epoca pe care o traversăm. Ești insultat zilnic, oră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat, cu o lipsă de complexe greu de imaginat pentru epoca pe care o traversăm. Ești insultat zilnic, oră de oră, ca intelectual și ca persoană obișnuită să gîndească, de felul cum vorbesc și cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
el un arbitraj privind Ardealul, înseamnă că nimic pe lumea asta nu are logică! Zbieretele lui Vadim sunt departe de-a izbucni din compasiune pentru nenorociții de basarabeni. în fond, puterea de la Chișinău a câștigat alegerile în mod democratic, iar comuniștii n-au făcut nici un secret din intențiile de apropiere de Moscova. Măsurile puse în practică acum au fost anunțate încă din august 2001, așa încât era suficient timp ca nemulțumirile locale să iasă la suprafață. A le da noi lecții, de
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
chiar declară: "Papa este moștenitorul unei tradiții de antisemitism (...). Pentru aparatul Bisericii Catolice, anii '40 reprezintă continuarea secolului al XIX-lea. Hitler nu este un personaj plăcut, dar luptă împotriva lui Stalin, iar Biserica îi urăște în egală măsură pe comuniști și pe evrei..." Se pare că, de fapt, adevărul istoric e mai nuanțat decît această opinie tranșantă. Există volume de documente care atestă faptul că Biserica nu promova o tradiție de ură, cum susține scenaristul, iar Vaticanul n-a fost
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
fascizantă, mult mai în spiritul său național-comunist decît în acela, presupus, al kominterniștilor, puțin atenți la diferențierea etnică: "Redacții întregi erau ocupate compact de foști "ilegaliști", de tovarăși de încredere, de figuri apărute peste noapte, care nu numai că erau comuniști, dar eru precumpănitor altceva decît români. Este un fapt istoric acesta, care spune ceva. Kominternismul nu-i considera pe români apți și demni de încrederea muncilor "înalte", ideologice, de conducere. Ei erau, de obicei, simplă masă biologică, de reproducție și
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
România - pagini revelatoare". Abuzul, injustiția, violentarea dreptului uman elementar nu pot fi uitate". Foarte adevărat, dar... Apoi falsul prin răstălmăcire: "În vara lui 1944, substituindu-se mareșalului Ion Antonescu, pe care-l arestează cu ajutorul unei conspirații de palat regizată de comuniști, regele Mihai I și camarila lui suspendă orice rezistență față de Armata Roșie, care pătrunde nestingherită în România, purtîndu-se ca o armată de ocupație. Efectele dezastruoase ale ticăloasei capitulări militare și politice nu vor întîrzia să se arate. Victimă a unui
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
există soare." Sub o astfel de propagandă, nu era nevoie să ne mai gândim la timpul pe care Cioran l-a petrecut în România, chiar dacă el a părăsit țara înainte de căderea Cortinei de fier. Odată cu teritoriul, am cedat, din păcate, comuniștilor și o parte din istoria acestei zone. în Statele Unite, Cioran este citit, desigur, mult mai puțin decât în Franța, dar și mai puțin decât în Germania sau Spania. Până nu demult, studiile scrise la noi despre Cioran nu atingeau un
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
1798; își vor deschide un cinematograf și lor li se datorează unele dintre primele documentare etnografice ale lumii. Milton revine la fotografie după moartea lui Yanaki, primește de la Tito o pensie națională pentru meritul de a fi imortalizat chipurile unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu, moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul de epocă al fotografiilor cu aromâni donate
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
fi trebuit poate să le detestăm, dar ne-am simțit cu toții bine și foarte apropiați, fiindcă acele cîntece chiar făcuseră parte din copilăria noastră, așa cum a fost ea. Un adolescent rătăcit printre noi, enervat de repertoriu, ne-a făcut nostalgici comuniști. Ce să-i fi explicat? Adriana Bittel Se dau filme sovietice! Am primit săptămâna trecută un telefon conspirativ de la un prieten: treci pe Tele 7 abc, se dă un film sovietic. Cam la fel mi se întâmpla, pe vremuri, când eram îndemnat
Actualitatea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15502_a_16827]
-
frecvent cu o anume virtuozitate, sub semnul lui Proteu(?). Să recunoaștem că nu orice păcat este ireversibil, că o sinceră și dureroasă mărturisire a erorii poate fi salutară. Bunăoară o seamă de scriitori occidentali, simpatizanți la un moment dat ai comuniștilor, "tovarăși de drum", potrivit termenului consacrat, n-au mai acceptat echivocul, după ce-au constatat fața reală a "paradisului roșu", făcîndu-și publice mustările de conștiință: Céline a scris Mea culpa, Gide: Reteur de l'URSS, Panait Istrati: Les aveux d
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
astfel nu din inițiativa noastră, ci din vina autorităților, care nu doreau să recunoască libertatea de creație și tuturor încercau să le impună realismul lor socialist. Un fenomen paradoxal în Occident, concomitent: avangardiștii erau aproape toți parcă aleși pe sprânceană, comuniști, iar la noi eram considerați în afara legii. Componența participanților era foarte pestriță. Erau și unii pe care îi interesa doar arta pură și luptau pentru dreptul artei de a fi pură. Ei se considerau dintotdeauna apolitici, dar ajungeau prin crezul
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
în aplauzele cîtorva dintre foștii săi deținuți, la vremea decorării, parlamentari PNȚCD. Halal președinte, halal guvernare, halal consilieri! De altfel tot destinul postrevoluționar al acestui Ciolpan este o imensă porcărie. Dacă revoluția la prins la gradul de locotenent major (deși comuniștii fuseseră singurii beneficiari ai excesului său de zel), în anul 1990 (guvern Petre Roman) a fost înaintat la gradul de căpitan, iar în 1995 (guvern Nicolae Văcăroiu) la cel de maior (vezi p. 129). Să ne mai mirăm atunci că
Ochelarii de cal ai istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14372_a_15697]
-
că Occidentul s-a mâniat strașnic pe "sălbaticii ruși" nu pentru comunism, ci pentru că i se luase înainte, parcă înțeleg mai bine cum s-a făcut și se tot face pe la noi democrație, de tip vestic, pe mâna unor foști comuniști, care fruntași în domeniul ideologic, care paznici dințoși ai regimului, tari în pumni și cu încăpătoare cizme de călcat în picioare, care aezi și barzi, de frenetică inspirație. Zădărnicia oricărui efort de a-i scoate pe acești foști prezenți, iar
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
comunist, au promovat "cultul personalității", au fost "poeți de curte" (ultimul sosit: Petru Dumitriu) sau agenți de influență de la "Centrele culturale" din străinătate". Așadar nici o grozăvie care să amenințe libertatea sau viața colaboraționiștilor, spre radicala deosebire de chipul în care comuniștii înțelegeau a se răfui cu adversarii lor! Pornind de la gîndul că ""Istoria literară a lipsei de memorie" ar putea fi înlocuită cu "istoria literară a memoriei" și a cinstirii celor care au refuzat "pactul cu diavolul" și chiar și-au
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
Davidsson îmi arată o fotografie mare de la el: "De cincizeci de ani, mă însoțește oriunde mă duc"); pacifiștii münchenezi: Giono, Alain, Morand, Montherlant, Saint-John Perse (membru al delegației franceze la München, participant de aproape la umilirea țării mele natale); apoi, comuniștii și simpatizanții lor: Maiakovski (cine-și mai amintește astăzi de poezia lui de dragoste, de incredibilele lui metafore?), Gorki, G. B. Show, Brecht (care a avut astfel parte de un al doilea proces), Eluard (acest înger exterminator care-și orna
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
capabil să realimenteze solidarități etnice pe care sovietizarea le compromisese și energii morale care păreau definitiv de domeniul istoriei. La sfîrșitul deceniului al șaselea și, apoi, cu mai multă forță, la începutul deceniului al optulea, naționalismul i-a cucerit pe comuniștii români și chiar și pe cei care nu iubeau comunismul, dar vedeau în convertirea lui la idealuri patriotice, antirusești, o posibilă ieșire din tunel. Abilitatea lui Dej (care în 1958 a obținut retragerea armatei sovietice din România, iar în 1964
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
pentru nimeni. Nici atotputernicia Securității care făcuse din regimul ceaușist un regim penitenciar. Cu toate acestea imaginea de bun român a lui Ceaușescu a continuat să stimuleze credința unora și să descurajeze disidența altora. Mesajul naționalist s-a substituit celui comunist în însuși nucleul ideologic al sistemului (ce a fost protocronismul, dacă nu rodul acestei substituiri perverse?) și a ascuns, pînă la un punct, efectele nefaste ale metodelor foarte ortodox-comuniste de gestionare economică și de guvernare ale lui Ceaușescu. După 1989
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
faptul că, în 1968, refuzul lui Ceaușescu era dorința de a se desprinde de politica expansionistă a sovieticilor, în vreme ce în 1981 solicitarea era teama de succesul reformelor poloneze. Însă atît refuzul cît și solicitarea erau prezentate în aceiași termeni patriotici. Comuniștii români din deceniile ultime au fost mereu mai buni comuniști decît români: dar au știut să cultive impresia contrară că sînt mai buni români decît comuniști. Asta chiar în situații critice precum cele de mai sus, cînd au contat pe
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
a se desprinde de politica expansionistă a sovieticilor, în vreme ce în 1981 solicitarea era teama de succesul reformelor poloneze. Însă atît refuzul cît și solicitarea erau prezentate în aceiași termeni patriotici. Comuniștii români din deceniile ultime au fost mereu mai buni comuniști decît români: dar au știut să cultive impresia contrară că sînt mai buni români decît comuniști. Asta chiar în situații critice precum cele de mai sus, cînd au contat pe incapacitatea celor mai mulți de a discrimina între atitudinile și acțiunile lor
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]