222 matches
-
postura de Celălalt) ești în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim aceeași interpretare a bunurilor. Avem aici o mixtură între este și ar trebui: fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim aceeași interpretare a bunurilor. Avem aici o mixtură între este și ar trebui: fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea" (Selznick 2002: 4). Principalele tradiții religioase sunt puternic comunitare prin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
scrieri, ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă a noului comunitarism, mai puternic legată de aspectele politice, a fost răspunsul la era Reagan/Thatcher în SUA
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă a noului comunitarism, mai puternic legată de aspectele politice, a fost răspunsul la era Reagan/Thatcher în SUA și Marea Britanie în anii '80. Cei doi lideri au dat mână liberă capitalismului, lăsând piața să rezolve totul. "Această mentalitate, care ignora ceea ce Amitai Etzioni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și cetățeni responsabili. Aceste obligații sunt mai ușor de îndeplinit datorită iubirii și sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt sprijinite de iubire. Dar ele apar și persistă chiar când dragostea este absentă sau dificil de păstrat" (Selznick, 2002: 7). O formă mai puțin așteptată de comunitarism vine dinspre liberalism. La o primă abordare, s-ar părea că noul comunitarism este antiliberal. Dar, deși critică adesea politica și teoria liberală, reprezentanții noului curent nu au respins instituțiile și tradiția liberală. Dimpotrivă, noii comunitariști acceptă și sprijină principalele achiziții liberale. La rândul lor, mulți liberali contemporani au adoptat perspective comunitariste, în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în rețele care să le permită dezvoltarea în societatea contemporană. Dar astfel ajungem la un conflict vechi, și anume cel între incluziune și excluziune, comunitatea fiind unul dintre acele concepte care ne aduc în atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
atenție aceste tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tensiuni perpetue. Dar în comunitarism acest conflict nu este văzut ca ireconciliabil. "Găsirea căilor de armonizare a valorilor particularismului cu solicitările juste ale universalismului este o parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia cale. Adepții
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parte majoră a proiectului comunitarist" (Selznick, 2002: 27). O altă formă de comunitarism este comunitarismul democratic. Aplecându-se asupra problemelor comune, acesta propune o viziune care nu este consonantă nici cu piața liberă a conservatorismului și nici cu statul bunăstării. Comunitarismul democratic nu se ridică împotriva celor două ideologii ca o a treia cale. Adepții săi acceptă atât valoarea, cât și inevitabilitatea atât a pieței, cât și a statului, dar insistă că funcția acestora este de a ne servi și nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
individuale este inadecvată și ne conduce pe o cale greșită" (Bellah, 1998: 19). Argumentul comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care comunitarismul democratic este angajat și care dau mai multă specificitate noțiunii de bine: 1) Comunitarismul democratic este bazat pe valoarea sacralității individului. Orice va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunității democratice înrădăcinat în căutarea binelui comun s-ar aplica grupurilor de orice mărime și chiar lumii în calitate de comunitate. Robert Bellah indică 4 valori față de care comunitarismul democratic este angajat și care dau mai multă specificitate noțiunii de bine: 1) Comunitarismul democratic este bazat pe valoarea sacralității individului. Orice va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
va oprima indivizii va contrazice astfel principiile comunității democratice. Indivizii se pot realiza doar în și prin comunități, iar comunitățile puternice, sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit acestui principiu este clar că comunitatea nu înseamnă doar grupuri la scară redusă, care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitatea nu înseamnă doar grupuri la scară redusă, care includ totul, grupuri totale. În tipul nostru de societate un individ va aparține mai multor comunități și, în definitiv, lumea însăși poate fi privită ca o comunitate" (Bellah, 1998: 18); 4). Comunitarismul democratic este dedicat ideii participării atât ca drept, cât și ca datorie. Comunitățile devin cu adevărat ceva bun doar când dovedesc că în cadrul lor există oportunitatea participării, iar aceasta este sprijinită. Un corolar al acestui principiu este principiul subsidiarității, derivat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate, în funcție de taberele avute în vedere, pe poziții (i)reconciliabile. 2. Disputa liberalism comunitarism În ce măsură libertatea este posibilă în societate? În ce forme este de așteptat să apară? În comunitate? În afara acesteia? Cum putem armoniza imperativul ordinii sociale cu cel al libertății? Dintre individ și comunitate, care este elementul primordial? Acestea și alte întrebări
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
discuție o dispută ce se poartă între liberali și comunitariști. În anii '80 au apărut o serie de cărți și articole la care s-a făcut referire ca fiind comunitariste și care încercau să le răspundă în mod sistematic. Astfel, comunitarismul a fost inițial o reacție la slăbiciunile liberalismului. În prezentarea taberelor aflate în dispută, comunitariștii apar ca formând o entitate coerentă, cel puțin prin raportare la liberali. Numai că nu există un set de doctrine pe care toți comunitariștii să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a opțiunilor dintre care să aleagă, decât dacă trăiesc într-o cultură care sprijină această capacitate. Comunitariștii argumentează că liberalii subestimează valoarea comunității și că nu reușesc să aprecieze sentimentul apartenenței și virtuțile cetățeniei. De cealaltă parte, principalele critici (mpotriva comunitarismului ar fi că termenul comunitate este unul vag, respectiv că reconstruc(ia comunit((ilor afectează libert((ile individuale. Sunt însă și autori care resping rolul central deținut de problema individ/comunitate în disputa dintre liberali și comunitariști. Yong Huang, de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înțeleasă în contextul momentului respectiv. Critica de tip comunitarist vine să recupereze etica responsabilității, obligațiile și îndatoririle. Ea nu intenționează să respingă liberalismul, ci să îl amendeze. Cele două ar fi, în fapt, complementare. Sau, altfel spus, între liberalism și comunitarism apare o sinteză dialectică. Liberalii care tind să respingă termenul comunitate văd societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește procedurile corecte, dar altfel lasă indivizii liberi să își urmărească propriile interese. Ei arată că în condițiile moderne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai importanți scriitori comunitariști, gândirea comunitaristă este un curent de sine stătător, care abordează și oferă soluții celor mai importante probleme clasice și contemporane, și nu este doar o reacție la liberalism. Yong Huang identifică miezul disputei dintre liberalism și comunitarism în lupta pentru afirmarea priorității ideii religioase a binelui față de concepția politică a ceea ce este corect, respectiv reciproca. Aceasta în condițiile în care ideile de bine, respectiv corect sunt privite ca sprijinindu-se reciproc în comunitatea mică asemănătoare polis-ului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este corect asupra a ceea ce este bun. În definirea unei comunități, liberalii pun ceea ce este corect înaintea a ceea ce este bine, în timp ce comunitariștii insistă că ceea ce este bine trebuie pus înaintea a ceea ce este corect" (Huang, 2001: 32). De pe pozițiile comunitarismului anarhic, Taylor arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
coerciție, ci doar afirmă că o comunitate este necesară dacă oamenii trebuie să trăiască fără stat. O abordare deosebit de aprofundată a disputei analizate aici o oferă Michael Walzer (1996). Comunitatea a devenit o prezență ideologică în societatea modernă. Cu intermitență, comunitarismul apare în față deseori comparat cu o modă dar fiind de fapt mult mai profund. Critica de tip comunitarist a liberalismului are două argumente diferite și puternic contradictorii. Unul se îndreaptă spre practica liberală, celălalt spre teoria liberală, dar nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fel care retrage valoarea celuilalt. Primul argument arată că teoria politică liberală reprezintă cu acuratețe practica socială liberală. Societatea liberală este fragmentarea în practică, comunitatea fiind exact opusul, locul coerenței, conectării și capacității narative. "Aceasta este tema comună a tuturor comunitarismelor contemporane: lamentarea neo-conservatoare, acuza neo-marxistă și neoclasică sau frământarea mâinilor în stil republican" (Walzer, 1996: 55). În condițiile în care societatea actuală ar fi descompusă, cea mai bună cale de a rezolva problema ar fi politica liberală. Deși mai dificil
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
adevărat crez popular. Orice efort de a reduce mobilitatea în cele patru arii reclamă o folosire masivă și dură a puterii statului. Oricum, această popularitate are și o parte de tristețe și de nemulțumire care este în mod intermitent articulată. Comunitarismul ar fi, iarăși simplu spus, tocmai articularea intermitentă a acestor sentimente. El reflectă sentimentul pierderii, iar pierderea este reală în fiecare din cele patru mobilități părăsirea cartierului sau orășelului natal, la fel cea socială, care reclamă eforturi, cea maritală cu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este de-a dreptul incoerent sau că poate fi înlocuit de anumite comunități pre-liberale sau anti-liberale care așteaptă chiar sub suprafață sau chiar dincolo de orizont" (Walzer, 1996: 62). Walzer ajunge să nege oarecum comunitatea atunci când arată că reprezentanții americani ai comunitarismului trebuie să recunoască faptul că în societate nu există decât entități liberale, separate, purtătoare de drepturi, care se asociază voluntar și vorbesc liber. Asocierea este întotdeauna cu risc în societatea liberală. Granițele grupului nu sunt păzite de poliție, oamenii pleacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]