1,717 matches
-
de care atîrnă chestiuni mai importante decît scuzele cuiva sau înfrîngerea altcuiva. Și nici problema Strategiei n-a mai fost luată în serios, de presă, măcar de ea, cîtă vreme această problemă seamănă cu povestea girofarului privit de un milițian conștiincios - funcționează, nu funcționează!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]
-
conturbam confesiunile ce se făceau în șoaptă și în secret în jur. Orașul! lăsă el tonul ceva mai jos, cetatea! peste tot nu dai decît de fantome. Mă copia, desigur, dar n-am zis nimic traducînd în modul cel mai conștiincios. Cezar, - mai strigă el ceva mai încet, Octavian, Brutus, Antonio, dracu' să-i pieptene. Aici preotul, neînțelegînd blasfemia, clătină ușor capul drept încuviințare cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V.
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
când mi-am băgat botul în sexul ei blond, un tip mustăcios, cu ochi negri și cu nasul drept s-a ițit dintre cârlionți și mi-a băgat limba drept în gură." Este însă ridicol - și meschin - să-ți notezi conștiincios această fantezie și să o incluzi într-o carte. Mircea Cărtărescu și prietenii săi procedează asemenea acelor pasageri dintr-un avion care, după ce iau masa, își bagă în buzunare tacâmurile de plastic, cu gândul să le păstreze toată viața. Ioana
Poezie cu unică folosință by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17328_a_18653]
-
exclude însă forța trasării contururilor, aidoma gestului unui sinucigaș ce-și împlîntă cu tărie cuțitul în inimă (Eminescu a descris un asemenea caz): "Scriu cu febră în trup/ sau poate cu diavolul hohotindu-mi/ prin vene: "Scrisul agonic nu repetă,/ conștiincios, punerea în pagină precum/ așezarea în mormînt...". // Mă las răscolit de febră/ sar dintr-un cuvînt în altul/ ca și cucul în cuiburi străine/ mă văd copil sărind pe sloiurile rîului/ din sat/ pe margini corurile voastre de pupile// Pot
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
În numai câteva pagini, prozatorul Radu Petrescu îl transformă pe poetul Bacovia într-un personaj memorabil. Acesta din urmă intră în galeria celor mai rafinați dandies români: "Deși poet al dezagregării sub toate formele, Bacovia, după cum la facultate își lua conștiincios notițe, se arată atent la ținuta vestimentară". Itinerariul deducțiilor este absolut imprevizibil: În tinerețe dansa (firesc cu atâtea surori)" sau "A sta culcat cu picioarele în pantofi pe canapeaua de mătase, cum făcea ades citindu-și versurile, este o fineță
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
capul uriaș bătrîn și trist./ Strigatul desparte corpul de corp/ și-o nouă privire străpunge/ prin apă translucida" (Noapte). Pretutindeni întîlnim aspectele definitorii ale visului. Ascensiunea luminoasă, graiul transverbal, levitația, premoniția sînt transcrise cu o acuratețe înfiorata, precum de o conștiincioasa școlărită a absconsului: "Dar ce era cu Vocile acelea luminoase deasupra mea?/ ceva precum un abur lăptos multicefal/ gîndea în dialog (dar fără vorbe, parcă)/ tot levitînd deasupra creștetului meu./ Și-am cunoscut decizia lor/ întîi în vis/ și-apoi
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
unei cercetări amănunțite a ziarelor la care scriitorul a colaborat cu cronici, recenzii și traduceri, a rezultat în volumul de față nu numai stabilirea unei relații între Iosif Hechter (omul...) și Mihail Sebastian (...de litere), ci mai ales o sistematizare conștiincioasa a principalelor probleme teoretice și a domeniilor abordate de jurnalist, în ordine cronologică. De la concepția - prea rar alăturată celor devenite deja clasice - asupra românului modern românesc și francez, în raport cu care susține falimentul epicului, "panlirismul" și scrisul că act gratuit, până la
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
de simplă. Ioana Pârvulescu are o remarcabilă mobilitate intelectuală, care într-un fel o și dezavantajează, oferindu-i posibilitatea tehnică de a da curs dorinței ei de aventură literară. Dacă ar fi mai puțin înzestrata, eseista ar scrie toată viața, conștiincioasa, despre Alexandru Vlahută sau Duiliu Zamfirescu și și-ar face un nume de neclintit din istoriile literare (fie și numai din notele bibliografice). Datorită însă unei inepuizabile inventivități, datorită unui spirit ludic cu o tentă mefistofelica, ea trece dezinvolta, atrasă
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
Dar tot ei sînt aceia care rîd, nitam-nisam, la filme mai dificile, le huiduie copios cînd se aprind luminile sau, dimpotrivă, fluiera admirativ la pelicule suspecte - incluse-n program pentru a flata galeria... Dar îi vezi, totodată, cum își iau, conștiincioși, notițe la finele proiecțiilor, cum compară orare, verifică biletele rămase fac cozi! Și atunci lași capul jos - căci, evident, orice comparație cu "CineMAiubit" -ul de la noi e inutilă... Față de Clermont ^98, ediția ^99 n-a fost una grozavă. N-au
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
că Aron Densusianu a legat, cu cincizeci de ani înaintea Principiilor de estetică, istoria de critică literară! E drept că toate generațiile maioresciene de critici, acelea care s-au succedat în prima parte a secolului XX, vor gîndi diferit: separînd conștiincios disciplinele cu pricina. Îl las la o parte pe M. Dragomirescu, perfect convins că istoria literară nu poate pretinde să fie o știință (argumentul este însă extraordinar: avînd în vedere personalitatea omenească, pe omul practic, trăitor într-un mediu anumit
Conceptul de istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18048_a_19373]
-
să punem la socoteală proza, poezia, eseurile, cronicile literare scrise de femei sau despre cărți ale lor. Din acest punct de vedere, la noi chiar nu există discriminări, paginile tuturor revistelor culturale fiind pline de nume feminine: mai harnice, măi conștiincioase și mai paroliste, ele sînt colaboratori sau redactori pe care se poate conta și nimeni nu se mai gîndește, în alcătuirea sumarelor, la proporția masculin-feminin). * Dintre multele texte atrăgătoare ale acestui număr, ne vom opri la ancheta De ce se teme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine și gînditor". Întrebarea retorica ce urmeaza este edificatoare pentru visul livresc-muncitoresc al poetului: "N-ar trebui să aibă orice muncitor o bibliotecă, pentru el și pentru familia lui?" Alt lucrător, rudă sufletească a lui Gheorghe Tăflan, e
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
și au primit asigurări ăncurajatoare. De aceea au continuat acțiunile politice revendicative an favoarea instaurării unui guvern de largă concentrare democratică, pe care le desfășuraseră din luna iulie, anca ănaintea desfășurării Conferinței de la Potsdam, despre care trimisul diplomatic american informa, conștiincios și prompt, Departamentul de Stat. anca an timpul desfășurării Conferinței, Gh. Tătărescu, ministru de Externe an guvernul Groza, (care a jucat, ăn toate aceste luni dramatice un rol murdar, sperând să ajungă el premier), a făcut unele epurări an personalul
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
periculoase epoci din trecutul nostru recent își aveau partea lor de stabilitate și de certitudine. Grație acestei instituții, ascunse privirilor celor mulți care citesc revistele, a secretarului general de redacție. Grație unor oameni care și-au făcut totdeauna, onest și conștiincios, meseria, ca Roger. La mulți ani, domnule Roger Câmpeanu!
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
culte. Dacă atât ne-am alege după război și tot ar fi un mare bine". an timpul Conferinței de pace de la Paris din 1919-1920 unchiul său Ionel al numește secretar al lui Vaida Voevod, care reprezenta, acolo, Ardealul. Se achită conștiincios de ăndatoriri dar se gândește serios la rostul viitoarei sale cariere. La Paris fiind și an primăvară lui 1920 se gândea să-și ia doctoratul an drept. ("Deși Nenea Ionel ămi da zor să mă reăntorc an țară, - eu, orice
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
alții. Personaje secundare ale literaturii, dar oameni cu destine fabuloase. Povestindule viețile, autorul capătă chiar o anumită morgă monografică. Nu izolează (ca atâția alții și, dacă e să fim drepți, ca el însuși în cazurile „statuare”) episoadeefigie, ci îi urmărește conștiincios, informându-se atât cât e posibil și colportând atât cât e plauzibil. Serviciul pe care-l face astfel e dublu și el ar putea fi exploatat cu egal folos de cercetători și de romancieri. Exemplele sunt numeroase. Mă voi opri
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
colegii acestuia nu găsesc nicio explicație pentru gestul extrem al băiatului originar din Republica Moldova. Colegii tânărului care s-a sinucis la Timișoara după ce a picat BAC-ul și la sesiunea din toamnă au povestit că acesta era un elev chiar conștiincios și învățase mult pentru acest examen. Ei au precizat că, din cele știute de ei, nu se punea problema ca tânărul, Marius Sava, să aibă probleme acasă în urma eșecului de la BAC și că nu își explică în niciun fel decizia
Tânărul care s-a sinucis din cauză că a picat bacul, petrecuse cu prietenii. Ce spun aceştia () [Corola-journal/Journalistic/25315_a_26640]
-
uit să pun la reîncărcat, în priză, de câte ori mi s-a spus s-o fac, telefonul mobil. De folosit, încă nu l-am folosit, nici numărul nu l-am dat nimănui (inutil să spun că nici nu-l știu). Dar conștiincios, ca orice bănățean... (Recitesc după luni bune, și îmi spun: „Aoleu!”. Mă reped și-l scot din priză. De aseară stă acolo. Ori s-a stricat, ori nu mai trebuie să-l încarc două săptămâni.) Acasă, am trăit printre oameni
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
despre locul propriu pe care îl ocupă poemul în imaginarul poetului, totul fiind rostit de o voce impersonală, la persoana a treia: „Pe cerul de octombrie/ stolurile de grauri/ sunt o cicatrice în mișcare/ și sângele ei închegat/ orbecăie acut conștiincios/ hrănit de foșnetul sălciilor/ se convertește/ într-un defect de vorbire/ în stare să ierte;/ poemul nu umblă prin târguri/ umblă prin țeasta tăcută/ acolo unde pulsează/ perfecțiunea ironică a umbrei/ umbra cu tabieturile ei;/ umbra cu apucături metafizice/ la
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
într-un univers vulnerabil, al rănii și al suferinței. Sângele închegat, „hrănit de foșnetul sălciilor” (îmbinare de regnuri, dar și de palpabil și impalpabil) „orbecăie”, într-o mișcare, așadar, hazardată, fără direcție, însă, nu mai puțin, stringentă, perseverentă, ineluctabilă („acut conștiincios”), căutând o finalitate. Aceasta ar fi convertirea „într-un defect de vorbire în stare să ierte”. Bineînțeles că acest „defect de vorbire”, abatere cu o conotație negativă de la norma standard (nu e vorba aici de o calitate, ci de o
Versuri convingătoare, lirism de calitate by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/2560_a_3885]
-
fi avut una sau mai multe afecțiuni personale față de un poet fără mare însemnătate istorică. Dacă-ți plac numai cei pe care istoriile literare îi declară ca fiind cei mai buni, nu ai fost probabil mai mult decât un elev conștiincios, punând în aprecierile lui foarte puțin din el însuși”. În acest sens statuează importanța antologiilor, ca și a revistelor, chiar a celor modeste, vrând să risipească impresia că poezia minoră e mai ușor de citit sau merită mai puțin să
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
critic de mare pătrundere și subțirime, spirit elevat și receptiv, excelent profesor, om de o mare cultură și de o înaltă ținută morală și profesională - este încă (la cei mai bine de 50 de ani ai săi) un modest și conștiincios „navetist” al unei obscure catedre din Constanța (într-o vreme când catedrele facultății de filologie din București colcăie încă de nulități, ariviști mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
echipa de asasini voia să ajungă cu mașina pe șoseaua Ploiești-București pentru a-l ucide pe savant la Tâncăbești, acolo unde, la sfîrșitul lui noiembrie 1938, fuseseră asasinați Codreanu și companionii. Dar, între timp, se dăduse alerta și o echipă conștiincioasă de jandarmi împiedecau accesul pe șosea, controlînd fiecare mașină. În consecință, mașina a revenit la Ploiești, la sediul Poliției Legionare din localitate, unde viitorul asasinat a stat, păzit, în garaj în Fordul cu care fusese răpit. N-ar fi, deci
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
era în 1993 - l-a luat acasă pe "Bobi", de 12 ani, dar... neavând "acte de identitate", datorită poliției a ajuns iar în stradă. Sau alt caz, recent: un copil de 14 ani (care se duce la școală și învață, conștiincios) locuiește "în ghena blocului", iar "cei de la Protecția Copilului" refuză să-i acorde ajutor lui Alexandru, solicitând o "sezisare oficială", la circa de poliție se sugerează "trimiterea sa într-un centru de reeducare", iar la câteva ONG-uri "birocrația s-
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
d. Fără nici un fel de orgolii sau ambiții, Constantin Cubleșan nu încearcă să impună o nouă perspectivă asupra operei lui Caragiale, nu își asumă riscul de a formula un punct de vedere personal, ci se mulțumește să treacă în revistă, conștiincios, teoriile altora. De altfel autorul își precizează încă de la început intențiile: "Strădania mea a fost tocmai aceea de a inventaria, pe cât mi-a stat în putință cu maximă obiectivitate, aceste demersuri critice ale istoriografiei noastre actuale, ca într-o veritabilă
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]