130 matches
-
ai comunicării verbale - subiectul vorbitor, destinatarul și conținutul comunicării - care determină fiecare o altă funcție: a) de reprezentare (referențială, denotativă, informativă) - despre obiectul discutat; b) de expresie (subiectivă, numită mai târziu și interjecțională) - privitoare la vorbitor; c) de apel (intersubiectivă, conativă, persuasivă, retorică) - referitoare la receptor; Mai târziu, Bühler înlocuiește acești termeni cu simbol (a), simptom (b), respectiv semnal. Pornind de la modelul configurat de K. Bühler și luând în discuție actul lingvistic, mesajul, și factorii implicați în actul comunicării, Roman Jakobson
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
limbajului. Conform teoriei lui Roman Jakobson, limbajul are șase funcții, ierarhizate în funcție de situație: - funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prelungească o comunicare. Se realizează prin cuvinte și structuri de verificare a canalului sau a receptorului: înțelegi?, Nu-i așa?, Vezi?, Mă auzi? sau I-auzi!, Ia te uită!, înțeleg!, Nu mai spune! sau de inițiere a comunicării: Alo! Funcția conativă (limbaj activ, la Vendryes sau funcție apelativă, la Bühler) este orientată către destinatar și își găsește expesia gramaticală în vocative, imperative sau interjecții de dresare. Emițătorul își exprimă intenția de a-l implica pe receptor în actul comunicării, a-i
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Titone) este de fapt funcția cognitivă, care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție pot fi lesne încadrate în funcția conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj și ideea relațională. Lingvistul vorbește despre un mănunchi de funcții de evocare grupate în jurul funcției referențiale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se manifestă, concomitent, încă una sau câteva funcții. De exemplu, funcția metalingvistică se împletește cu cea referențială (limba este, ea însăși, referent) într-un text științific ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică funcției poetice i se adaugă cea emotivă (în cazul speciilor lirice), conativă (întâlnită în ode, imnuri), funcția referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
un text științific ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică funcției poetice i se adaugă cea emotivă (în cazul speciilor lirice), conativă (întâlnită în ode, imnuri), funcția referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o sferă mult mai mare și rămâne întotdeauna bază a limbajului activ. Este implicat în învățarea limbilor străine, dar și în înțelegerea mesajelor scrise
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dinamism, uneori ele se schimbă în timp (moda, fabricile de confecții, de încălțăminte se confruntă cu dinamismul atitudinii, care determină, la rândul său, schimbarea stilurilor de viață<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 37. footnote>). Atitudinea are trei componente: cognitivă, afectivă, conativă (intențională<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 90. footnote> sau comportamentală<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, Inteligența marketing plus, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 332. footnote>); altfel spus, dimensiunile atitudinii sunt: rațională, emoțională și decizională. Dimensiunea rațională constă în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
R. Sternberg elaborează teoria investiției care consideră că persoanele creative „cumpără ieftin și vând scump” ideile, iar succesul ideilor creative depinde de momentul ales pentru emiterea lor. Creatorul este rezultatul interacțiunii unor resurse cognitive (inteligență, informare, stiluri particulare de gândireă, conative (personalitate, motivație) și condiții de mediu. E. de Bono - autorul unui „sistem de gândire creativă” care are un mare succes pe piață, fiind utilizat în cursurile de formare a resurselor umane din diferite domenii de activitate. Chiar dacă nu a fost
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mod caracteristic (obișnuit, favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (apud Radu și colab., 1994, p. 58). Din punct de vedere sociologic, atitudinea reprezintă o combinare a elementelor afective, cognitive și conative într-o orientare personală sau de grup, cu rol în direcționarea, motivarea sau evaluarea comportamentului. Caracteristicile generale ale atitudinii, după D. Vrabie (1994, p.27), sunt: 1. Raportul dintre obiect și subiect - obiect al atitudinii putând fi: persoane, grupuri sociale
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
numai prin formula R# f (S - I), adică numai prin individ, este insuficientădeoarece omul nu este numai „individ” ci, în primul rând, un „subiect”, un „personaj”, o „persoană”. „Personalitatea” desemnează întreaga ființă umană, adică „organizarea dinamică a aspectelor cognitive, afective conative, fiziologice și morfologice ale individului” (Sheldon și Allport). Dar, trebuie arătat că „personalitatea” nu reprezintă, din punct de vedere genetic, o simplă suprapunere de aspecte, sisteme, valori, concepții etc., ci un salt și o restructurare: „Personalitatea este o realitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ca acțiune a unui personaj, în raport cu desfășurarea intrigii (cf. Propp Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra mesajului în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de explicitare a elementelor și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ/RETORICĂ/INJONCTIVĂ rezidă în capacitatea mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mesajului de a realiza o conexiune între actanții comunicării, fiind centrată pe receptor. Apare pregnant în comunicarea cotidiană, incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prag matic, ludic, relaționare socială, delectare, manifestare a unor trăiri afective etc. În actul vorbirii și al scrierii colocviale sunt mai accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei proceda la fel, tu, cititorule, cel care ții acum cartea aceasta în mîinile tale albe și-ți spui, lăsîndu-te
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei proceda la fel, tu, cititorule, cel care ții acum cartea aceasta în mîinile tale albe și-ți spui, lăsîndu-te legănat de șezlong: mă întreb dacă o să mă distreze!" ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție de autentificare [authentication function]. Funcția în raport cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
orientează orice act de comunicare (verbală) și determină rolurile pe care le îndeplinește acesta. Fiecare funcție corespunde unuia din FACTORII CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, și orice act comunicativ îndeplinește una sau mai multe funcții. ¶Bühler identificase trei funcții ale limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
limbii: REPREZENTATIVĂ, CONATIVĂ și EXPRESIVĂ. Jakobson, în ceea ce s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în sine; (6) FUNCȚIA METALINGVISTICĂ, legată de accentul pe
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): DESTINATARUL (programat), ENUNȚATUL. Receptorul primește un MESAJ de la EMIȚĂTOR. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
studiile adesea prea limitate, se degajă impresia generală potrivit căreia publicitatea politică televizată poate avea rezultate concrete, reperabile la diverse nivele în spațiul american. Apar mai întîi rezultate directe privind: informarea electorilor, evaluarea candidaților, comportamentele de participație. Plecînd de la rezultatele conative, furculița (depărtarea dintre valorile extreme n. trad.) propusă cu ocazia alegerilor prezidențiale americane din 1972, stîrnește interes față de perspectiva unei astfel de măsuri, la nivelul cel mai înalt. După Mendelssohn și O'Keefe, în 1972, 25% dintre electori au declarat
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]