554 matches
-
formându-se identitatea. Identitatea devine astfel, "o neîncetată construcție și negociere socio-culturală" și mai puțin un dat organic, stabil (Gavreliuc, 2003: 21) Un alt aspect esențial ce trebuie amintit referitor la acest concept este acela că identitatea colectivă este adesea conceptualizată în termeni de acțiune. Ea este cea care motivează actorii sociali să acționeze ca o singură entitate, în numele intereselor colectivității (Melucci, 1995: 46) Acesta este și motivul pentru care conceptul este adesea utilizat cu referire la și pentru a explica
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
strategiile identitare cele mai eficiente pentru legitimarea acțiunilor lor, a opțiunilor de viață și uneori a calității vieții în mediul rural. 4.2 Identitate etnică și națională O altă fațetă a identității, relevantă pentru lucrarea de față, este identitatea etnică. Conceptualizând identitatea în mod multinivelar, identitatea etnică este un alt nivel al identității, alături de cea individuală, socială, culturală, etc. Definirea identității etnice se face tot prin referința la grupul social 39, de data aceasta însă adăugându-se elementul etnicității. Identitatea etnică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din analiza de conținut a interviurilor. 36 Întrebările deschise au fost prelucrate prin analiză de conținut calitativă. 37 Răspunsuri prelucrate prin analiză de conținut 38 prin calculul valorii reziduale ajustate 39 Dincolo însă de această definiție, identitatea etnică poate fi conceptualizată și în termeni de grup minoritar / grup majoritar, grup colecție / grup agregat (Doise, Deschamp, Mugny, 1996; Lorenzi-Cioldi, Doise, 1996: 373), conceptele de mai sus făcând apel la mărimea categoriei de indivizi, la poziția grupurilor în societate și la dominare. 40
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și este, de aceea, sub controlul direct al cercetătorului. Adică, pentru a reduce probabilitatea Tipului I de eroare, cercetătorul poate așeza nivelul de semnificație aproape de zero. Tipul II de eroare, deseori reprezentat prin simbolul (beta), este puțin mai greu de conceptualizat. Cercetătorul nu are control direct asupra Tipului II de eroare; în schimb, Tipul II de eroare este controlat indirect prin controlul condițiilor experimentale. În plus, nivelul Tipului II de eroare este invers proporțional cu nivelul Tipului I de eroare: pe măsură ce
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
realizarea societății meritocratice în regimurile liberale occidentale din anii ’50 și ’60. Este evident că politicul poate influența sistemele școlare prin controlul resurselor materiale și al celor administrative. Pe de altă parte, influența școlii asupra educativului este mai dificil de conceptualizat. Ipoteza „tare” afirmă că școala poate programa indivizii conform prescripțiilor unei anumite organizări instituționale. Ipoteza „slabă” afirmă că instituțiile școlare au o eficiență transformativă modestă. Potrivit acestei viziuni, instrucția are mai degrabă efecte indirecte asupra funcționării societăților: poate atribui instrumente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipotezele meritocratice" Deși chiar datele empirice recente par a infirma ipotezele explicite ale dezvoltării meritocratice a mecanismelor de selecție școlară și socială din țările avansate, cercetările și teoretizările dedicate acestei probleme au fost supuse unui tir intens de critici. A conceptualiza meritocrația în termenii modelului formulat de Boudon înseamnă un compromis serios cu mecanismele de reproducere a inegalităților sociale. În fond, modelul denumit de Boudon „meritocratic” exprimă un model de reproducere socială mediată prin școală, care ar înlocui mecanismele de reproducere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin structurile de rețea în care se organizează relațiile dintre actori, fie indivizi, fie organizații. Conceptul a fost adoptat rapid în toate științele sociale, devenind unul dintre cele mai uzitate și disputate în ultimii ani. Printre primii sociologi care au conceptualizat capitalul social a fost Pierre Bourdieu. Acesta a definit într-un articol din 1988 (Bourdieu, 1988 ș1998, p. 46ț) capitalul social ca fiind „suma resurselor reale sau potențiale legate de deținerea unei rețele durabile de relații mai mult sau mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
printre altele, să demonstreze natura ideologizată a majorității argumentelor cu care meditațiile sunt țintuite la stâlpul infamiei. Obiectivele capitolului de față răspund necesităților care rezultă din situația interesantă, remarcată mai sus, a meditațiilor. Voi căuta în secțiunile următoare a) să conceptualizez practica meditațiilor într-un cadru teoretic specific sociologiei educației; b) să elaborez modelele explicative ale meditațiilor și să le testez pe date românești, și c) să discut consecințele în planul mobilității sociale ale fenomenului și să formulez posibile deschideri pentru
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale elevului. 3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământtc "3.2.1. Caracteristicile sistemului de învățământ" Condițiile macrostructurale care determină apariția educației paralele pot fi formulate teoretic cu ajutorul distincției dintre sisteme de mobilitate clientelară și cele de mobilitate competitivă, distincție conceptualizată de Turner (1960). Sistemele competitive tind să producă educație paralelă. Cele necompetitive nu. Cum se explică acest fenomen? În sistemele competitive, alocarea se face în funcție de meritele școlare ale persoanei în cauză, materializate în principal în rezultate la teste și examinări
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
copiii țigani să fie victime ale expectanțelor profesorilor. Întrebările la care au încercat să răspundă studiile ulterioare au fost în număr de două: 1. Ce factori influențează așteptările profesorilor? și 2. Cum sunt comunicate aceste așteptări? Unul din modelele avansate conceptualizează procesul de transmitere a expectațiilor în termeni de comportamente observabile (Cooper, 1984): 1. Profesorul dezvoltă așteptări ce prezic comportamente specifice și eșecul sau succesul fiecărui elev. 2. Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social de tip normativ. Capitolul de față se referă mai ales la limbajul și argumentele folosite de Moldovan și susținătorii săi pentru a descrie o viziune a statului biopolitic. Realmente interesant este modul În care acești autori
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci și prin educație și capacitatea demonstrată de a acționa responsabil și imparțial În sensul creării premiselor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99. În acest statut, valoarea și virtutea sunt conceptualizate nu În termeni morali și etici, ci medicali. De fapt, Șoimii Carpaților urmau să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
natural al nevoilor și presiunilor sociale - un organism responsiv adaptabil” (Selznick 1957, p. 5). De notat este faptul că organizațiile, într-o anumită măsură, luând în calcul și variabila temporală, sunt transformate în instituții (Scott, 2001, p. 18). Scott (2001) conceptualizează instituțiile drept entități sociale complexe ce implică reguli, sancțiuni, valori, norme și scheme. În acest sens, distinge între conținutul normativ și cel cultural-cognitiv al instituțiilor prin analizarea acestora pe trei niveluri diferite. Primul, cel regulator, vizează constrângerile și reglementările interne
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1992, p. 24). Ca urmare, apariția mimetismului nu este datorată doar nesiguranței, ci și unor strategii adoptate de actorii implicați în procesul de creionare instituțională. Izomorfismul normativ consideră profesionalizarea drept principala sursă de presiune pentru modificările instituționale. Profesionalizarea poate fi conceptualizată drept încercarea de controlare a condițiilor și metodelor de lucru și stabilirea bazelor cognitive și legitimității pentru autonomia lor ocupațională (DiMaggio și Powell, 1991, p. 70). Acest tip de izomorfism este caracteristic mai mult organizațiilor decât instituțiilor, deoarece accentuează aspecte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai cunoscută și mai virulentă critică a împrumutului de instituții, principii, reforme occidentale în întârziata societate românească de către o elită superficială și nepregătită, conceptualizată drept teoria formelor fără fond. Junimismul, fondat de el, a fost curentul cultural ce a depășit cadrele societății „Junimea”, care a reacționat cu armele ideilor la introducerea ideilor pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident, solicitând introducerea cu prudență
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestui proces este periculoasă, întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
defavorizate, în limitele promovării interesului public” Stat Asistent maternal „Apărarea intereselor copilului” Copil Asistent maternal „Dezvoltare” Copil Stat „Apărarea intereselor copilului, în limitele promovării interesului public” În tabelul de mai sus putem observa diferite exemple de interacțiuni care pot fi conceptualizate ca r.i.-a.. Este interesant că, în cazul interacțiunilor dintre profesioniștii din instituțiile publice și cetățeni, precum în relația „persoană defavorizată-asistent social”, sau „copil-asistent maternal” etc., avem, de fapt, un triunghi de relații inițiator-agent, dată fiind implicarea statului și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
interdependență între r. personale și cele sociale. De aceea, intervențiile statului în ceea ce privește bunăstarea individuală, ca în cazul asigurărilor sociale, încep să fie reconceptualizate în termenii managementului r., sub impulsul preocupării tot mai accentuate pentru eficiență. Astfel, protecția socială poate fi conceptualizată ca intervenție publică pentru a ajuta indivizii, gospodăriile sau comunitățile care au de-a face cu r. legate de imposibilitatea satisfacerii nevoilor de bază. Se consideră că acest domeniu nu mai este preocupat doar de asigurarea bunăstării, ci și de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
admit faptul că transformările postcomuniste au însemnat o reorganizare și realiniere instituțională care a dus la o separare mai clară între economie și sfera politică. Diverse categorii de teorii, liberale, neoinstuționalist-liberale și reflexive, elaborate în științele economice și politice, au conceptualizat însă diferit natura acestei schimbări și au sugerat prescripții diferite pentru politicile de transformare. Teorii liberale Sfârșitul regimurilor comuniste în ECE a fost văzut, la începutul anilor ’90 ca o victorie a liberalismului, o dovadă a superiorității istorice a valorilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acțiunea colectivă, reduc costurile legate de implementarea și respectarea regulilor, conduc la o anumită stabilite a ordinii sociale, facilitează schimburile și managementul conflictelor (Coase, 1993; Murrell, 1991; North, 1990; Olson, 1992). Construind pe aceste presupoziții generale, științele economice evoluționiste au conceptualizat schimbare economică din țările postcomuniste ca un proces gradual în care, deși rezultatul final desirabil era același cu cel prescris de neoliberali, crearea condițiilor instituționale pentru apariția și funcționarea piețelor este considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de salariu, chiar pentru a supraviețui, ar putea conduce, în cel mai bun caz, la o anumită înclinație de a evita asumarea de riscuri care ar putea amenința aceste slujbe. Un alt aspect al autonomiei politicului în raport cu sfera economică este conceptualizat de Weber ca o diferență în felul în care politicienii pot să folosească ideile și valorile pe care le consideră esențiale și directoare pentru activitatea lor. Weber a identificat, de exemplu, tendința unor politicieni de a folosi ideile ca idealuri
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în contrast cu o etică de responsabilitate în care idealurile sunt înțelese ca idei directoare, a căror realizare practică, deși dezirabilă, este, practic, imposibilă (Weber, 1994, pp. 359-69). Concluzie Transformările economice și politice declanșate de colapsul regimurilor comuniste din ECE au fost conceptualizate diferit în interiorul a trei tipuri de teorii. Pentru neoliberali, schimbarea de sistem este o tranziție, relativ neproblematică, decisiv implementată de agenți motivați ideologic. Construind pe modelele liberale de înțelegere a politicului și economicului, ca și a raporturilor dintre acestea, teoriile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fiind foarte probabil ca un astfel de individ să găsească activitatea interesantă și să persiste în participare (Hein & Hagger, 2007). În ultimul timp, Teoria orientării spre obiective a devenit utilă în analizarea motivației umane (Kaplan & Maehr, 2007). Pentru a putea conceptualiza mai corect motivele care stau la baza comportamentelor indivizilor Teoria autodeterminării acordă importanță și tipurilor de obiective pe care oamenii le urmăresc pe parcursul activităților (Vansteenkiste et al., 2007). Modul în care un individ își stabilește obiectivele pune amprenta pe motivația
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
imaginarul situației mitice, el poate nu numai să se elibereze de afecte insuportabile, de tentații sau dorințe indezirabile (care gestează În cămările ascunse ale subconștientului său și pe care, În condiții normale, nu reușește să le actualizeze sau să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele dintre dorințele sau aspirațiile sale cele mai aprinse, pe care morala socială Îl face să și le inhibe. Μ Chiar și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]