1,306 matches
-
un kilometru până în țara vecină. Și în acest caz s-a făcut uz de armă, polițiștii trăgând un foc de avertisment în plan vertical. Grupul era format din cinci cetățeni ai Republicii Moldova, respectiv, două femei și trei bărbați, și doi concetățeni de-ai noștri, un ieșean și un doljean. Ținta finală era Italia și Grecia. S-a stabilit că un timișorean, Cosmin C. , de 27 de ani, le-a pretins frontieriștilor câte 50 de euro de persoană, pentru a-i transporta
Agenda2004-49-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/283130_a_284459]
-
ștampila instituției și cu semnătura directorului și a colaboratorilor său, datat cu 21 decembrie: „Noi, artiștii și muncitorii de la Teatrul de Păpuși Timișoara, ne exprimăm profunda consternație și revoltă față de masacrul unui număr încă necunoscut de bărbați, femei și copii, concetățeni ai noștri, care au manifestat pașnic pentru libertate și democrație. În semn de modest omagiu, spectacolele teatrului nostru din 24 și, respectiv, 25 decembrie vor fi date în beneficiul familiilor care și-au pierdut în mod tragic și cumplit copiii
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
va trece ilegal în Serbia. Ținta finală era Grecia. Unul dintre cetățenii moldoveni urma să-și folosească experiența acumulată cu câteva luni mai înainte, când ajunsese în Serbia, însă fusese prins de autorități și trimis acasă. Grupul de moldoveni și concetățeanul nostru și-au făcut apariția în Timișoara. S-au deplasat până în localitatea Iecea Mare, iar de aici au luat-o pe jos spre graniță. Apariția lor în zonă a fost semnalată polițiștilor de frontieră timișeni, care au acționat. Moldovenii sunt
Agenda2005-02-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283255_a_284584]
-
mici și mijlocii din Italia“. Totodată, Italia oferă și un transfer indirect de tehnologie, o dovadă în acest sens reprezentând-o faptul că, în prezent, în țară prietena lucrează legal peste 250 000 de români, iar prin numărul total de concetățeni aflați în Italia, estimat la 700 000, reprezintă cea mai mare comunitate străină din Peninsulă. În aceeași zi, presedintele României a fost primit, la Palatul Quirinale, de președintele Republicii Italiene, domnul Carlo Azeglio Ciampi, pentru convorbiri oficiale. În declarațiile de
Agenda2004-40-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282938_a_284267]
-
arboretumului Bazoș, în anul 1985 sărbătoream semicentenarul Parcului Rozelor din Timișoara, iată că în acest an ne revine plăcuta misiune de a marca frumoasa inițiativă a municipalității timișorene de a înființa două parcuri a căror lipsă o simțeau de mult concetățenii noștri; este vorba de Parcul Botanic inaugurat la data de 29 iunie și Parcul Zoologic inaugurat la 22 august 1986“ - nota domnul Tiron Martin, actualul președinte de onoare al Asociației Filatelice Timișoara în catalogul NATURA '86. Este aceasta o mărturie
Agenda2004-46-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283035_a_284364]
-
de 200 milioane de lei. Dl viceprimar Adrian Orza ne-a precizat, la conferința de presă din data de 17 august, că eforturile bugetare anuale pentru salubrizare ale Primăriei Timișoara sunt de aproximativ 50 miliarde de lei; dacă unii dintre concetățenii noștri ar da dovadă de mai mult simț civic, aceste sume pentru salubrizare ar putea fi reduse și redirecționate spre rezolvarea altor probleme din municipiu. Ca urmare a eforturilor comune ale administrației locale pentru îmbunătățirea activităților în piețele agroalimentare, pe
Agenda2004-34-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282776_a_284105]
-
mentalitate. Facem eforturi să menținem profilul acestui oraș. Dar, să vă dau un exemplu: am amplasat sute de coșuri de gunoi, care să arate frumos și să fie utile. Uitați-vă câte sunt rupte, aruncate, incendiate. Există, la mulți dintre concetățenii noștri, lipsa de responsabilitate, de respect față de bunul public. Mai este ceva interesant. Avem cartiere tradiționale, cum sunt Freidorf, Mehala, Ronaț, Ciarda Roșie, unde oamenii au o căsuță, o grădină, sunt mai atașați de proprietate și poți colabora mai ușor
Agenda2004-18-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282356_a_283685]
-
Uniunii Europene. Astfel, Dosarul revistei încearcă să răspundă la întrebarea Cui îi e frică de români și de bulgari? E de citit. Din acest dosar desprindem informația că, după statistici oficiale ale instituțiilor responsabile cu emigrația din țările respective, numărul concetățenilor noștri aflați pe teritoriul acelor țări este într-o continuă creștere: în anul 2012, în Spania erau înregistrați 918.133 de români, în Italia, aproximativ 1.000.000, iar în Germania, 205.026 (în 2013, numărul cetățenilor români din Germania
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
a avut loc la Mamaia, în luna iunie a acestui an. În plan intern, mandatele sale au fost marcate de unele neîmpliniri. Susținător al NATO, a pledat fără succes pentru aderarea țării sale la Alianța Nord-Atlantică, nereușind să-și convingă concetățenii să renunțe la neutralitatea postbelică. N-a reușit nici să modifice sistemul politic din Austria, pentru a obține mai multe prerogative pentru funcția prezidențială. În anul 2000 s-a opus fără succes formării unei coaliții între partidul său, OEVP, și
Agenda2004-28-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/282635_a_283964]
-
d-lui Andrei Pleșu. Ca observator al vieții publice românești, nu pot decât să mă bucur că am anticipat comportamentul acestei foste slugi a diplomației ceausestiene. Ca român, mă revolt că astfel de oameni pot avea o serioasă priză la concetățenii mei. E suficient să comparăm imaginea de atunci a țării cu imaginea ei de azi și să contabilizam vizitele personalităților străine în România pe timpul lui Teodor Meleșcanu (când veneau doar portăreii de la FMI, îngrijorați de felul iresponsabil în care se
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
e de partea unor acțiuni dezonorante să îți faci public punctul de vedere. E important nu numai pentru tine ca individ, ci și pentru poporul din care faci parte. Dar una e să condamni ce fac sau susțin unii dintre concetățenii tăi, fie ei și o majoritate, și mult altă să declari că îți e rușine că ești român. Imediat după procesul Ceausestilor, compatrioți ai noștri din exil, care au văzut faimoasa casetă în întregime, cu tot cu scenă legării mîinilor celor doi
Rusinea de ai tăi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17855_a_19180]
-
Ștefan Borbely Recunosc că am uneori dificultăți an a ăntelege logică elementară a concetățenilor mei. Zilele trecute, pe fondul recentelor sărbători compromise de la Arad, minți luminate au venit pe diferite posturi de televiziune pentru a ne spune ca restaurarea monumentului cu pricina, ținut până acum ascuns an depozitele armatei, ar leza demnitatea națională a
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
vitală pe care o pune fiecare pagină a acestei cărți. Eu am găsit un răspuns în comentariul la ediția românească din 1941 a Războiului peloponeziac, de Tucidide. Ioana Costa pomenește de o frază „fantastică” a lui Pericle, atunci când se adresează concetățenilor săi, încercând să-i determine să dea un „răspuns autoritar” spartanilor: dacă am fi locuitorii unei insule, am fi de necucerit.
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
societății și până când o comisie de expertiză nu va stabili valoarea prejudiciilor create în defavoarea membrilor composesori. Ionesie Ghiorghioni, fost deputat de CS în ultimele două legislaturi, este vicepreședintele Consiliului Județean Caraș-Severin și Prim-Vicepreședinte al PDL Caraș-Severin, a chemat împotriva concetățenilor din Bucova, indignați de modul în care acesta le administrează averea de 12.000 de hectare de pădure, importante forțe de ordine. Oamenii legii nu aveau dreptul să se amestece în chestiuni de interes privat, respectiv organizarea sau nu a
Liderul PDL Caras-Severin, Ionesie Ghiorghioni, contestat în continuare la Bucova - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23824_a_25149]
-
În contextul protestelor organizate în majoritatea orașelor din România și al situației socio-economice din țară, Asociația Suporterilor Români ține să aducă la cunoștință concetățenilor noștri următoarele: Deși în primele zile ale demonstrațiilor, membrii galeriilor bucureștene au fost supuși unui tir neîntrerupt de acuze și jigniri, elanul izvorât din năzuința spre un viitor mai bun a purtat, în fiecare seară, în mod independent, suporterii spre
Suporterii se delimitează de evenimentele huliganice de la mitingul anti-Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23868_a_25193]
-
ruginit al țării mele. Tot la Veneția am întâlnit și am povestit, datorită călătoriei nesfârșite cu autocarul, spre Paris, cu un român de douăzeci de ani, școlit la nivel de liceu. Perspectiva pe care mi-a oferit-o acest tânăr concetățean avea să se dovedească o adevărată catacombă și o cădere în vertij a tot ceea ce putea să însemne România actuală. Tânărul era acultural, dar nu acest lucru conta, ci simțămintele lui pe care ar fi greșit să le numesc antiromânești
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
zece ani). Ce noroc că tinerii care au ieșit în 1989 în stradă nu au mizat pe vreo glorie postumă, ci au ieșit pur și simplu să moară, asumându-și anonimia, mi-am spus în gând, cu destul cinism, recunosc. Concetățeanul meu avea o serie de amici români risipiți prin Europa, lucrând clandestin, pentru a câștiga ceva și chiar ruinându-și sănătatea în munci de salahor. Veneția, precum toată Italia, este plină de români cu trei specializări: zidari, chelneri și hoți
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
clandestin, pentru a câștiga ceva și chiar ruinându-și sănătatea în munci de salahor. Veneția, precum toată Italia, este plină de români cu trei specializări: zidari, chelneri și hoți. Cei din urmă fură ca să aibă ce mânca, mi-a precizat concetățeanul meu. Peste tot auzi vorbindu-se românește (ce-i drept, până și în autocarul nostru internațional ne-am aflat a fi vreo șase vorbitori de limbă română), iar carabinierii sunt deja obișnuiți cu sonoritatea românei. Vehemența non-patriotică a tânărului cu
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
în palmă care abundă în preajma Halelor și a Centrului Pompidou, dar mă opresc acum, ca să nu cad în simțăminte apocaliptice și ca să nu mi se reproșeze o abatere de la atât de la moda corectitudine politică. Voi mai spune doar că virulența concetățeanului meu m-a molipsit într-un singur sens; gândurile mele nu s-au îndreptat pur și simplu spre România (țara mea haotică și imprevizibilă, unde venalitatea coabitează cu grotescul) de care vrând-nevrând sunt legată pentru totdeauna, ci înspre cultura română
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
vedetelor presei centrale au scris de la acrișor către acru despre ultima apariție în națională a lui Gheorghe Hagi. Ioan Groșan și-a amintit în ZIUA că Hagi și compania lui au fost singurii care au izbutit să le ofere bucurii concetățenilor lor, pînă la a-i scoate noaptea din case, de fericire, un întreg deceniu. Comentatori din Italia au scris după meci un diagnostic echilibrat, care poate fi rezumat în formula: "cu puțin noroc noi, cu puțin ghinion ei", căci cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
în contact cu lumea greacă, descendenții lui Romulus au trebuit să adopte formulele superioare ale civilizației grecești; între disciplinele care au pătruns în cetatea eternă a fost și filozofia. Începuturile au fost însă foarte timide: Cicero, în general indulgent cu concetățenii săi, este foarte sever cu primii autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
autori de tratate filozofice romane, care s-au limitat la a reda în stil rudimentar ideile lui Epicur. Când avatarurile vieții politice l-au îndepărtat pe Cicero de treburile cetății, el s-a dedicat filozofiei pentru a-i deprinde pe concetățenii săi cu această disciplină inventată de greci. În fapt, el nu este creator de filozofie, ci în scrieri precum Despre supremul bine și supremul rău, Despre destin, Despre îndatoriri etc., el popularizează la Roma ideile pe care autori greci celebri
Clipa de fericire a lui Marcus Tulius Cicero by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15905_a_17230]
-
le caracteriza cuvîntul inefabil, preluat de la un personaj care "expune" principii estetice aparținîndu-i fără îndoială autorului însuși, într-o proză care poartă exact acest nume: Inefabilul (în cel mai pur spirit bănulescian, individul respectiv chiar ajunsese să fie poreclit de concetățenii aparținînd de aceeași "provincie de sud-est": Domnul Inefabil). Mai precis, interesul scriitorului s-ar îndrepta nu către ceea ce violează regulile concretului, ci spre "partea nevăzută a lucrurilor întîmplate", cu o formulare a aceluiași personaj. Monica Spiridon propune o interpretare care
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
acuzațiile unor foști colaboratori, dar nu a sărit la înalte beregăți politice și nici n-a provocat o criză de guvern, așa cum se afirma. Nu spun că dl Vîntul n-ar fi avut ce dezvălui. Dar, la fel ca alți concetățeni ai noștri care l-au apucat la un moment dat pe Dumnezeu de picior, și dl Vîntu a simțit că acest picior e lunecos în România. Indiscutabil că așa-numitul SOV a învîrtit vremelnic foarte mulți bani și că a
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
confuzie postmodernă. În fine, într-o variantă amuzantă, bizara estetică a lumii noastre (ori, de ce nu, bizarul realism al ficționalului contemporan) ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al revistei la care cronicarul, colaborează: e vorba de faptul că dl. Geacăr a intrat în posesia cărții comentate abia după doi ani de la apariție. O a doua carte a aceluiași nu se găsește în librării, dl Ungureanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]