87 matches
-
și fundamental, „iubește și fă binele și evită răul”, altul mai particular și concret, „fă aceasta și evită acela”. Primul dă valoare întregii vieți, iar al doilea dă valoare gestului care se realizează. Textul care i-a inspirat pe părinții conciliari pentru formularea doctrinei asupra conștiinței este cel din Scrisoarea către Romani 2, 15. Acest text ne introduce în mod direct în contextul în care Sfântul Paul elaborează concepția sa despre conștiință. 1.1.2.1 Interpretarea din Romani 2, 15
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în cea mai mare măsură neamul omenesc” (GS 46). În mod inevitabil, teologii s-au întrebat: ce relevanță are această referință la evanghelie și la experiență? După opinia unora, ceea ce interesează nu este procesul genetic al expresiei, ci analiza formulei conciliare și a semnificației pe care ea o posedă în ansamblul ei și în interiorul contextului în care se află. Opinia împărtășită este că, prin expresia „în lumina Evangheliei”, se înțelege „izvorul” divin revelat în cunoașterea morală, iar prin „experiență”, izvorul uman
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
posedă în ansamblul ei și în interiorul contextului în care se află. Opinia împărtășită este că, prin expresia „în lumina Evangheliei”, se înțelege „izvorul” divin revelat în cunoașterea morală, iar prin „experiență”, izvorul uman rațional. Vrem să precizăm că scopul documentelor conciliare nu poate fi redus doar la clarificarea unor probleme, ci oferă indiciul unei perspective de fond, în interiorul căreia e posibil ca problema să fie rezolvată. 1.1 Diverse soluții și interpretări Conciliul nu folosește o formulă adversativă, adică nu afirmă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
orice preț. Conceptul de valoare morală izvorăște tocmai în această atmosferă de dramatism. Capacitatea persoanei de a face experiența propriei interiorități, dar și a exteriorității sale, se deschide ulterior spre experiența morală. La aceasta se referă, în mod special, documentul conciliar Gaudium et spes nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența morală Potrivit afirmației documentului conciliar Gaudium et spes nr. 46, teologia morală trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
face experiența propriei interiorități, dar și a exteriorității sale, se deschide ulterior spre experiența morală. La aceasta se referă, în mod special, documentul conciliar Gaudium et spes nr. 46. 2.3 De la experiența umană, la experiența morală Potrivit afirmației documentului conciliar Gaudium et spes nr. 46, teologia morală trebuie să rămână ancorată și fondată în „lumina evangheliei” și în „experiență”. După cum se observă, recurgerea la experiență în cadrul reflecției morale nu este formulată în mod clar, dar ni se oferă niște indicații
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al funcțiilor ecleziale de transmitere a Revelației. Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează ca a treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Contrar așteptărilor, s-a ajuns nu doar la o amplificare a conflictualității dintre Magister și teologie, ci chiar la o neglijare a semnificației sensus fidelium, care participă la medierea Revelației. Există două documente conciliare care vorbesc despre sensus fidelium: documentul conciliar Lumen Gentium nr. 12 oferă o descriere completă, iar Dei Verbum nr. 8 îl menționează ca a treia formă de cunoaștere a Revelației. Problema este că nu se revelează legătura dintre experiență și sensus fidelium, fie din cauza mentalității pe care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din textul Rom 2,15 este exprimată și aplicată în Constituția pastorală Biserica în lumea contemporană” nr. 16 și sugerează că pasul conciliar pretinde să fie citit în lumina scrisorii către Romani. Acest text susține că mărturia cea mai evidentă a manifestării lui Dumnezeu la toți oamenii este legea comună tuturor, a cărei referință imediată este conștiința: „atât conștiința celui care trăiește legea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cotidiană. Ea și-a asumat rolul de comunitate deschisă, spre deosebire de celelalte confesiuni. Secolul al XX-lea a fost cel mai bogat în transmiterea de mesaje referitoare la comunicare și la rolul acesteia în lumea contemporană. Au fost publicate numeroase documente conciliare și postconciliare 102, enciclici 103, aproximativ 30 de mesaje pontificale cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicațiilor, numeroase alocuțiuni ale Suveranului Pontif adresate profesioniștilor în comunicare, scrisori, declarații și mesaje episcopale. De-a lungul secolelor, intervențiile Papilor în conducerea Bisericii au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
formată din asociații locale de laici, care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Biserica să fie interesată de acest fenomen, deoarece voia să ofere "cheia" înțelegerii și trăirii vieții. 100 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea I, p. 265. 101 "Medias, democraties, Eglise", în Communio, 1995, p. 115. 102 Amintim doar câteva dintre aceste documente conciliare și postconciliare: Inter mirifica, Communio et progresio, Ecclesia in Europa, Etica în comunicațiile sociale, Scrisoare către artiști (http://www.vatican.va/roman curia/pontifical councils/pccs/documents/rc pc pccs doc 23051971 communio en.html, consultat în data de 11.06.2012, ora 00.14). 103 Gaudium
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărută din inițiativa preotului Sardà y Salvany (J.M. Laboa, op. cit., pp. 116-117). 132 H. Denzinger, op. cit., pp. 1135-1151. 133 Șerban Turcuș, op. cit., p. 31. 134 Unele guverne liberale au reacționat virulent față de această declarație, expulzând episcopi (Elveția), interzicând publicarea decretelor conciliare (statele germanice și Portugalia) sau protestând formal (Austria, Anglia). Ba chiar unii profesori și intelectuali catolici germani au reacționat printr-o schismă, considerând că dogma era o revoluție în sânul Bisericii, iar ei erau reprezentanții Bisericii tradiționale. Astfel, au creat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]