156 matches
-
unui jăratec ascuns sub cenușă. De foarte multe ori opera lor se impune târziu, spre sfârșitul vieții sau postum, dar ea seamănă cu licărirea discretă a unei stele pe care însă o vedem în fiecare seară. Contemporanii artistului, colegi, prieteni, concitadini văd în el mai degrabă omul ca ființă biologică și socială integrat circuitului familiar lor, iar creația lui înseamnă o „legitimație” de rang secundar pe langă cartea de identitate personală. Astfel de gânduri mi-au venit amintindu-mi de mai
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
unde crescuse, sperând că acele locuri și prezențe care i-au fost dragi, îi vor fi de ajutor în strădania lui de a-și recăpăta viața pierdută. Zis și făcut. Yambo tresaltă în fața peisajului păduros și a podgoriilor (evocate de concitadinul său Eco cu o mare eficiență expresivă), deși va fi atras mai cu seamă de podul casei, imens și labirintic. Toposul căutării de comori sau al întoarcerii la obârșii capătă o nouă reprezentare în grămezile de jucării, reviste pentru copii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
deplasat pentru o anchetă de teren la Oltenița, și iată ce aflăm: "Cu o populație de câteva zeci de mii de locuitori, Oltenița, oraș dunărean situat la granița cu Bulgaria, este locuit în mare măsură de țigani. Faptul că un concitadin, Ion lliescu, a ajuns președintele țării, i-a determinat pe mulți olteniteni să se creadă mai mult sau mai putin rude cu acesta. S-a nascut chiar un fel de mit, multi localnici povestind cu un fel de nostalgie întâmplări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
important brand de Țară. Și iată că patriarhul cronicarilor muzicali, cum poate fi numit pe drept cuvânt Viorel Cozma, veteranul tuturor edițiilor, din 1958, are ceva de spus. Domnia sa a avut inspirația să pună două întrebări pertinente. Prima adresată public concitadinului său timișorean Ioan Holender, aflat la prezidiul select al Conferinței de presă. Întreba dacă la viitoarea ediție din 2014 Ioan Holender va fi din nou Directorul Artistic al manifestării? Răspunsul a venit prompt ca o nedumerire... Pe mine mă întrebi
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
7, 24). Copleșit de prezența Mântuitorului, Zaheu face o promisiune la timpul prezent: „Jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit” (Luca 19, 8). Nu respectul câștigat de Zaheu în fața concitadinilor este marele dar al întâlnirii cu Iisus. Prezența Domnului sub acoperișul casei lui Zaheu este o adevărată răscumpărare. Hristos nu este doar „apostolul săracilor”, ci al tuturor celor aflați în derută. Bogații, care în alte pasaje biblice rămân să contemple
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lipsită de talent literar; unele tablouri descrise rămân memorabile. Personal am reținut, ca emblematic, tabloul „torționarului la pensie” Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, transformat În „respectabil universitar” - un domn cu baston, elegant și rasat, deprins să fie chemat „domn’ profesor de către concitadini, ce se plimbă senin sub soarele amiezii de iarnă”2. O imagine-avertisment ce nu poate să nu alarmeze, să nu reclame dreptul la memorie și la adevăr. Căci unii dintre foștii torționari, sub Înfățișarea unor bunici nevinovați, Încă mai poluează
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vorba de lucrativa afacere a transportului de pelerini-turiști. Taximetristul încadrează fenomenul de aici într-un cadru social și economic mai larg, „care datează de pe vremea când Curtea de Argeș avea în mod real 35.000 de locuitori”. Subliniază apăsat vechiul număr de concitadini, ca și cum ar dori să pună în evidență declinul din prezent, nu neapărat demografic. Deplânge sincer decăderea economică a urbei, faptul că s-a renunțat cu prea mare ușurință la resurse industriale care ar fi putut deveni profitabile cu un minim
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trecută cu vederea! Shoebeat-ul și havan-ul le executam doar în grup, atunci când ieșeam cu toții la iarbă verde, în vreo zonă retrasă a Parcului Monument sau la Dunăre, pe malul opus cetății, feriți de vânzoleala, zgomotul și ochii indiscreți ai concitadinilor. Pentru că tot vam povestit despre cât de harnic eram atunci când se punea problema purificărilor, doresc să vă relatez o întâmplare ce, până la un punct, poate fi considerată amuzantă: mi se permisese accesul la Devi Kavach. Aici, simt că trebuie să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dincolo de asta nu poate fi decît sentimentul neputinței de a schimba ceva. Doi kilometri de plimbare prin oraș cu un Fiat 1500, cu număr de Augsburg-Deutschland (mașina lui Ioan Constantinescu), și-ți dai seama de curiozitatea africană a celor mai mulți dintre concitadinii mei, care, bineînțeles, nu-s diferiți ca mentalitate de cei din Iași, Piatra Neamț, București! *O însemnare de jurnal e, cel mai adesea, un gînd care, în forma respectivă, nu mă va mai vizita niciodată. *„în fiecare școală din Franța stă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
oltenițeană este reprezentată de câțiva profesioniști de mare calibru. Printre ei îl putem da ca exemplu pe Nicolae Oblu. Născut în ziua de 7 august 1912, în Oltenița, va absolvi liceul C. Alimănășteanu, în anul 1932, exact în perioada când concitadinul său, Alexandru Mărculescu publica monografia orașului natal. După susținearea examenului de bacalaureat, Nicolae Oblu se va înscrie la Facultatea de Medicină din Iași, pe care o va absolvi în anul 1938, iar în 1940 va susține și teza de doctorat
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
urmat cursurile Liceului „I. Maiorescu” din orașul natal, G. a făcut parte din societatea culturală a elevilor, în a cărei revistă, „Sufletul nostru”, a dat la iveală în 1924 poezii și recenzii. Tot atunci se va fi apropiat și de concitadinul său Ion Barbu. După trecerea bacalaureatului în 1926, se va înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1932. Anul următor obține și licența în filosofie, dar va opta pentru cariera de avocat. Chiar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
sus, la care ne vom referi în alt număr al acestui cotidian. DOINA DIMITRIU - O NOUĂ MÂNDRIE IEȘEANĂ Este cunoscut faptul că atunci când apar personalități remarcabile, în multe împrejurări, chiar oamenii obișnuiți se mândresc fără să-i fi cunoscut cu concitadinii lor. Iată că după Viorica Cortez, Mariana Cioromila, Elena Moșuc, Nely Miricioiu, Adina Tudosă și Daniel Mucedu care s-au impus pe scenele de Operă de pe diferite meridiane geografice, o altă tânără soprană a cucerit publicul din Europa,Japonia și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
el, chiar și la ora aceea. De obicei, În timp ce mergea pe jos, se uita În trecere la fațadele clădirilor, sus la ferestrele lor, de-a lungul străzilor Înguste, Întotdeauna atent la ceva ce poate că nu observase Înainte. Asemenea multor concitadini de-ai săi, Brunetti nu se sătura niciodată să studieze orașul, din când În când bucurându-se să descopere ceva ce nu mai observase până atunci. De-a lungul anilor, Își făurise un sistem care permitea să se recompenseze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
alb strălucitor ” și de relatările subiecților extracorporalizați temporar investigați de R. Moody . În acest din urmă caz este subliniat și faptul că, corpurile subtile nu evidențiază o vârstă anume precum corpul grosier, probabil în mod aparent, imperceptibil omului, dar perceptibil “concitadinilor”. Relatări similare, privind forma și consistența corpului astral, amintește și . Corpul astral înseamnă, în raport cu cel eteric, viață , lipsa lui manifestându-se ca inconștiență, iar prezența menținând omul în stare de veghe; astfel, ceea ce pentru corpul grosier este moartea, pentru corpul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și științifice, care i-au îngăduit, printre altele, lui Giovangualberto Ceri să dateze cu precizie venirea pe lume a celui mai mare poet al neolatinității la 2 iunie 1265, mort în exil la Ravenna la 56 de ani (contemporanii și concitadinii săi florentini neiertându-i orientarea pro-guelfă și antipapală), dar și să situeze începutul călătoriei imaginare și inițiatice din "Divina ..." în martie anul 1301, iar nu în anul jubiliar 1300. Fiind vorba totuși de un vast poem, H.-R. P. nu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vine prin autori ca AI. Vlad, V. Marineasa, Al. Mușina. Apărând și ilustrând autori ardeleni, bănățeni sau brașoveni fără teama de a cădea într-un soi de bizar provincialism secesionist, Caius Dobrescu nu pregetă să-și ridice în slăvi propriul concitadin, nu altul decât Al. Mușina, numindu-l "dușman" al postmodernismului și "partizan" al "unor prefaceri profunde, pentru a îndrăzni să crezi că ai putea lăsa generațiilor care vin memoria unor fapte pline de măreție și curaj". Apoteotic! Un capitol exploziv
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
jumătate jenați, pe jumătate enigmatici. Deși primarul napocan e prezent în viața publică de vreo zece ani, n-am reușit să deslușesc în ce constau calitățile lui providențiale. Tind să cred că e vorba de-o bună adaptare la așteptările concitadinilor săi: atunci când clujenii au devenit peste noapte milionari, cu ajutorul "Caritas"-ului, primarul a știut să dea impresia că uriașul corn al abundenței rostogolit la poalele Feleacului i se datorează în mare măsură. Când a simțit că e de scos un
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
data de 29 iulie arată "fără echivoc" faptul că "Traian Băsescu nu mai este și nu poate fi președinte al României". "Ca și cetățeni onești și responsabili, îi rugăm pe membrii Curții Constituționale a României, pe domnul președinte Augustin Zegrean, concitadinul nostru, să manifeste corectitudine în deciziile pe care le iau, să fie demni și imparțiali, să judece cu justa măsură faptele, documentele, dar și situația existentă, cu responsabilitate asupra consecințelor pe care le-ar putea avea o decizie injustă, asupra
Protest spontan anti-Băsescu la Bistrița-Năsăud () [Corola-journal/Journalistic/42807_a_44132]
-
femeii: Nadia N. , în vârstă de 27 de ani, care fusese returnată din Germania în luna noiembrie 2003 și, din această cauză, îi fusese suspendat dreptul de călătorie peste hotare pe o perioadă de cinci ani. Tânăra a plătit unui concitadin suma de 150 de euro pentru ca acesta să-i „fabrice” un pașaport cu fotografia ei, dar sub un alt nume. În cazul Nadiei N. au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale
Agenda2004-11-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282184_a_283513]
-
o tangentă la acest eveniment, ci evocă un simț pe care o parte dintre români l-au pierdut în anii ’40, acel simț al comunității. Nimic nu i-a împiedicat să-și vadă liniștiți de treabă în timp ce o parte dintre concitadinii lor erau masacrați cu sânge rece. Într-un fel, filmele de acest gen sunt mai puternice pentru că ne pun în fața „banalității răului”, a indiferentismului generalizat ca preludiu al marilor nenorociri. Cel de-al treilea film, Au revoir les enfants (1987
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
rolul personajului Ceciliei, așa cum Flaubert făcuse în cazul doamnei Bovary, călău-zind-o spre destinul știut. Așa că Scarpa poate spune liniștit, știind pe de rost sufletul propriului personaj: Cecilia sunt eu. În plus a reușit să-și aducă firescul omagiu compozitorului și concitadinului său, în ciuda numeroaselor anacronisme pe care le recunoaște în capitolul Notă. Ficțiunea și-a cerut drepturile ei, ceea ce îl determină pe autor să ceară indulgența istoricilor și biografilor lui Vivaldi, îmbunându-i printr-o succintă și selectivă biblio-gra-fie și discografie
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
Gheorghe Grigurcu Într-o pagină strepezită închinată lui I. D. Sîrbu, o vreme craiovean de nevoie, concitadinul d-sale, Marin Sorescu, scria că acesta ar fi fost singurul reprezentant al vorbei de spirit în cadrul Cercului literar de la Sibiu, altminteri cam lipsit de duh. Lăsîndu-i la o parte pe Ștefan Aug. Doinaș, în ale cărui conversații gluma sclipea
Hazul lui Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4861_a_6186]
-
singur centru național. Filiala din Timișoara s-a creat în 1994, așa că aniversările acestui an legate de olimpism cuprind și o dimensiune locală: nu e puțin lucru să ții, de zece ani, flacăra simbolică a acestor idei aprinsă în atenția concitadinilor. Doina Moț, din calitatea de directoare a A.O.R. - filiala Timiș reușește această performanță. C.O.R. 90! În 27 martie, Comitetul Olimpic Român împlinește 90 de ani de la înființare. Bucuria și mândria COR este că recunoașterea internațională a
Agenda2004-13-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282219_a_283548]
-
dovedeau obiceiurile barbare ale populației de la revărsarea Dunării - în contrast, desigur, cu manierele de salon ale celei de pe la mijlocul cursului fluvial. Oricât m-am străduit să aflu adevărul - chestiunea mă interesa și pentru că între cei acuzați s-au aflat și concitadini de-ai mei -, n-am reușit să dau de nimic concret: nici tu urme de puf pe malurile impozantei ape curgătoare cântate de nemuritorul Strauss, nici tu vreun Grivei „cu rața-n gură.” Dar ce contează! Legenda e întotdeauna mai
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
în neregulă, Gianina P. , de 24 de ani, din Galați, avusese probleme în precedentele sale deplasări peste hotare în străinătate: fusese returnată din Italia în 2001 și din Ungaria în 2002. De aceea își procurase un pașaport măsluit de la un concitadin. Plătise mult: 1 500 euro! Acum vroia să ajungă din nou în Italia. Tinerei i se aduc patru acuzații: fals privind identitatea, uz de fals, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, tentativă la infracțiunea de trecere ilegală a frontierei
Agenda2004-9-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282129_a_283458]