157 matches
-
constituind, astfel, legătura dintre macrocosmos și microcosmos. Am ajuns, astfel, la capătul întreprinderii mele exegetice. După prezentarea celor patru niveluri vizionare, așa cum se ipostaziază acestea în contextul operei literare a lui Blake, nu-mi rămâne decât să formulez câteva rânduri conclusive, menite să sintetizeze eforturile mele interpretative. Concluzie Într-o scrisoare către Dr. Trusler, datata 23 august 1799, Blake scrie că mulți dintre contemporani, în special cei de vârste fragede, îi înțeleg viziunile și se bucură de ele: "I am happy
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
paratextul parodic chiar asta face. În plus, o serie de întrebări structurează ultimul paragraf, propunînd un nou marcator al reformulării: ȘI ÎN SFÎRȘIT? Ca marcator al linearității, el subliniază ultimul element al enumerării; în calitate de conector, el operează o întoarcere argumentativă conclusivă: esențialul în romanul Sophiei Edelman este următorul: "tonul și muzica unui tînăr autor care face primii pași". Nota biografică, ce urmează imediat după text, îi definește statutul de tînăr autor; faptul că Destinul unei cîntărețe de blues este primul ei
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
deosebite ale criticului care, fără a-și fi revendicat vreodată veleitățile de descoperitor sau inventator, a străbătut drumuri nebănuite până atunci în sondarea universului slavician. Antologică este, în acest sens, partea a IV-a a studiului, gândită ca o secțiune conclusivă a acestuia. Ea se deschide cu o întrebare extrem de dificilă pe care criticul o formulează în locul cititorului: În ce constă specificul acestei personalități artistice?" El nu se eschivează și răspunsul va fi la fel de clar formulat ca și întrebarea:,,Înainte de toate
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în această variantă de raspuns a fost inclus și enunțul: "Părinții mei nu condamnă nimic din ce fac eu, acceptând necondiționat felul în care mă comport, întrucât au încredere deplină în discernământul meu!" Un astfel de conținut, plasat în maniera conclusiva, a avut ca scop atenționarea sau poate conștientizarea părinților asupra răspunsului la care s-au angajat. În mod normal, într-o familie în care există probleme serioase de inter-relaționare, un enunț de acest tip poate avea efectul unui semnal de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
virtual: mediamorfoza și cibersociologia / 103 6.1. Mediamorfoza contemporană / 105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3.1. Universul gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life" / 111 6.3.3. Considerații conclusive / 117 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online / 117 Capitolul 7 Societatea izomodernă / 135 7.1. Destructurare. Restructurare / 135 7.2. Stractificarea izomodernă / 136 7.3. Redempțiunea modernității / 145 Concluzii / 151 Bibliografie consultată
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
clipe frumoase. Dacă sunteți cântăreți, contactați-mă pt concerte! Mă găsiți în joc, la Search: AngeyLaura Houston sau în sim-ul Koneisto 161,64,27. Sunt mândră să reprezint România! Distracție plăcută și o afacere de succes! (Internet 9). Câteva constatări conclusive se impun în privința SL. Înainte de toate, SL nu reprezintă un joc online. Într-adevăr, acesta nu presupune existența unor misiuni predefinite, a descifrării de mistere sau a parcurgerii unor pași experimentali obligatorii pentru a "promova" la următorul nivel. Nu există
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o societate de risc, relațiile de încredere sunt fundamentul distanțării în spațiu-timp, asociată cu modernitatea. Societatea SL oferă tocmai un mediu al distanțării spațio-temporale și al reîncapsulării; prin aceasta, fenomenul SL marchează un sindrom specific izomodernității. 6.3.3. Considerații conclusive Dacă analizăm aceste fenomene prin prisma teoriei structurilor disipative, structurarea metaversală nu reprezintă altceva decât o formă de proces social cooperant în care este generată spontan o ordine în interiorul unei structuri disipative; potrivit teoriei, acest proces se produce prin autoorganizarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor Europene de la Köln și Lisabona (capitolul 9). În capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom evidenția consecințele analizei noastre asupra problematicilor legitimității, democrației și reprezentării în UE, ca și a transformării Europei patriilor în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
suprafețe de peste cinci de ha și peste 100 de locuințe (MONAH, CUCOȘ 1985, 43). Trebuie să remarcăm faptul că, deși autorii avansează o tipologie coerentă și bine argumentată din punct de vedere metodologic, implementarea acesteia la nivelul unui discurs istoric conclusiv este aproape inexistentă. Modul de distribuție a așezărilor cucuteniene este astfel explicat prin necesitatea existenței unor factori generali indispensabili unei locuiri umane: prezența unei surse de apă, posibilitatea practicării agriculturii și a creșterii vitelor, asigurarea apărării cu un efort minim
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a forței de muncă. Vom începe cu PSE și ocuparea forței de muncă din perspectiva președinției luxemburgheze a UE (capitolul 8). Vom restrînge analiza în examinarea policy-making-ului PSE din perspectiva Consiliilor Europene de la Köln și Lisabona (capitolul 9). În capitolul conclusiv (10), vom desprinde principalele implicații ale studiului nostru în dezbaterile asupra morfologiei și politicilor social-democrației și ale europartidelor. De asemenea, vom evidenția consecințele analizei noastre asupra problematicilor legitimității, democrației și reprezentării în UE, ca și a transformării Europei patriilor în
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
217), "Mihai a luptat ca un erou pentru binele Europei creștine" (Constantinescu, 1928, p. 175). Starea obiectivă de înapoiere a societății românești a fost compensată simbolic prin mitul sacrificiului creștin în fața puhoiului otoman întru salvarea Europei (Boia, 1997, p. 180). Conclusiv, discursul istoriografic din perioada interbelică etalează un naționalism critic, în care excesele interpretative ale naționalismului romantic sunt drastic temperate. Coexistența unor multiple manuale școlare de istorie națională face ca discursul epocii să capete accente de polyglossia. În ciuda evantaiului destul de divers
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la baza tipului național românesc stă modelul dumnezeesc etern al ortodoxiei aceasta este teza axială a întregului volum. "Națiunile sunt [...] eterne în Dumnezeu" (ibidem, p. 44), premisă majoră din care se desprinde cu necesitate logică concluzia eternității românești. Această sarcină conclusivă a fost preluată de M. Eliade (1990, II) [1935], în paginile articolului cu titlu sugestiv, "România în eternitate" (pp. 127-129). Mai puțin dogmatic decât Stăniloae, dar compensând prin credința în posibilitatea de eternizare a României prin creație culturală, Eliade definește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioada comunistă. Centralitatea decisivă a datei de 23 august 1944 în memoria națională turnată în tiparul comunist este relevată și de faptul că aceasta a fost ziua națională a României pe întrega durată a regimului comunist, din 1948 până în 1990. Conclusiv, ideea independenței este supusă unei duble transformări substanțiale: într-o primă instanță, tema "neatârnării politice" care a obsedat conștiința istorică românească pe durata întregului secol scurs de la evenimentele pașoptiste, este substituită cu tema "independenței economice" față de imperialismul occidental. În al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mistificare a trecutului, cât și pentru ideologii prezentului și profeții viitorului, care se zbat împotriva rezistorilor structurali încorporați ai memoriei care îi previn totala subordonare față de interesele pragmatice ale acestora. Nu găsim un mod mai benefic de a sintetiza conclusiv rezultatele cercetării noastre decât recurgând la metaforă. După cum au arătat convingător G. Lakoff și M. Johnson (1980) în lucrarea lor Metaphors We Live By al cărui titlu românesc ar putea suna Metaforele noastre cele de toate zilele metaforele nu sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și acceptate prin consensul majoritar al comunității de specialiști, intră în categoria enunțurilor definitive, devenind, ipso facto, nerevizuibile. Or, această concepție asupra rezultatelor cercetării științifice în general și ale celei istorice în particular, care ar putea fi numită "doctrina definitivismului conclusiv", este profund eronată cu privire la modul de funcționare și dinamica cunoașterii științifice. În baza principiului general al failibilismului, care postulează natura finită a întregii cunoașteri umane, interzicând prin aceasta accesul la cunoașterea absolută, totalitatea enunțurilor empirice sunt tentative, provizorii și revizuibile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vestimentației, mulți dintre ei Își cumpără un anumit tip de haine pentru a afișa o anumită imagine. Rezultatele cercetării analizate prin verificarea ipotezei nr. 5 ne permite să apreciem implicarea și rolul stimei de sine În comportamentul consumatorului adolescent. Considerații conclusive Imaginea propriului corp este un instrument al exprimării socio-culturale: comunicarea la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea care spune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
experimentarea sinecticii, Mariana Caluschi propune metoda denumită bătălia metaforelor sau confruntarea metaforică. Protocoalele realizate cu prilejul derulării acestei tehnici cât și mărturiile (aprecierile) participanților pun în lumină unele calități de tehnică proiectivă generatoare de date pentru cunoașterea personalității participanților. IDEI CONCLUSIVE Studierea aspectelor teoretice legate de dimensiunile creativității facilitează corecta înțelegere a aspectelor teoretice legate de acest grandios concept, pentru o operare corectă cu termenii specifici, dar și pentru deplina înțelegere a naturii creativității, în complexitatea manifestărilor sale. Nu poate fi
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
eu presupun, consider că, presupun că) -adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivității: probabil că, probabil, desigur, fără îndoială, cu siguranță. conjuncții și locuțiuni conjuncționale cu rol argumentativ pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, final sau conclusiv; deoarece, din cauză că, încât, așadar, deci, ci, dar, însă, sau, ori. -formule ca: în primul rând..., în al doilea rând, de exemplu, în concluzie, deoarece, astfel, pe de o parte..., pe de altă parte. -termeni sau expresii care exprimă direct o
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
spre deosebire de, dimpotrivă, s-ar putea ca, posibil, probabil, numai că pentru concluzie: prin urmare, deci, așadar, putem conchide, în concluzie, cu alte cuvinte, în consecință, rezultă că FIȘĂ PENTRU EVALUAREA UNUI DISCURS ORAL *Fluența discursului (fără pauze, fără repetiția conjuncției conclusive „deci”, exprimare clară, fără ambiguități, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, cu ușurință și în timpi buni, elevul a vorbit fluent, fără să citească notele). Pentru fiecare nivel se acordă un punct, la final se acordă nota în funcție de nivelul
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
cu cât organizația acționează pe piețe externe. Dintr-o activitate limitată, înglobată în alte compartimente (de producție, financiar-contabile, desfacere etc.), ea devine o activitate specifică, de sine stătătoare. În legătură cu cele șase categorii de activități organizaționale dorim să facem câteva precizări conclusive. Activitățile organizaționale răspund unor solicitări diferite. Astfel, una dintre ele răspunde solicitărilor interioare (activitatea de producție), alta - solicitărilor exterioare (activitatea comercială), în timp ce restul sunt orientate pe direcția corelării cerințelor interioare ale organizației cu cele ale exteriorului ei. Se asigură astfel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu sunt informale, ci tot formale, pentru că provin de la o altă organizație, cea sindicală - ca urmare, ele ar putea antrena noi reacții informale. Așa se explică faptul că manifestările sindicale sunt reluate după un timp oarecare. 3.8.3. Constatări conclusive privind relația formal-informal În esență, între structurile formale și cele informale există două tipuri de relații: 1. de „conviețuire pașnică” sau de tolerare reciprocă (caz mai puțin frecvent, dar nu întru totul exclus); 2. de organizare defensivă a unora în raport cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grupuri s-a ajuns la nivelul producției dinainte de transfer în numai două zile după efectuarea acestuia, s-a îmbunătățit moralul, în timp ce în grupul neavertizat au fost înregistrate plecări, nemulțumiri, lipsă vădită de colaborare, o scădere pregnantă a randamentului muncii. Constatări conclusive Cele trei tipuri de cercetări experimentale la care ne-am referit până acum se diferențiază între ele prin: caracterul deciziei, perspectiva din care este privit grupul, particularitățile discuției în grup ca tehnică de schimbare, caracterul participării. În cazul cercetărilor lui
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
situațiilor de stres sever, apărute în urma pierderii persoanelor dragi, în bolile terminale (cancer, SIDA), în urma dezastrelor naturale (cutremure, inundații, incendii devastatoare). Cum asemenea situații sunt mai puțin specifice mediilor organizaționale, deși nu total exclusive, nu mai stăruim asupra ei. Constatări conclusive Cele patru paradigme ale stresului au, după opinia noastră, o întreită semnificație: ajută la conceptualizarea și înțelegerea unui fenomen atât de complex și omniprezent cum este stresul (general și organizațional/ocupațional); constituie materia primă pentru cercetătorii care și-au propus
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la organizarea secvenței de propoziții/fraze în text; condiția ține însă mai mult de aspectele semantice ale unității textuale decît de cele sintactice; e) paralelismele și anaforele (în sens larg), ca formă de reiterație percepută la toate nivelurile: conjuncțiile (copulative, conclusive, cauzale), demonstrativele care reiau un substantiv/pronume deja exprimat, cuvintele al căror sens trimite la o frază anterioară: Astăzi e o căldură insuportabilă. De aceea a plecat la ștrand. Din majoritatea situațiilor exemplificate (a, b; c) rezultă că unele trăsături
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care cel care argumentează își organizează discursul. Acest punct de vedere este un răspuns la chestiunea controversată și se află în competiție cu alte răspunsuri (puncte de vedere). Între concluzie și argumentele (premisele) care o susțin se stabilește un raport conclusiv, care constituie suportul coerenței discursului în interiorul căruia ele realizează repere cognitive. Indiferent de poziția în discurs, concluzia reprezintă punctul de vedere al locutorului și adevărul ei depinde de adevărul premiselor (argumentelor). Identificarea concluziei și a valabilității ei se realizează, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]