158 matches
-
de înțelepții diabetologiei în utilizarea liberă a acestor tehnologii la om. De altfel, tehnica transgenezei la om, intervenind pe materialul genetic al progenitorilor, nu cred că intră deocamdată în discuție.(75, 78, 244, 245) Personal aș accentua asupra următoarelor observații conclusive: a) Primul obiectiv terapeutic trebuie să vizeze cauza tulburărilor metabolice inițiale care se manifestă deopotrivă pe metabolismele glucidic, lipidic și proteic. Un obiectiv prioritar deci, va rămâne controlul metabolic al diabetului. În mod paradoxal acesta poate fi mai ușor obținut
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
față de ceilalți ar putea determina nu doar o etică „mai sănătoasă” a muncii, ci ar putea avea implicații puternice asupra modului de dezvoltare a țării. Rezumând argumentele, din lectura mea rezultă un lanț cauzal explicit, marcat de autoare în capitolul conclusiv: - românii tind să explice totul prin mentalități (definite drept factori de natură psihologică înnăscuți și proprii poporului din care un individ face parte); - românii au o reprezentare negativă asupra lor înșiși și a românilor în ansamblu; - românii au un respect
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Toate cuvintele mi-erau perfect cunoscute, și totuși enunțul multor propoziții rămânea contradictoriu. Nu reușeam să apreciez corect situația, intenția cu care erau rostite. Întorceam pe toate fețele mojicii de genul „Asta-i nostim“, înțelegându-le ca pe niște propoziții conclusive. Nu pricepeam că se voiau un oftat de circumstanță, că nu exprimau ceva anume, ci doar un: „Așa vasăzică“ sau „Mda“. Eu însă le luam ca pe propoziții întregi, gândindu-mă că „nostim“ rămâne opusul lui „trist“. În fiecare cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific în care acești «nou»-veniți se comportă poate fi comparat cu comportamentul celor veniți la începutul veacului, asemănările dar și deosebirile fiind extrem de interesante și conclusive”. Dar trebuie adăugat că Alexandru Nemoianu se referă, atunci când vorbește despre emigranții de la începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpânire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
s-a mai calmat, însă dorința de a se stabili în America o nutresc încă numeroși români. Cum acest nou val de emigrație se află încă departe de a se fi încheiat, este riscant să încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai în aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat în 1990, se va stabiliza, treptat, în funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult mai cunoscută cititorului român, datorită traducerii sale la începutul anilor ’90. Este un alt gen de abordare a istoriei recente. Karpinski se autolimitează intenționat la cronica celor 46 de ani ai regimului, asumându-și selecția faptelor și concisele judecăți conclusive care le însoțesc. Rezultă un calendar surprinzător, pe care îl regăsim în bună măsură și în generoasa narațiune a lui Buhler, cu aceeași asociere a incidentului de stradă cu decizia politică la vârf. Spre deosebire de Pierre Buhler, Karpinski eludează în mod
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au repercutat defavorabil asupra statutului său de român american, ci, dimpotrivă, scrie el, „am înțeles că pentru noi trei «casa» era «Vatra Românească» din Jackson Michigan”, deci în America. Această recunoaștere este avansată după ce consemnase mai multe gânduri cu valoare conclusivă. „Am înțeles, scrie el la un moment dat, că toate sistemele lumești sunt fundamental rele”, deci și acela care funcționează în Lumea Nouă, dar „am rămas uluit de frumusețea oamenilor americani [...], capabili să își păstreze demnitatea și să iasă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capitole tarele neasumate ale școlii românești, glosând mai ales despre autoconcentrare și autosuficiență, elitism, excepționalism și intelectualism, segregare și asocialitate, autoritarism, hiperierarhizare și hipercentralizare, depersonalizare și antihedonism, respectiv discriminări etnice, sociale și de gen. Toate aceste aspecte pot fi așezate conclusiv sub semnul conservatorismului și al subdezvoltării (ceea ce a și reluat într-un capitol distinct al lucrării sale Societatea retro, Editura Trei, București, 1999, 196 p.). Titlurile deschid un adevărat rechizitoriu: „Mai merită să mergi la școală în România de azi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contours, etc. Similarly, musical pieces were composed especially for a certain instrument (cf. Coșeriu 1994b: 23)14. 4.2. The same remarks hold good în the case of language, where the form of consciousness (namely, the meaning aș signifié) is conclusive: "hay que advertir que el lenguaje es, en efecto, expresión con significado, pero que en el lenguaje el significado, y no la expresión, es lo determinante y que, por tanto, la expresión existe por el significado, no a la inversă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Dragomirescu, 1939, p. 35). De pildă, continuă Dragomirescu, "zicem, așadar, ca o concluziva [...] este o coordonată cu esență de principala nu fiindcă e introdusă prin "deci", "(așa)dar" ori "de aceea", ci invers: aceste conjuncții sunt cerute ca să lege o conclusiva pentru că nu este o subordonată" (ibid.). 27 Prelegerile lui J.L. Austin, ținute la Harvard, au fost publicate postum, abia în 1962. 28 Pe de altă parte, daca ne raportăm la dimensiunile întregului articol, se poate spune că Hașdeu chiar a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și obiectivată impunătoarea biografie dedicată poetului și exegeza asupra operei. Este o incursiune foarte interesantă, pendulând discret între judecata cumpănită, aprecierea francă, prețuirea deschisă și rezerva subtextuală, mai totdeauna îndreptățită - și, aspect deloc neglijabil - formulată în termeni urban- academici. Rândurile conclusive sunt înalt-aprobatoare: "...imaginea critică pe care a construit-o G. Călinescu e ipostaza speculativă a energiei exprimată mai întâi prin imaginea biografică. Sub liniștea impersonală, schematizată poate mai mult de cititorii lui Maiorescu decât de Maiorescu însuși, liniște fără nicio
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ale ediției în discuție să-i dea satisfacție. Ar merita-o Vladimir Streinu însuși, a cărui imagine critică s-ar limpezi semnificativ. Lectura operei streiniene oferă de astă dată exigentului nostru critic prilejul emiterii unor binemeritate aprecieri. Reținem acest pasaj conclusiv: "...lectura paginilor resuscitate ale lui Vladimir Streinu e un prilej de satisfacție și de fertilă meditație. În ele, problemele de actualitate întâlnesc cealaltă actualitate pe care o conferă realizărilor criticului talentul, gustul și știința desfolierii textului (analize de felul celei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
caracter, interesele, aspirațiile și inițiativele dumneavoastră. Folosiți în prezentare relatări și nu înșiruiri de calități. În loc de "sunt o persoană perseverentă, cu inițiativă etc.", faceți apel la experiențe relevante pentru trăsăturile pe care doriți să le demonstrați. Asemenea relatări se încheie conclusiv: "se poate afirma că sunt o persoană perseverentă, cu inițiativă" etc. Prin acest procedeu reușiți să fiți convingător și, în același timp, modest. Nu ezitați să vă prezentați pasiunile, țelurile și aspirațiile profesionale, demonstrând, prin aceasta, că gândiți în perspectivă
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
expunerii, nu diluării acesteia (iar Cioran, cu rivarolianul său spirit de finețe, este perfect îndreptățit să descifreze în laconismul auctorial exemplul cel mai clar de respect față de lector). Ajunși la capătul expediției noastre, a venit timpul să formulez câteva rânduri conclusive. Am pornit această modestă cercetare de la ideea că anxietatea și, corelativ, plăcerea estetică sunt generate mai curând de aprehensiunea în sine, decât de obiectul acesteia (în favoarea acestei notații stau mărturie și multiplele fragmente selectate). Aspectul acesta paradoxal a fost observat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
îndoială, la consolidarea unui prestigiu care i-a adus, în 1921, premiul Pulitzer. (Totuși, comparația se oprește aici, de vreme ce eu îmi asum cu luciditate un destin literar mult mai umil.) Închizând paranteza motivației auctoriale, să revin la obiectul acestor paragrafe conclusive. Lucrarea mea poate fi, desigur, extinsă cu relativă ușurință, pentru a îngloba, în chip armonios, instanțele generatoare de teroare prezente în poezia românească. Acordând o atenție specială codurilor specifice transferului de informații estetice de la literatura de expresie mai mult sau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
democratic" în Uniunea Europeană. Câteva dintre partidele care au optat pentru "da" au pledat pentru necesitatea Constituției, pentru democratizarea Uniunii, în timp ce alții au optat pentru "nu", pentru că Europa conturată de Constituție li se părea prea puțin "a cetățenilor". În acest capitol conclusiv vom analiza toate aceste preocupări privind democrația Uniunii Europene. Pentru aceasta, vom porni de la concluziile capitolelor precedente, în care am tratat diversele aspecte instituționale ale Uniunii. În acest capitol vom studia și unele probleme de actualitate cum ar fi efectele
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
pe care se construiește Întregul material prezentat; stârnesc interes pentru subiectul tratat, Încadrându-l „...În obiectivele mai largi și mai Întinse ale unei discipline intelectuale” (Gagné, 1975, p. 316). Unele forme ale expunerii (explicația, prelegerea, conferința etc.) joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ În raport cu alte genuri de activitate, În sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea În continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
respect al dreptei judecăți, expurgată de orice infiltrări ale umorilor negre, sunt conturate ferm și memorabil și efigiile unor George Ivașcu sau Geo Bogza, cel cu „mersul lui de inginer hotarnic șcareț măsura parcă latifundii literare proprii.” În general, caracterizările conclusive ale lui Ștefan Aug. Doinaș, concise, esențializate, au virtuți epigrafice: „Lucian Blaga a avut tăria să demonstreze, pentru sine și pentru cei ce vin în urma sa, că nu toate geniile acestui popor sunt lichele.” I. D. Sârbu, pe care epoca
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
teoretice și conceptualizările, chiar și joculare, fracturând discursul literar a cărui evenimențialitate devine un fel de anecdotică de gen. Cartea este, astfel, subminată din ambele sensuri. Ca eseu, fragmentele așa-zis teoretice rămân niște ipoteze de lucru sau doar enunțuri conclusive (excepție face capitolul Where have all the heroes gone?, la bază o ingenioasă comunicare despre masculinitate și vampirism pornind de la romanul lui Stoker), iar ca literatură textul nu apucă să se desfășoare liber, să seducă în afara constrângerilor de natură așa-
Disertație de gen romanțată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11924_a_13249]
-
aproape obsedant câteva idei, precum cea a cunoașterii indivize și a omului întreg, făcând grave erori și confuzii terminologice ori enunțând platitudini pe un ton grav. Suntem mereu înconjurați de concepte ortografiate cu majusculă ori scrise în italice, de afirmații conclusive sforăitoare: „autotranscendența este o renaștere în Deschis” (p. 254), ca și când autorul ar vrea să ne atragă mereu atenția să pășim încet, să ne mișcăm cu grijă, să nu stricăm misterul, dându-ne senzația că se întâmplă lucruri mari la fiecare
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
nu ar fi lipsit de interes să trecem în revistă "lista" poeților selectați. Autorul păstrează, în linii generale, structura primei ediții, aceea din 1985, adăugând însă patru capitole noi (cele despre G. Călinescu, Romulus Vulpescu și Gheorghe Tomozei și capitolul conclusiv) și îmbogățin-du-l pe cel consacrat reprezentanților generației '80. Cea mai mare parte a poeților discutați din perspectiva resorturilor ludice ale creației lor sunt au-tori, ca să spunem așa autori "canonici", din literatura română a secolului XX (George Bacovia, Tudor Arghezi, Ion
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
sale (ca, de altfel, și a celui erotic), a fost primit de Papă la Vatican și binecuvântat. Un singur lucru deranjează în această carte. Dată fiind originea inițială publicistică a textelor, o bună parte din informație și chiar din formulările conclusive revin de mai multe ori chiar în cadrul aceluiași capitol, senzația de redundanță fiind uneori stânjenitoare. Ca și, de altfel, entuziasmul și atașamentul pentru literatura SF (onorabile în sine și de înțeles) pe alocuri transmise necontrolat în frază. Fără a avea
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
fi totuși un „comparatism procesual” în care, dacă înțeleg bine, determinantă este capacitatea criticului de a configura sisteme în cadrul cărora să găsească termenul potrivit comparației, și numai în acesta. Cercul analitic al cercetării este închis de ultimul studiu din volum, conclusiv și prospectiv totodată: Istoria literaturii române în epoca globalizării. El examinează ce propun câteva dintre noile încercări din ultimele două decenii, dând o atenție mai mare acelor transnaționale (între care și aceea coordonată de Marcel Cornis-Pop și John Neubauer, la
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
poezia. Și fără să-și trădeze, în definitiv, înzestrarea ei caracteristică: organul pentru miracol. Așa cum simte coborârea harului în straturile neîntoarse ale grădinii, prinde și momentul izbăvirii, când celor mai păcătoși dintre păcătoși le surâde șansa frumuseții. Acest instantaneu rămâne, conclusiv, cum rămâne, dintr-o practică nelegiută, doar imaginea ambiguă a unor pietre prețioase, smaralde și rubine. Imaginea sufletului care fuge din spitalul închisorii într-un decor de mănăstire ireală, ori cea a cerului, adevărat Canaan, promițându-le țiganilor nomazi un
Flori primite by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4013_a_5338]